România a trimis, marţi, un al doilea contingent de pompieri pentru a sprijini eforturile de combatere a incendiilor de vegetaţie şi pădure care afectează regiunea Attica din Grecia. ‘Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis suplimentarea echipajelor de pompieri români care deja intervin în Grecia cu alţi 44 de salvatori şi patru mijloace tehnice. Aceasta reprezintă o confirmare a solidarităţii şi sprijinului internaţional, în contextul unei crize majore cauzate de incendiile de proporţii care afectează ţara gazdă’, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).
Ministerul Finanţelor propune adaptarea cadrului legislativ pentru a putea accesa instrumente de finanţare pentru proiecte de interes strategic naţional, inclusiv de apărare şi securitate naţională, conform unui comunicat al instituţiei. Totodată, proiectul de act normativ vine cu reglementări pentru a permite achiziţia online de titluri de stat Tezaur, fapt ce va permite o distribuţie mai cuprinzătoare a acestor titluri, cu modalităţi noi de subscriere şi de plată la scadenţă. Ministerul precizează că răspunde astfel solicitărilor de a facilita accesul la cumpărarea titlurilor de stat Tezaur inclusiv persoanelor cu cetăţenie română din diaspora.
Începând cu data de 1 septembrie 2024, cererile de acordare/redobândire a cetăţeniei române, soluţionate favorabil, vor avea ca rezultat eliberarea cardului de cetăţenie română, document ce va fi personalizat de Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte. Persoanele cărora, începând cu 1 septembrie, li se va elibera cardul de cetăţenie română şi care vor dori să îşi stabilească domiciliul în străinătate, vor avea obligaţia să solicite, în termen de trei ani de la data dobândirii/redobândirii cetăţeniei române, eliberarea unui paşaport românesc cu menţionarea ţării de domiciliu, precizează MAI.
Ministerul reaminteşte faptul că, în situaţia în care descendenţii cetăţenilor români sau foştii cetăţeni români doresc să obţină, după caz, acte de stare civilă, documente de identitate sau de călătorie româneşti ori redobândirea cetăţeniei române, este necesar să se adreseze direct instituţiilor competente să elibereze astfel de documente.
În perioada 11-17 august, se desfăşoară Battery Dance Festival, unul dintre cele mai populare evenimente în aer liber ale verii new-yorkeze, ajuns la cea de-a 43-a ediţie, şi unul dintre partenerii de cursă lungă ai ICR New York. Spectacolele româneşti se regăsesc, neîntrerupt, în programul Festivalului, încă din 2014, precizează instituţia. La ediţia de acest an, România participă cu premiera mondială a spectacolului ‘Heart2hearT’, a cărui coregrafie este semnată de maestrul Gigi Căciuleanu, cel mai bine cotat coregraf român la nivel internaţional, pe o partitură a cunoscutului compozitor Dan Dediu.
Spectacolul este un duo coregrafic liber inspirat de unul dintre miturile fondatoare ale identităţii româneşti, povestea Mioriţei, simbol al devotamentului absolut şi al acceptării senine a morţii. Gigi Căciuleanu propune o reinterpretare originală a celebrului mit, încărcată de ‘energie poetică’, folosind limbajul coregrafic caracteristic care l-a consacrat. Prin mişcările lor complexe, Domenico Guido Sarnataro şi Sara Zanzon, dansatori italieni stabiliţi în România, la Sibiu, imaginează o geometrie corporală complicată, evoluând, ca două metafore vii ale iubirii şi sacrificiului, într-un univers atemporal situat între Cer şi Pământ.
Directorul Institutului Cultural Român Chişinău, Monica Babuc, afirmă că toate instituţiile româneşti prezente în Republica Moldova au un rol crucial, iar ICR în mod special are misiunea de a păstra, valorifica şi promova patrimoniul cultural românesc. Într-un interviu acordat AGERPRES, Monica Babuc a amintit că mişcarea de eliberare naţională în Republica Moldova a pornit în mare parte de la oamenii de cultură, scriitori în primul rând, dar şi artişti plastici.
„Rădăcinile noastre identitare se manifestau şi se manifestă, în primul rând, prin limba română, prin tradiţiile noastre, prin costumul popular, scoarţa, muzica populară. Aceste lucruri au rămas să sensibilizeze încă românii basarabeni în perioada în care ei, de fapt, au fost supuşi unei catastrofale misiuni de deznaţionalizare”, a subliniat dna Babuc. ICR, a mai spus ea, este un fel de mijlocitor în sincronizarea actului cultural pan-românesc din Republica Moldova şi România.
