Radio România Internațional

Tag: Baza Mihail Kogalniceanu

  • Aeronavele britanice Eurofighter între Orientul Mijlociu şi România

    Aeronavele britanice Eurofighter între Orientul Mijlociu şi România

    Dar primele misiuni reale le-au executat nu deasupra Mării Negre pentru apărarea spaţiului aerian al Alianţei, ci în Orientul Mijlociu, acolo unde situaţia de securitate a escaladat brusc.

     

    Locotenent-colonelul Karl Bird, comandantul „Aripii de Aviaţie Expediţionară 140” din România, ne-a declarat:

    „Am detaşat temporar 4 dintre aeronavele noastre Eurofighter din România în zona Orientului Mijlociu, ca urmare a escaladării situaţiei de securitate din zonă. Dar avioanele noastre au continuat să apere spaţiul aerian al NATO. Din punctul meu de vedere, dovedeşte capacitatea Forţelor Aeriene Regale Britanice de a deplasa avioane acolo unde este nevoie în întreaga lume. Arată capacitatea unei forţe expediţionare de a muta avioane în diferite zone, sub aceeaşi comandă, pentru diferite misiuni operaţionale.”

     

    Avantajul că au plecat din România până la baza Akrotiri din Cipru este că nu au avut nevoie de realimentare în aer şi categoric aceasta arată flexibilitatea misiunii britanicilor de la Mihail Kogălniceanu. Două din cele 4 aeronave au revenit în România, iar în scurt timp vor ajunge şi celelalte două înapoi, dar doar pentru ca în zilele următoare alte două să fie detaşate temporar în Finlanda, pentru un exerciţiu de apărare aeriană.

     

    Spre deosebire de Orientul Mijlociu, aici, la graniţa de est a NATO, lucrurile par mai liniştite. Locotenent-colonelul britanic Karl Bird ne-a declarat:

    „Suntem la finalul celei de a doua săptămîni şi până acum nu am avut încă nicio misiune reală de interceptare. La o astfel de misiune, denumită Alpha Scramble, noi acţionăm conform ordinelor primite de la Centrul de Operaţiuni Aeriene Combinate NATO de la Torejon din Spania şi al Comandamentului Componentei Aeriene din Bucureşti, care ne furnizează misiunile şi indicaţiile, dar până acum nu am avut nimic, nicio interacţiune, şi ar fi frumos să rămână aşa până la finalul misiunii noastre. Dar, evident, noi suntem aici pentru a apăra un aliat, pentru a apăra spaţiul aerian internaţional”,  a mai precizat locotenent-colonelul Karl Bird.

     

    Durata misiunii este de 4 luni aşa că au aliaţii britanici au venit cu tot ceea ce aveau nevoie, după cum ne-a informat comandantul detaşamentului:

    „Ne-am deplasat în România cu aproximativ 210 militari şi cu tot ceea ce avem nevoie. Astfel, avem ofiţer de resurse umane, informaţii, evident piloţi, tehnicieni, echipe operative, două secţii de pompieri şi o maşină de stins incendii, un medic generalist, o asistentă, un fizioterapeut, un tehnician pentru protecţia mediului, logisticieni, un instructor pentru evenimente sportive, cum ar fi kaiak sau drumeţii montane, pentru a îi ţine pe oamenii noştri într-o formă bună, atât fizică, cât şi mentală. Mai avem un antrenor, o echipă de poliţie militară formată din 6 persoane care păzesc avioanele aşadar avem o mică comunitate aici care asigură singură derularea vieţii şi misiunilor noastre, alături de români şi americani, desigur”, a completat locotenent-colonelul Karl Bird.

     

    Primitori, deschişi, calzi şi profesionişti, aşa îi descrie pe români comandantul britanic. El spune că mâncarea este excelentă atât în bază cât şi la restaurantele din Constanţa sau staţiunea Mamaia, aflate la 20 de kilometri distanţă, iar preţurile fantastice. 32 dintre militarii detaşamentului sunt femei, iar 20 sunt rezervişti mobilizaţi pentru această misiune. Cel mai tânăr militar are 19 ani, cel mai în vârstă are 50, sunt oameni care sunt la prima misiune în străinătate, dar şi veterani cu 7-8 misiuni şi toţi sunt cazaţi în interiorul bazei.

     

  • România, flancul estic – 06.03.2024

    România, flancul estic – 06.03.2024

    Militarii americani staționați în Baza Mihail Kogălniceanu s-au antrenat, timp de o săptămână, în poligonul Cincu din județul Brașov. Aceștia aparțin Diviziei 101 Aeropurtate și au simulat infiltrarea în zonele controlate de inamici folosind elicoptere Black Hawk pentru desantul în zonele de antrenament. Este al treilea exercițiu de acest gen la care participă de când sunt în România. “Forţele terestre române au avut amabilitatea să ne lase să ne antrenăm în poligonul lor. Avem trageri cu echipe de 9-10 militari, care se infiltrează aici, în acest complex, în condiţii de trageri reale şi fac diferite manevre, se antrenează. Am văzut zilele acestea cum oamenii progresează. Se descurcă mult mai bine cu echipamentul pe care-l au, folosindu-se de acest teren și de aceste condiţii” a declarat căpitanul Joseph Palazini, din Divizia 101 Aeropurtată. Câteva mii de soldați americani sunt prezenți permanent în bazele românești ca să întărească apărarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. De la începerea invaziei ruse din Ucraina, Statele Unite au ajuns la cea de-a treia rotație de 9 luni în România.

    Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit cu omologul său din Republica Macedonia de Nord, generalul-locotenent Vasko Gjurchinovski, care s-a aflat, în zilele de 26 și 27 februarie, în vizită oficială în țara noastră. Discuțiile au vizat situația de securitate, cu accent pe regiunea Balcanilor de Vest și pe flancul estic al NATO, intensificarea colaborării în format bilateral și aliat, precum și în cadrul inițiativelor regionale. Șeful Apărării a evidențiat contribuția celor trei rotații ale militarilor macedoneni la Brigada Multinațională de Sud-Est. “Pregătirea în comun, precum și participarea la misiuni NATO și UE consolidează parteneriatul dintre cele două armate, crește nivelul de instruire și interoperabilitatea. Am identificat oportunități noi de cooperare, care se subscriu priorităților de menținere a stabilității în Balcanii de Vest, și de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare în contextul crizei de securitate generate de războiul din Ucraina”, a spus generalul Gheorghiță Vlad.

    Programul șefului Apărării din Republica Macedonia de Nord a inclus vizite la unități din compunerea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est. La ceremonia organizată la Batalionul 1 Infanterie Olt din Caracal, unitatea de dislocare a contingentului macedonean, au fost înmânate distincții onorifice unor militari români și macedoneni. Totodată, membrii delegației s-au întâlnit cu militarii contingentului macedonean și au vizitat cazarma si facilităţile puse la dispoziţia acestora. Generalul Gjurchinovski a mulțumit pentru sprijinul oferit de militarii români în programul de instruire din țara noastră și a declarat: “În calitate de comandant nu poți simți o satisfacție mai mare decât să asiști la progresele făcute încă de la început. Pentru noi, militarii Republicii Macedonia de Nord, să luăm parte la aceste activități înseamnă mult, chiar dacă suntem doar un pluton de 34 de militari. Națiunea noastră trebuie să înceapă de undeva și mulțumită partenerilor și aliaților noștri, construim o forță mai puternică, bazându-ne pe lecțiile învățate și îmbunatățind doctrinele și conceptele naționale.”

    Constantin Herțanu

  • Schimbare la comanda celei mai importante structuri NATO aflată pe teritoriul României

    Schimbare la comanda celei mai importante structuri NATO aflată pe teritoriul României



    Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu are, începând de săptămâna trecută, un nou comandant. Generalul-maior Cristian Dan a preluat funcția de la generalul-locotenent Dragoș Iacob, promovat în poziția de locțiitor al șefului Statului Major al Apărării.



    Ceremonia de schimbare a comenzii a fost organizată în noul sediu NATO de pe Calea Dumbrăvii și a fost deschisă de generalul-locotenent Stephen Kelsey din partea Comandamentului NATO din Napoli, ofițer în Armata Canadiană.


    “Asistăm astăzi la un eveniment semnificativ nu doar pentru România și pentru Armata Română, ci și pentru Alianța Nord-Atlantică”, a spus Stephen Kelsey. Acesta a ținut să amintească în discursul lui războiul ruso-ucrainean și a menționat state precum Republica Moldova sau Georgia, care au nevoie de atenția NATO pentru a descuraja influența rusă, deși nu sunt membre ale Alianței.



    Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu face parte din structura de forțe a NATO și are misiunea de a contribui la descurajarea oricăror intenții ostile la adresa NATO și de a asigura controlul operațiunilor terestre ale NATO la nivel de corp de armată, în orice situație, la criză sau război, pe teritoriile Bulgariei și României.



    Militarii americani din Baza Mihail Kogălniceanu au simulat operațiuni de asalt aerian cu tunuri de mare calibru împreună cu puternice elicoptere Chinook. Aceștia fac parte din Divizia 82 Aeropurtată și sunt dislocați în România începând cu sfârșitul anului trecut. Militarii americani s-au antrenat în procedurile de transport a tunurilor de artilerie, calibru 155 mm cu Elicoptere CH 47 Chinook, acțiuni deloc ușoare având în vedere că un tun de mare calibru cântărește peste 4 tone. “Prin acest exercițiu, creștem nivelul de pregătire și dăm posibilitatea echipelor să stea în siguranță sub elicopter și să ancoreze tunul de mare calibru, ca să putem participa la misiuni de asalt aerian pe distanțe cât mai mari” a declarat sergentul Lewis Goins, unul dintre participanții la exercițiu.



    De la începerea invaziei ruse din Ucraina, Statele Unite au ajuns la cea de-a treia rotație de 9 luni în România. După legendara Divizie 101 Aeropurtată și Divizia 10 Munte, a venit rândul la fel de cunoscutei Divizii 82 Aeropurtată, unitate care a luptat în Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și în Irak, atât în operațiunea Furtună în Deșert din 1990, cât și în războiul din Irak de după 2003.



    Încheiem rubrica de astăzi cu o vizită, de data aceasta din partea șefului Statului major al apărării din Republica Portugalia, generalul Jose Nunes da Fonseca. Cei 200 de militari din cadrul celui de-al patrulea contingent portughez dislocat în România au primit la Caracal vizita șefului armatei portugheze, domnia sa subliniind importanța parteneriatului între cele două state în contextul creșterii nivelului de interoperabilitate între aliați.”Prezența noastră în România este materializată încă din 2015 în cadrul exercițiilor, drept dovadă cooperarea dintre cele două forțe armate este în strânsă creștere și sunt mândru de această legătură. Sunt încrezător că vom întări Alianța și siguranța pe flancul nord-estic în aceste vremuri tulburi” a declarat generalul da Fonseca.


  • Prima Doamnă a SUA – la București

    Prima Doamnă a SUA – la București

    Jill Biden, nicukira a prezidintului american Joe Biden, eara vinită tru România. Prima Doamnă avu, București, andamasi cu membri a Guvernului, cu personalu a Ambasadăllei americană, cu lucrătorlii cilăstisitori tru acţiuni di agiutor uminitar, cum și cu profesorllii cari lli-agiută cilimeanilli ucraineni arifugaţ s’integreadză tru un mediu școlar stabil și sigur.



    Prima Doamnă fu aştiptată, la Cotroceni, di prezidentulu Klaus Iohannis şi nicukira a lui, Carmen. Jill Biden şi Carmen Iohannis vizitară ună şcoală publică di Bucureşti, iu sunt aprukeaţ cu şidearea cilimeanilli ucraineni arifugaţ, cum şi mame ucrainene. Jill Biden lă spusi a mamilor ditu Ucraina că suntu ti ciudie, și alăvdă populu român: “Voi hiţ eroi!” și ălli haristusi a “Primăllei Doamnă a Româniillei di itia că aştiptă tuţ aeşţă oamiñi. Oamiñilli a dumniillei a voastră suntu ti anami”.



    “Vă pricunuoscu multu di multu, că vă feaţitu kiro şi feaţitu gaereti s’nă videţ. Noi daama spusimu vreari ti americani şi himu hărioşi că nă asiguripsiţ securitatea. Bănămu un kiro greu şi tru ună catandisi multu apreasă, ţi aţea easti multu importantu s’himu adunaţ stogu. Vă haristusescu multu di multu tră aestă oportunitate, tră aţea că vinitu deadunu cu noi, nă adusitu nădie şi avem sentimentul că putem s’avemu pistusini tru dumnilleavoastră. Easti multu important tră noi tuţ, emu ti soţlli ucraineni, emu tră noi”, declară Carmen Iohannis.



    Mamili ditu Ucraina lă exighisiră a aţiloru dauă doamne griutăţle pritu cari tricură di la ahuhrita a polimlui până agiumsiră tru România, şi zburără ti agiutorlu aprukeatu di partea a popului român.



    Carmen Iohannis dimăndă a popului ucrainean că poate s’aibă pistusini tu agiutorlu ali Românie: “Vă vremu, hiţ soţlli a noştri. Himu aoa tra s’triţeţ ma lişoru pritu aestu kindinu şi vrem cadealihea s’adrămu tut ţi putem tra s’vă ţănemu tu sigurlăki”.



    Ună di profesoare exighisi că la școala iu suntu aştiptaţ cu şidearea fu andreptu unu locu educaţional tră cilimeañilli ucraineni.


    Easti zborlu ti unu proiectu ma lărguriu, ţi ari scupolu s’da agiutoru financiar, cazari şi yitripseari medicală a mamilor.



    “Proiectul a meu vini di itia a frixillei. Mindueamu maş cum s’ñi-ascapu cilimeanlu. Haristusimu a popului român tră atea că fu ningă noi, nă agiută ahătu multu. Feaţiră ahătu multu voluntariat, că niţi România nu s’aştipta că pot s’hibă ahătu buñi oaspiţ cu aştiptarea. Vidzumu aeşti cilimeañi cari suntu tru unu locu sigur. (…) Voi s’haristusescu a popului român tră atea ţi feaţi tră noi”, pirmitusi ună altă profesoară ucraineană.



    Ună altă mulleari ditu Ucraina declară că fu ciudusită, neise pi ună turlie pozitivă ti purtaticlu şi aştiptarea di cari ea şi cilimeanilli a llei avură parti tru România.



    “Ari nădie. Easti tut ţi avemu ananghi“, adăvgă Jill Bidin.



    Jill Biden agiumsi tru România viniri. Tru prota dzuua a vizităllei a llei, ea s-adună cu militarllii americani si di la NATO ditu Baza Mihail Kogălniceanu.


    Vizita tru văsilia a noastră easti parte a unei voltă di patru dzăli pi cari Prima Doamnă u faţi tru România şi Slovacia tră s’cundilleadză angajamentul SUA tră arifugaţlli ucraineni. Scupolu a voltăllei tru ateali dauă state easti “tra s’treacă Dzuua a Dadăllei cu dadi şi cilimeañi ucraineni cari vidzură zori tra s’fugă ditu casili a loru di itia a polimlui al Putin”, angrăpsi nicukira a prezidentului american, pe Twitter.


    Vizita a primăllei doamnă a SUA tru România yini ti ma pţănu di doi meşi, după aţea a viţeprezidintului american, Kamala Harris.




    Autoru: Mariana Chiriţă

    Armânipsearea: Taşcu Lala










































































  • Militarii americani şi întărirea flancului estic al NATO

    Militarii americani şi întărirea flancului estic al NATO

    500 de militari americani se află, de marţi, în Baza ‘Mihail
    Kogălniceanu’ din Constanţa, unde au ajuns odată cu
    tancurile, vehiculele de luptă şi mortierele din dotare. Ei participă la
    operaţiunea ‘Atlantic Resolve’, de consolidare a securităţii pe flancul de est
    al NATO, şi vor lua parte la exerciţii multinaţionale alături de forţele
    terestre române. Contingentul american va rămâne în România nouă luni, după
    care va fi înlocuit cu alte trupe, şi e doar o parte a miilor de soldaţi
    ajunşi, luna trecută, în Polonia şi desfăşuraţi apoi, de la Marea Baltică la
    Marea Neagră, în toate statele aliate din estul Europei.

    Mişcare strategică a
    fostei administraţii Barack Obama, trimiterea de trupe în regiune a fost menită
    să reafirme fidelitatea Casei Albe faţă de securitatea unei Europe tot mai
    neliniştite de agresivitatea crescândă a Moscovei şi de redeşteptatul ei apetit
    teritorial.

    Instalarea noii administraţii Donald Trump şi atitudinea acesteia,
    de mulţi calificată drept concesivă faţă de Rusia, i-au neliniştit pe europeni.
    În timpul campaniei electorale, preşedintele Trump a declarat că Europa a
    profitat de Statele Unite şi a sugerat că Washingtonul ar putea să nu-şi
    mai apere aliaţii dacă aceştia refuză să-şi achite nota de plată.

    Noul secretar american al apărării, James
    Mattis, se află, în premieră, în această calitate, la Bruxelles, şi, aşa cum
    sublinia secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg,
    Europa poate auzi acum ce vor, de fapt, Statele Unite. Stoltenberg le dă
    dreptate americanilor când aceştia acuză parcimonia cu care europenii investesc
    în propria lor apărare, căreia, potrivit înţelegerilor dintre aliaţi, ar trebui
    să-i aloce 2% din PIB. Sunt doar cinci state, spune el, care au atins acest
    prag, iar alte trei, între care şi România, se îndreaptă rapid către această
    ţintă. Calculele contabile sunt, totuşi, încurajatoare. Anul trecut, membrii
    europeni ai NATO şi-au majorat cheltuielile militare cu circa 4 procente şi au
    pus, astfel, capăt trendului descendent al investiţiilor militare.

    Avanpost
    răsăritean al Alianţei, România este, în virtutea comuniunii de limbă, cultură
    şi istorie, direct preocupată şi de securitatea Republicii Moldova vecine. Experţii de la Chişinău, citaţi de
    corespondenţii Radio România, avertizează că actualul context, deopotrivă
    internaţional şi regional, este defavorabil. Ei spun că Uniunea Europeană şi
    NATO şi-au epuizat capacitatea de extindere, Statele Unite îşi reduc politica
    intervenţionistă, Federaţia Rusă este în plină expansiune, iar Republica
    Moldova nu are o politică externă care să facă faţă acestor provocări. Ultimul
    deceniu, începând cu intervenţia Rusiei în Georgia, în 2008, şi terminând cu
    anexarea Crimeei şi războiul din estul Ucrainei, au demonstrat că frontierele
    nu mai sunt inviolabile – conchid analiştii de politică externă.