Liderii europeni și-au programat să discute, la acest
sfârșit de săptămână, la Bruxelles, despre măsuri suplimentare pentru
securizarea aprovizionării cu energie, dar și despre reducerea preţurilor. Între
timp, la București s-a anunțat că România va primi 2,2 miliarde de euro, bani
europeni, pentru a ajuta populaţia vulnerabilă şi companiile să facă faţă majorării
facturilor la energie, după ce Comisia
Europeană a decis că 10% din fondurile necheltuite aferente perioadei de programare
2014-2020 pot fi alocate unor noi forme de sprijin. Miercuri, în ședință de
Guvern, premierul Nicolae Ciucă a precizat că, pe lângă compensarea facturilor
primite de familiile nevoiașe sau acordarea de vouchere, bani vor fi
direcţionaţi și spre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de
locuri de muncă.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a detaliat
principalele direcţii spre care se vor îndrepta banii : ʺSunt trei tipuri de
măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile
vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea preţului la
energie. A doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile
pentru capital de lucru ce urmează a fi acordată IMM-urilor şi al treilea tip
de măsură este cel referitor la ocupare şi creare de locuri de muncă.ʺ
În paralel, situaţia generată de criza energetică a
fost subiect de dezbatere, miercuri, în Parlament, ca urmare a numărului în
creștere de reclamaţii primite de la cetăţeni legate de facturile la energie. Cei
mai mulți oameni reclamă preţul de facturare şi formula de calcul. Vizați sunt
toţi marii furnizori din țară. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
a anunţat că se fac demersuri pentru un model de factură unică la nivel
naţional, ușor de decriptat. Iar reprezentantul Ministerului Energiei a declarat
că există voinţa politică pentru a se reveni la o piaţă parțial reglementată pe
tot lanţul, de la producător, la consumatorul final. Aceasta – precizăm noi -
în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2021, piața energetică românească este
complet liberalizată, proces adesea criticat pentru punerea lui defectuoasă în
aplicare, ceea ce a condus la un cvasi-haos peste care, în plus, s-au suprapus
consecințele războiului din Ucraina.
Privind lucrurile și în perspectivă, pe
fondul temerilor privind viitorul energetic al Europei, companiile naţionale românească
Romgaz şi Socar din Azerbaidjan au convenit să pună bazele unui proiect
comun de transport al gazului natural lichefiat prin Marea Neagră. Un
memorandum de înţelegere în acest sens a fost semnat la Bucureşti. Scopul este acela de
diversificare şi suplimentare a coridoarelor de aducere a gazului din bazinul
Mării Caspice către bătrânul continent. România speră să devină, astfel, un
important nod energetic şi de gaze naturale.