Radio România Internațional

Tag: Beatrice Mahler

  • Luftverschmutzung in Bukarest: Schwebstoffe verursachen Krankheiten





    Jüngste Forschungsergebnisse belegen, dass die zunehmende Luftverschmutzung zu einer Verschlechterung des Gesundheitszustands der Einwohner führt. Die jüngste Studie in diesem Zusammenhang wurde von einem 14-köpfigen Expertenteam unter der Koordinierung des Marius-Nasta-Instituts für Lungenheilkunde in der Hauptstadt durchgeführt. Die Forscher untersuchten den Zusammenhang zwischen Feinstaubpartikeln vom Typ PM 2,5 und PM 10 und Krankenhausaufenthalten von Patienten mit chronischen Erkrankungen. In Bezug auf die Verschmutzung durch Feinstaub, aber auch durch toxische Gase wie Stickstoffdioxid (NO2), hat das Zentrum für nachhaltige Politik Ecopolis“ mit Hilfe seines Sensornetzes für Luftqualität einige Schlussfolgerungen gezogen, die im Bericht über die Luftqualität in Bukarest im Jahr 2023 vorgestellt werden. Oana Neneciu, Koordinatorin des Netzes von 44 Sensoren, die in Zusammenarbeit mit der Stadt Bukarest installiert wurden, spricht im folgenden über die Ergebnisse der Messungen.



    Schwebstoffe sind mit allen möglichen Stoffen beladene Staubpartikel, die im Allgemeinen vom Boden aufsteigen und in den Atemwegen verbleiben oder direkt in unsere Lungen gelangen. Staubpartikel vom Typ PM 10 sind Partikel, die einen etwas grö‎ßeren Durchmesser haben. Die Feinstaubpartikel vom Typ PM 2,5 gelten als die schädlichsten, weil sie direkt in die Lunge gelangen. Von den 266 Tagen, an denen wir Messungen durchgeführt haben, wurden an 101 Tagen Überschreitungen des zulässigen Höchstwertes für PM-2,5-Partikel festgestellt. Der am stärksten betroffene Monat war in dieser Zeitspanne der Februar. Der Februar ist also der Monat mit der am stärksten verschmutzen Luft im Jahresdurchschnitt. Interessanterweise war der 14. Februar, der Valentinstag, auch der Tag mit der geringsten Luftqualität im ganzen Jahr. Es scheint, dass alle mit dem Auto zur Valentinstagsparty fahren. Die höchste Luftverschmutzung innerhalb einer Stunde wurde in einem Kinderkrankenhaus in der Hauptstadt, dem »Victor Gomoiu«-Krankenhaus, gemessen, und zwar mit 371 Mikrogramm Staubpartikeln pro Kubikmeter am selbigen 14. Februar. Von 30 Schulen, wo wir Messungen durchgeführt haben, wiesen 29 Werte über dem Jahresdurchschnitt für Staubpartikel vom Typ PM 2,5 auf. Was die Schwebstoff-Belastung generell betrifft, so sind die am stärksten betroffenen Areale nicht unbedingt jene im Stadtzentrum. Die Feinstaubbelastung tritt in der Regel an den verkehrsreichsten Stra‎ßen auf, die ins Stadtzentrum führen. Unter den Krankenhäusern der rumänischen Hauptstadt, bei denen wir Messungen unternahmen, wiesen 13 von 14 einen Jahresdurchschnitt über dem zulässigen Höchstwert an Feinstaubbelastung auf.“



    Die Überschreitung der zulässigen Höchstwerte für Feinstaub wird unter Bezugnahme auf die einschlägigen EU-Richtlinien und die schädlichen Auswirkungen auf die menschliche Gesundheit berechnet. Es gibt auch Empfehlungen der Weltgesundheitsorganisation (WHO) zu den zulässigen Grenzwerten für Feinstaub: Für PM-2,5-Partikel sollten auf Jahresebene 5 Mikrogramm pro Kubikmeter und Monat nicht überschritten werden, und für Feinstaub vom Typ PM 10 gibt es jährliche Grenzwerte von 15 Mikrogramm pro Kubikmeter und Monat. Auf der Grundlage dieser Richtwerte haben die Autoren einer Studie über die Auswirkungen der Umweltverschmutzung auf chronische Krankheiten fünf Jahre lang die Folgen der Grenzwertüberschreitungen bei Patienten untersucht. Die Ergebnisse stellte die Ärztin Beatrice Mahler vor, Leiterin des Instituts für Lungenheilkunde Marius Nasta“:



    Wir haben die gemessenen Feinstaubwerte mit der Zahl der Einweisungen verglichen und dabei drei Kategorien von Erkrankungen festgestellt: Atemwegserkrankungen, Herz-Kreislauf-Erkrankungen und Schlaganfälle. Wie wir bei der Analyse der Daten feststellten, liegt der Höhepunkt der Luftverschmutzung in der Zeit von März bis Mai. Die Verschmutzung beginnt im September und nimmt bis November ständig zu. Eine Ausnahme bildete das Jahr 2020, in dem wir atypische Ergebnisse hatten, doch das war in der Zeit der Pandemie und der Quarantäne, als die Bevölkerung überwiegend zu Hause blieb und auch die Industrie stillstand. Dementsprechend ging damals auch die Zahl der Einweisungen zurück. Die Auswertung wissenschaftlich korrelierter Daten hat ergeben, dass der Einfluss von PM-2,5- und PM-10-Partikeln zu einer durchschnittlichen monatlichen Anzahl von Krankenhaus-Aufnahmen wegen Atemwegserkrankungen führt, die zwischen knapp 2000 und mehr als 3800 schwankt. Im Grunde genommen haben wir bei einem Anstieg der durchschnittlichen Monatsbelastung durch PM 2,5 um 10 Mikrogramm pro Kubikmeter auch einen Anstieg der Zahl der Aufnahmen für Atemwegserkrankungen von 90 auf 938. Das bedeutet, dass mehr Menschen im Krankenhaus landen, wenn die Schadstoffwerte steigen. Die Zahl der Einweisungen aufgrund des Anstiegs der PM-10-Werte ist etwas geringer, da diese grö‎ßeren Partikel die Lungenbläschen nicht erreichen und eher in den oberen Atemwegen verbleiben, was zu bronchitisähnlichen Erscheinungen führt.“




    Bei den Herz-Kreislauf-Erkrankungen sei die Situation ähnlich, die Statistik zeige eine eindeutige Korrelation der Feinstaubbelastung mit der Zahl der Einweisungen, führt die Ärztin Beatrice Mahler weiter aus:



    Eine Erhöhung der PM-2,5-Belastung um 10 Mikrogramm pro Kubikmeter im Monat führt zu einem Anstieg der Zahl der Einweisungen wegen Herz-Kreislauf-Erkrankungen um rund 25 bis knapp 1400 Fällen. Die Auswirkung der Luftverschmutzung ist also bei Herz-Kreislauf-Erkrankungen viel dramatischer. Ich beziehe mich hier auf Bluthochdruck und Herzinfarkt, also jene Erkrankungen, die gewöhnlich von unseren Kardiologenkollegen behandelt werden. Infolge der PM-10-Belastung haben wir eine geringere Zahl von zunehmenden Einweisungen — die Durchschnittszahlen bewegen sich zwischen 25 und 888. Hingegen war die Zunahme der Schlaganfälle eine Überraschung für uns; nicht weil wir nicht wussten, dass es einen Zusammenhang zwischen neurologischen Erkrankungen oder Erkrankungen der Blutgefä‎ße des Gehirns und Feinstaub gibt, sondern weil die Auswirkungen der Luftverschmutzung so unmittelbar sind. Hier haben wir eine Korrelation nur bei den PM-2,5-Partikeln festgestellt: Wenn also die Anzahl der Feinstaubpartikel um 10 Mikrogramm pro Kubikmeter ansteigt, kommt es zu 10 zusätzlichen Einweisungen pro Monat wegen Schlaganfalls.“




    Die Schlussfolgerungen der Fachleute sind eindeutig: Wenn die Schwebstoff-Belastung der Luft in Bukarest steigt, erhöht sich auch das Risiko, dass Menschen mit einer Lungenerkrankung, einer Herz-Kreislauf-Erkrankung oder einem Schlaganfall in einer medizinischen Einrichtung landen. Auch die wirtschaftlichen Kosten sind laut dieser Studie sehr hoch: Der Anstieg der Feinstaubpartikel-Konzentration kann zu Krankenhauskosten führen, die auf umgerechnet etwa 26 500 € bis etwa 288 000 € pro Monat geschätzt werden.

  • Bani europeni pentru spitale

    Bani europeni pentru spitale

    Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, şi cel al
    sănătăţii, Alexandru Rafila, au semnat o serie de contracte de finanţare ale
    unor proiecte de investiţii în infrastructura de sănătate folosind
    instrumentele Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR). Astfel, de aceste fonduri vor beneficia
    spitale militare din ţară, dar şi altele din Bucureşti şi Constanţa
    (sud-est). Spitalele militare de urgenţă de la Sibiu (centru), Piteşti (sud),
    Craiova (sud-vest) şi Braşov (centru) vor primi bani pentru reabilitare şi
    pentru construirea de noi pavilioane. Ministrul apărării a spus că încrederea
    pacienţilor în spitalele militare se află la un nivel foarte ridicat și a
    subliniat că sume importante vor fi folosite pentru acestea.

    Angel Tîlvăr Documentele pe care am onoarea să le semnez alături de dl.
    profesor Rafila, ministrul Sănătăţii, ne permit finanţarea de construcţii noi
    cu aproape 400 de milioane de lei (cca.81 milioane euro) în cadrul Componentei 12 Sănătate, aferentă
    PNRR, la patru spitale militare din ţară.

    Tot prin PNRR, în Bucureşti, va fi construit
    un centru de diagnostic şi tratament al tuberculozei, în valoare de 129 de
    milioane de lei (cca. 26 milioane euro). Managerul Institutului de
    Pneumoftiziologie, Beatrice Mahler, a explicat că această investiţie este
    benefică atât pentru bolnavi, cât şi pentru medicii de specialitate. Beatrice
    Mahler: Este o investiţie pe care o aşteaptă pacientul cu
    tuberculoză din România, care, din fericire, prin acest tip de investiţii nu se
    mai simte stigmatizat, dar este o investiţie pe care o aşteaptă şi personalul
    din sănătate, pentru că ne dorim nu doar siguranţa pacientului, ci şi siguranţa
    personalului.

    La rândul său, ministrul sănătăţii a precizat că în
    viitor vor fi finanţate pentru reabilitare şi dotare şi cabinetele medicilor de
    familie. Alexandru Rafila: Vom finaliza în curând toate
    contractele de investiţii atât în asistenţa medicală spitalicească, cât şi în
    cea prespitalicească – mă refer la cabinetele de medicină de familie, care ,în
    curând, vor intra şi ele în faza finală, care să permită finanţarea,
    reabilitarea şi dotarea acestor cabinete.

    Tot prin contractele
    semnate, va fi construit la Constanţa un
    corp nou pentru sănătatea mamei şi copilului la Spitalul de Urgenţă şi se va
    extinde Policlinica Municipală. PNRR este conceput
    astfel încât să asigure dezvoltarea României, prin sprijinirea nivelului de
    adaptare la situații de criză, în contextul recuperării după criza COVID-19,
    cât și valorificarea potențialului de dezvoltare economică, prin reforme majore
    și investiții cheie. Pentru a
    beneficia de sprijin, statele membre transmit Comisiei Europene planurile lor
    de redresare și reziliență și primesc finanțare. Banii se acordă în tranșe,
    până în august 2026, în funcție de îndeplinirea unor obiective.În total, România
    beneficiază de o finanțare de peste 29 de miliarde de euro.

  • Un an di vaccinari anti-COVID tru România

    Un an di vaccinari anti-COVID tru România

    Di la umplearea un an di la administrarea-a protălei doză anti-Covid, văsilia easti pi penultimul loc tru Uniunea Europeană ditu punctul di videală a gradlui di imunizare, cu aproapea 7,8 milioane di români cu schema di vaccinare completă. Dimecu niheamă pisti 40% ditu totalu a populațiillei ică 44% ditu populația eligibilă. Datili oficiale tru aţea ţi mutreaşti pi aţelli cari feaţiră până tora și a treia doză spuni un numiru di aproapea 2 milioane di români.



    Maş şcurti perioadi di entuziasm ică di frixi ti u adusiră dăldzăli succesive a pandemiillei deadiră ună silă a campaniillei di vaccinare – ună campanie cari avea nkisită cu ndreptul, di u adusi tu ahurhită România anamisa di protili. Tora, autoritățli și specialiștilli tru Sănătate publică estimeadză că tru yinaru va s’ahurhească ună nauă dalgă a pandemiillei tru România, tru contextul arăspândearillei varianta Omicron, deapoa turnarea tu văsilie di Sărbători a aţiloru cari lucreadză tru xeani şi a atiloru cari va s’toarnă ditu vacanţă. Unităţli sanitari s’ndregu, ti nica ună perioadă dificilă, cu ună kipită tru şcurtu şi marţu.



    Managerlu a Institutului di pneumoftiziologie Marius Nasta ditu Bucureşti, mediclu Beatrice Mahler : “Nă aştiptăm la ună perioadă greauă tră sistemlu di Sănătate. Nu maş tră atea că avem ună rată di vaccinare dipu nghiosu, ñică ama şi aţea că avem mulţă oamiñi cari au lăngori croniţi, cari, ti amărtie, tru aeşti doi añi agiumsiră multu aretcu tru cabinetili a yeaţărloru specialişti tră reevaluări. Ună parti ditu elli ş-alăsară tratamentul şi atumţea vas ă spunu că aestă categorie easti multu ma vulnearabilă tră ună infecţie cu un virus cari s’transmite pi cale respiratorie.”



    Avertismentili ligate di gradlu analtu di transmitere a aluştui aduc aminti că, tru toamnă, România triecu pritu nai ma greaua dalgă di infectări cu coronavirus di la nkisita a pandemiillei. După ţi tru veară, cu tuti timbihili fapti a epidimiologilor, restricţiile anti-Covid fură relaxate, iara regulile ţi nica suntu tu practico fură multu pţănu tiñisiti, ahurhita-a toamnăllei adusi recorduri di cazuri diagnosticate, di pacienţă aflaţ tru spitale şi di decese asociate SARS-CoV-2. Tru ţifre, meslu sumedru 2021 nsimnă cama di 400 di ñilli di cazuri năi di COVID-19 şi pisti 10.700 di decese asociate coronavirusului.



    Parasolicitarea a instalaţiilor ditu secțiile di lăngori infecțioase dusi şi la doauă accidente traghiţi tru aţelu mesu, di muriră 11 di oamiñi. Cu scupolu ta s’nu s’facă ahtări scenarii dramatiţi, vaccinarea armâne nai ma importantă armă – u spun yeaţărlli și specialiștilli di lumea tută. București, coordonatorlu a campaniei naționale di vaccinare, Yeaturlu Valeriu Gheorghiță, năpoi spuni ti căndăserli pro-imunizari, cundillinda că maş pritu empatie, onestitate și dialog pot s’hibă combătuti dezinformarea, ezitarea, scepticismul și nipistipsearea.



    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala














  • Un an de vaccinare anti-COVID în România

    Un an de vaccinare anti-COVID în România

    La un an de la administrarea în România a primei
    doze de vaccin anti-Covid, țara se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană
    din punct de vedere al gradului de imunizare, cu aproape 7,8 milioane de români
    cu schema de vaccinare completă. Adică puțin peste 40% din totalul populației
    sau 44% din populația eligibilă. Datele oficiale în ceea ce-i privește pe cei
    care au făcut până acum și a treia doză arată un număr de aproape 2 milioane de
    români.


    Doar scurte perioade de entuziasm sau de temeri produse de valurile
    succesive ale pandemiei au dat un impuls campaniei de vaccinare – o campanie
    care pornise cu dreptul, plasând la început România între fruntașe. Acum,
    autoritățile și specialiștii în Sănătate publică estimează că în ianuarie va
    începe un nou val al pandemiei în România, în contextul răspândirii variantei
    Omicron, a revenirii în țară de Sărbători a celor care lucrează în străinătate
    şi a celor care se vor întoarce din vacanţă. Unităţile sanitare se pregătesc,
    deja, pentru încă o perioadă dificilă, cu un vârf în februarie şi martie.


    Managerul Institutului de pneumoftiziologie Marius Nasta din Bucureşti, medicul
    Beatrice Mahler : Ne aşteptăm la
    o perioadă dificilă pentru sistemul de Sănătate. Nu doar pentru că avem o rată
    de vaccinare destul de joasă, ci şi pentru că avem foarte multe persoane care
    au boli cronice, care, din păcate, în aceşti doi ani au ajuns foarte rar în
    cabinetele medicilor specialişti pentru reevaluări. O parte dintre ei şi-au
    abandonat tratamentul şi atunci aş spune că această categorie este mult mai
    vulnerabilă pentru o infecţie cu un virus care se transmite pe cale
    respiratorie.


    Avertismentele legate de gradul ridicat de transmitere a
    acestuia amintesc că, în toamnă, România a trecut prin cel mai dificil val de
    infectări cu coronavirus de la declanşarea pandemiei. După ce în vară, în
    pofida avertismentelor repetate ale epidemiologilor, restricţiile anti-Covid au
    fost relaxate, iar regulile încă în vigoare au fost foarte puţin respectate,
    începutul toamnei a adus recorduri de cazuri diagnosticate, de pacienţi aflaţi
    în spitale şi de decese asociate SARS-CoV-2. În cifre, luna octombrie 2021 a
    însemnat mai bine de 400 de mii de cazuri noi de COVID-19 şi peste 10.700 de
    decese asociate coronavirusului.


    Suprasolicitarea instalaţiilor din secțiile de
    boli infecțioase a dus şi la două accidente tragice în acea lună, soldate cu decesul
    a 11 persoane. În încercarea de a preîntâmpina o reeditare a scenariilor
    dramatice, vaccinarea rămâne cea mai importantă armă – o spun medicii și
    specialiștii din întreaga lume. La București, coordonatorul campaniei naționale
    de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță, reiterează îndemnurile pro-imunizare,
    subliniind că doar prin empatie, onestitate și dialog pot fi combătutedezinformarea, ezitarea, scepticismul și
    neîncrederea.


  • Presiunea continuă pe spitale

    Presiunea continuă pe spitale

    Pandemia provocată de SARS CoV-2 a pus o presiune uriașă asupra spitalelor din România, ca urmare cadrele medicale sunt, de multe ori, copleșite de numărul mare de pacienți pe care trebuie să-i îngrijească. Situația cea mai gravă este în secțiile de terapie intensivă, unde bolnavii cu forme grave se zbat între viață și moarte. O parte dintre ei au așteptat eliberarea unui loc, pentru că au fost zile când când nu era disponibil niciun pat la ATI pentru pacienții cu COVID-19. În această toamnă, valul patru al pandemiei a lovit în plin România, unde s-au înregistrat cele mai multe infectări și decese asociate noului coronavirus din Europa. Sălile de primiri urgențe au fost pline de bolnavi ce așteptau pe holuri să primească un loc în salon. Măsurile restrictive luate de autorități încep să-și facă efectul, astfel că epidemia de coronavirus îşi menţine trendul descendent. Totuși, deşi numărul infectărilor noi este la jumătate faţă de acum o săptămână, spitalele sunt pline de pacienți infectați cu COVID.

    Managerul institutului Marius Nastaˮ din București, Beatrice Mahler, a atras atenția asupra consecințelor pe termen lung ale îmbolnăvirii Din păcate, sunt mulţi pacienţi care au nevoie de asistenţă după trecerea prin COVID şi aici avem două categorii de pacienţi: o parte din ei care au fost internaţi în spital şi rămân cu sechele şi au, ca urmare a afectării pulmonare, importantă nevoie de recuperare respiratorie, de tratament post-COVID, de suplimentare de oxigen şi o altă categorie de pacienţi, care, din păcate, sunt suficient de mulţi, care au stat acasă în cele 14 zile şi, pentru că evoluţia lor nu este favorabilă, vin către spital cu importante leziuni pulmonareˮ. Beatrice Mahler consideră că o populaţie informată este o populaţie responsabilă care are nevoie de centre de testare gratuită – diagnostic, vaccinare şi informareˮ.

    Medicii subliniază că vaccinarea trebuie să rămână cea mai importantă metodă de prevenire a infectării. Datele Comitetului Naţional de Coordonare a Vaccinării arată că doar 23% dintre cei care stau în mediul rural au făcut vaccinul anti COVID, în mediul urban pesta 38%, iar în municipii peste 40%. Pe de altă parte, Uniunea Europeană recunoaşte, de marţi, certificatele de vaccinare anti-COVID-19 eliberate de autorităţile din Republica Moldova, Serbia, Georgia şi Noua Zeelandă. La rândul lor, cele patru ţări vor accepta certificatul european pentru călătoriile dinspre spaţiul comunitar. Comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi a precizat că, în prezent, 49 de ţări şi teritorii de pe cinci continente sunt conectate la sistemul certificatului digital COVID al Uniunii Europene. Aşa cum am fost alături de partenerii noştri în lupta împotriva pandemiei, continuăm să lucrăm împreună pentru a ne deschide în siguranţăˮ, a spus Oliver Varhelyi.


  • Creşte presiunea asupra spitalelor

    Creşte presiunea asupra spitalelor

    Pandemia de coronavirus își arată colții tot mai ascuțiți. Criza provocată de COVID-19 începe să se adâncească și să pună o presiune și mai mare asupra spitalelor și corpului medical. Marți, când în România au fost atinse două recorduri negative, s-a anunțat că nu mai este niciun pat liber la Terapie Intensivă. Deşi Institutul Naţional de Sănătate Publică estima că se va ajunge la 15.000 de cazuri noi de COVID-19 pe zi abia la finalul lunii octombrie, acest prag a fost depăşit marți, când au fost raportate peste 15.000 de noi infectări cu SARS-CoV-2 în 24 de ore. Un alt record negativ îl reprezintă bilanțul deceselor associate noului coronavirus – mai mult de 250 într-o singură zi.


    De asemenea, rata de pozitivare a testelor a trecut de 19%. Sute de localităţi au mai mult de şase cazuri la mia de locuitori, iar mai multe municipii şi oraşe, între care şi Bucureştiul, au trecut de 10 la mie. Medicii fac eforturi pentru a gestiona numărul tot mai mare de pacienți. În spitalele din întreaga ţară erau, marți, peste 14.400 de persoane, iar la Terapie Intensivă 1.480. Medicii subliniază, încă o data, importanța vaccinării care oferă protecție împotriva infecției cu noul coronavirus. De altfel, cifrele vorbesc de la sine. Specialișii atrag atenția că 95% dintre cei aflaţi, acum, la ATI şi peste 70% dintre cei internaţi sunt nevaccinaţi.


    Directorul medical al Institutului Matei Balş din București, doctor Adrian Marinescu, a precizat că, în ultimele săptămâni, s-a pus presiune asupra tuturor spitalelor care îngrijesc bolnavi de COVID. Este evident că persoanele nevaccinate sunt cele care creează presiune în sectorul medical în acest momentˮ, a spus Adrian Marinescu, care a adăugat că, la mijlocul zilei este, deja, o regulă să nu mai fie locuri pentru internare, şi nu doar în Terapie Intensivă.

    Există timp de aşteptare pentru pacienţi, ei trebuie să fie gestionaţi cât se poate de bine, să meargă fie în alte spitale şi e, de asemenea, greu să găseşti un loc sau să rămână şi să fie monitorizaţi şi trataţi în gardă, pentru un interval de timpˮ. Nu pot să spun că a fost scăpată situaţia sub controlˮ spune, la rândul său, managerul Institutului Marius Nasta din capitală, Beatrice Mahler. Potrivit acesteia, probabil că, încă, sunt soluţii, toată lumea a primit tratament şi a avut un pat unde să se aşeze şi să primească îngrijirea medicală, însă, cu siguranţă, e nevoie de mobilizare mult mai intensă din partea tuturor spitalelor pentru a face faţă acestui moment.


    Pe de altă parte, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi asociaţiile pacienţilor cu HIV sunt nemulțumite de modul în care autorităţile au hătărât să blocheze internarea pacienţilor cronici. Aceştia cer factorilor de decizie să revină asupra hotărârii, să găsească alte soluţii pentru bolnavii de COVID şi să nu pună în pericol viaţa pacienţilor cronici şi a celor cu HIV.