Radio România Internațional

Tag: BEC

  • Jurnal românesc – 17.11.2014

    Jurnal românesc – 17.11.2014

    Un număr record, de 379.116 de alegători, s-au prezentat la vot duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor primite de Biroul Electoral Central din cele 294 secţii de votare organizate în străinătate. Potrivit BEC, cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în Italia, cu aproape o sută de mii de alegători, urmată de Spania, cu peste 83 de mii, Republica Moldova — peste 35 de mii, şi Marea Britanie, cu aproape 26 de mii. Cifre semnificative, de peste 10 mii, s-au înregistrat în Statele Unite, Germania, Franţa şi Belgia.



    Premierul social-democrat Victor Ponta şi-a recunoscut înfrângerea în alegeri şi a afirmat că poporul are întotdeauna dreptate. Câştigătorul scrutinului, liderul liberal Klaus Iohannis, şi-a exprimat respectul pentru prezenţa numeroasă la urne a românilor din afara ţării. El a criticat modul cum s-a desfăşurat votarea în diaspora şi a cerut guvernului să-i demită pe cei vinovaţi, iar preşedintelui în exerciţiu să-i recheme de la post pe diplomaţii care nu au gestionat situaţia. De asemenea, Iohannis a solicitat Parlamentului să ia în discuţie urgent posibilitatea legalizării votului electronic sau prin corespondenţă. Declaraţiile sale survin după ce mii de cetăţeni au stat, din nou, la coadă pentru a vota, iar o parte dintre ei n-au reuşit să-şi exercite dreptul de a-şi alege preşedintele. La Torino şi Paris, forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i îndeparta pe protestatarii furioşi. În semn de solidaritate cu diaspora, mii de români au manifestat la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţara. Sediile Guvernului, ministerului de Externe şi PSD au fost pichetate de manifestanţii care au solicitat demisia premierului şi a ministrului de Externe.



    Românii din ţară şi din Republica Moldova sunt invitaţi, miercuri, la evenimentul Porţi Deschise, de la Palatul Elisabeta. Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al regelui Mihai I, toţi cei care doresc să ureze La mulţi ani!” Maiestăţii Sale, cu ocazia zilei de naştere şi zilei onomastice, sunt aşteptaţi în grădina Palatului, începând cu ora 11.00. Regele va ieşi în balcon, alături de principesa Margareta şi principele Radu, pentru a saluta musafirii. Intrarea este liberă.



    Transferurile de bani între România şi Republica Moldova se vor face mai rapid, începând cu 1 ianuarie, datorită unui nou produs lansat de operatorii naţionali de servicii poştale din cele două state. Este vorba despre mandatul poştal internaţional prin mijloace electronice, care va permite transferul unei sume maxime de 1.000 de euro. Moneda de emitere pentru România va fi euro, iar pentru Republica Moldova leul moldovenesc sau euro. Potrivit Poştei Române, taxa aferentă expedierii unui mandat poştal se calculează prin aplicarea unei cote de 3,7% la suma transferată.



    Tânărul inventator vâlcean Ionuţ Budişteanu a câştigat la salonul de Invenţii de la Bruxelles cinci premii şi două medalii, obţinute pentru un dispozitiv electronic menit să faciliteze prinderea unor infractori care vandalizează un bancomat. La 21 de ani, Ionuţ Budişteanu este cunoscut pentru rezultatele deosebite obţinute la zeci de concursuri internaţionale, din 11 ţări. Între altele, el a realizat o aplicaţie pentru nevăzători care le permite acestora să se deplaseze folosind telefonul mobil. În 2013, revista Time l-a clasat pe locul 9 în topul celor mai influenţi adolescenţi din lume.

  • Prezenţa la vot la nivel naţional la ora 19,00 a fost de 58,66%

    Prezenţa la vot la nivel naţional la ora 19,00 a fost de 58,66%

    Peste 10,7 milioane de alegători, reprezentând 58.66% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 19.00, potrivit datelor preliminare actualizate privind prezenţa la vot centralizate la BEC, în primul tur prezenţa fiind de 48,89%. Potrivit datelor menţionate, 10.721.305 de alegători s-au prezentat la urne până la ora 19.00.



    Cea mai mare prezenţă este înregistrată în judeţele Ilfov (peste 73%), Olt, Cluj (peste 64%), Sibiu (peste 63%), Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Vâlcea (peste 62%). Cea mai slabă prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţele Harghita – 44,21% şi Covasna – 46,43%. În mediul urban prezenţa la vot a fost de 57,50%, iar în mediul rural 60,23%. Prezenţa la vot în Capitală până la ora 19.00 a fost de 60,25%, procentul fiind mai mare decât la turul I al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie, când s-au prezentat la urne, până la aceeaşi oră, 48,93% dintre alegători.



    La turul II al alegerilor prezidenţiale din 2009, până la ora 19.00 îşi exprimaseră opţiunea prin vot 53,51% dintre alegătorii înscrişi în listele electorale.



    Au fost înregistrate 375 de sesizări referitoare la săvârşirea unor posibile infracţiuni sau contravenţii care au legătură cu procesul electoral. 166 dintre acestea nu se confirmă.

  • Prezenţa la vot la nivel naţional la ora 16:00 – 44,5%

    Prezenţa la vot la nivel naţional la ora 16:00 – 44,5%

    Peste opt milioane de alegători, reprezentând 44.5% din totalul celor înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne, la nivel naţional, până la ora 16.00, potrivit datelor preliminare actualizate privind prezenţa la vot centralizate la BEC, procentul fiind mai mare faţă de primul tur de scrutin, când s-au prezentat la urne până la aceeaşi oră 35,10% dintre alegători, dar şi faţă de turul II al prezidenţialelor din 2009 – 40,10%.



    Potrivit datelor de la BEC, 8.134.721de alegători s-au prezentat la urne până la ora 16.00. Cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în judeţele Ilfov (peste 53%), Olt (peste 49%), Vâlcea (peste 48%), Teleorman, Prahova, Mehedinţi, Dolj, Dâmboviţa, Constanţa, Argeş (peste 47%).



    O prezență mai redusă la vot s-a înregistrat în județele Harghita – 30,74%, Covasna – 32,27%, Satu Mare – 36,64%, Mureș – 38,35% și Caraș Severin – 39,57%.



    Până la ora 17.00 au fost înregistrate, în toată ţara, 218 sesizări legate de încălcări ale actelor normative ce privesc desfăşurarea alegerilor, 90 dintre acestea fiind neconfirmate. Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu și vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu au declarat că există suspiciuni de turism electoral în sudul României.

  • Aproape 115.000 români au votat peste hotare până la ora 13.00, ora României

    Aproape 115.000 români au votat peste hotare până la ora 13.00, ora României

    Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, de aproape trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2 noiembrie.



    Cei mai mulţi au votat în Italia – 29.262, în Spania – 24.077, Republica Moldova – 15.328, Marea Britanie – 5.893, Franţa – 5.685 şi Germania – 5.635. În Belgia au votat 4.213 persoane, în Austria – 3.106 şi în Cipru 1.724. De asemenea, 1.324 de români au votat în Grecia, 1.522 în Danemarca şi 1.542 în Olanda.



    Deși votul decurge mult mai rapid decât în urmă cu două săptămâni, zeci de mii de români stăteau duminică după-amiază la cozi la secţiile de votare din Europa, în special în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, Belgia, Irlanda, au făcut cunoscut agențiile de presă și televiziunile de știri.



    Conducerea MAE, în frunte cu ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, s-a aflat în week-end în orașele în care s-au înregistrat cele mai mari probleme de organizare a turului I al alegerilor prezidențiale, la 2 noieebrie, când numeroși conaționali nu au putut să voteze. Conducerea MAE a supravegheat modul în care se derulează votul.



    Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Străinătate, Andra Monica Asănică, a declarat că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât legea este clară şi nu lasă loc de excepţii. Potrivit dispoziţiilor legale, procesul electoral se încheie la ora 21:00. BES nu are competenţe să prelungească programul de vot în condiţiile în care textul de lege e clar şi nu lasă loc de excepţii, a explicat Asănică.



    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat, duminică, la ieșirea de la urne, că a propus Biroului Electoral Central (BEC) prelungirea programului de vot, dar această instituție a respins propunerea. Purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central, Marian Muhuleț, a declarat, însă, că BEC nu a primit de la Ministerul Afacerilor Externe nicio propunere de prelungire a programului de vot la secțiile din străinătate.



    Conform postului TV Antena 3, în diaspora au votat până la ora 19.00, ora României, 284.870 de persoane.



    Peste 500 de persoane protestau, duminică seara, în Piaţa Universităţii din Capitală, cerând ca românii din diaspora să poată vota şi după ora 21.00.



  • Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Măsuri pentru fluidizarea votului în diaspora

    Un neaşteptat şi cacofonic război al comunicatelor între instituţiile de la Bucureşti a dublat campania electorală dintre cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale.



    Haosul înregistrat la primul tur la secţiile de votare din străinătate, unde cetăţeni români dornici să-şi exercite dreptul de vot au stat cu orele la coadă şi, în mii de cazuri, n-au putut vota, a declanşat o polemică în câteva episoade între Biroul Electoral Central şi ministerul de Externe, ce şi-au pasat reciproc responsabilitatea. Luni a fost punctul culminant al crizei. Bombardat de Opoziţie, Administraţia Prezidenţială, presă şi organizaţii ale diasporei cu acuze de incompetenţă sau rea-voinţă, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a dat demisia. El a insistat că a luat această decizie pentru a nu încălca legea şi a invocat o hotărâre a BEC, care n-ar fi confirmat existenţa unei baze juridice pentru înfiinţarea de secţii de vot suplimentare în străinătate.



    Marţi seara, BEC l-a contrazis iarăşi şi a repetat, într-un nou comunicat, că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Externelor. De asemenea, Biroul îşi menţine punctul de vedere formulat anterior, potrivit căruia nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii.



    Castana fierbinte e, acum, între mâinile succesorului lui Corlăţean, Teodor Meleşcanu. Diplomat de carieră, apoi director al Serviciului de Informaţii Externe, iar ultima oară prezidenţiabil ieşit din cursă, Meleşcanu revine, după aproape două decenii, în fruntea diplomaţiei române, într-un moment tensionat. El afirmă că ministerul a adoptat, deja, măsuri pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.



    Teodor Meleşcanu: “Dintr-o simplă evaluare pe nişte simulări pe care le-am făcut, reducerea timpului de vot pentru fiecare cetăţean, ca urmare a adoptării acestor măsuri, ar permite cel puţin o dublare a numărului celor care pot să voteze.”



    Astfel, formularul pe proprie răspundere disponibil pe site-ul ministerului de Externe poate fi descărcat şi completat, urmând ca în faţa comisiei de votare să fie doar semnat. Cei care nu au această posibilitate vor primi pixuri şi formulare în faţa secţiilor, pentru a le completa şi a economisi timpul necesar votului.



    Tot pentru fluidizarea procesului, ministerul a pus la dispoziţie o listă cu 800 de angajaţi care pot sprijini comisiile de votare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a selectat deja, dintre aceştia, 120 de persoane. De asemenea, fiecare secţie de votare din diaspora va avea şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numărul maxim prevăzut de lege.

  • Jurnal românesc – 05.11.2014

    Jurnal românesc – 05.11.2014

    Alegătorii din străinătate pot utiliza în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale formularul declaraţiei pe propria răspundere de pe site-urile BEC, respectiv MAE, având posibilitatea să îl completeze în afara secţiilor de votare, dar să îl semneze în faţa membrilor biroului secţiei. Decizia a fost luată de Biroul Electoral Central de la Bucureşti şi este menită să prevină aglomeraţia la urnele de vot din străinătate, aşa cum s-a întâmplat în primul tur, pe 2 noiembrie. Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a propus, pe de altă parte, ca numărul cabinelor de vot să fie suplimentat. Şeful statului, Traian Băsescu, declara, luni, că se impune demisia ministrului de externe şi a celui delegat pentru românii de pretutindeni pentru ceea ce a numit gravele deficienţe de organizare a procesului electoral în secţiile de votare din străinătate. Premierul Victor Ponta a declarat că Titus Corlăţean şi echipa sa de la Externe garantează cu funcţiile lor că pe 16 noiembrie toţi cetăţenii români care vor să voteze o vor putea face. În primul tur de scrutin, în diaspora oamenii au stat la coadă cu orele, iar sute dintre ei nu au reuşit să voteze.



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat în şedinţa de marţi deschiderea a trei noi puncte de trecere a frontierei între România şi Serbia, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă. Acestea se vor înfiinţa între localităţile Lunga din România şi Nakovo din Republica Serbia, Vâlcani — Urbico, respectiv Foeni – Jasa Tomic, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.



    La cererea României, Comisia Europeană a acceptat să modifice programul operaţional pentru perioada 2007 – 2013, astfel încât salariile celor din sistemul de absorbţie a fondurilor europene să devină eligibile şi să fie rambursate sută la sută de către executivul comunitar. Anunţul a fost făcut de comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu, care s-a întâlnit la Bruxelles cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Întrevederea a fost centrată pe pregătirea lansării acordului de parteneriat cu România, care va avea loc vineri, la Bucureşti, în prezenţa comisarului Corina Creţu, şi care va prezenta modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în următorii ani.



    Cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra, în 2013, în Bulgaria (48%), România (40,4%), Grecia (35,7%), Letonia (35,1%) şi Ungaria (33,5%), relevă datele prezentate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14,6%), Olanda (15,9%), Finlanda (16%) şi Suedia (16,4%). La nivelul celor 28 de state din UE, anul trecut, 24,5% din populaţie era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 24,8%, în 2012 şi cu 23,8% în 2008. Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.

  • Precizări MAE cu privire la decizia BEC nr. 101/29 octombrie 2014

    Ministerul Afacerilor Externe informează că, potrivit deciziei Biroului Electoral Central nr. 101 din după amiaza zilei de 29 octombrie 2014, suplimentar față de actele de identitate prevăzute în decizia BEC nr. 10 D din 15 septembrie 2014, cetățenii români cu domiciliul în România, care în ziua votării se află în străinătate, vor putea vota și pe baza cărții de identitate, cărții de identitate electronice, cărții de identitate provizorie sau a buletinului de identitate. Prin urmare, pe baza cărții de identitate se va putea vota în oricare dintre secţiile de votare organizate în străinătate. Anterior acestei decizii a BEC, cu cartea de identitate se putea vota în străinătate numai în secţiile de votare organizate în statele UE şi alte state care permit intrarea pe teritoriul lor cu cartea de identitate.



    Ministerul Afacerilor Externe apreciază că, urmare deciziei BEC nr. 101 din 29 octombrie 2014 pentru completarea deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014 prin care se suplimentează categoriile de acte de identitate în baza cărora se poate vota în străinătate, sunt generate, cu titlu imediat, o serie de consecinţe cu potenţial impact negativ asupra securităţii votului.



    Urmare a deciziei BEC nr. 10D din 15 septembrie 2014, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, în timp util, către toate secţiile de votare îndrituite din străinătate întregul stoc disponibil de timbre autocolante cu însemnul Votat” care se aplică pe cartea de identitate după exercitarea votului. Menţionăm că, în prezent, MAE nu dispune de alte timbre autocolante care să fie distribuite, potrivit normelor, până cel mai târziu în pre-ziua votului, la toate acele secţii de vot din străinătate care, conform deciziei BEC nr. 101/29.10.2014, trebuie să utilizeze timbre autocolante în procedura de vot.



    Referitor la aceste aspecte, MAE a sesizat, încă din seara zilei de 29 octombrie 2014, Biroul Electoral pentru Străinătate (BES) printr-o întâmpinare oficială. Tot în seara zilei de 29 octombrie 2014, MAE a solicitat Ministerului Afacerilor Interne o suplimentare a numărului de timbre autocolante în vederea distribuirii de urgenţă către secţiile de votare din străinătate care, la acest moment, nu au în dotare timbre autocolante.



    În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public faptul că există un risc foarte ridicat ca, în intervalul extrem de scurt de timp rămas la dispoziţie până la primul tur de scrutin, timbrele autocolante suplimentare să nu poată ajunge la toate secţiile de votare din străinătate care, potrivit noii decizii BEC, trebuie să aplice aceste timbre în cazul votului pe bază de carte de identitate. În consecinţă, Ministerul Afacerilor Externe semnalează public existenţa unui risc serios de exercitare a votului multiplu în străinătate, ceea ce poate duce la vicierea gravă a corectitudinii întregului proces electoral.



    MAE solicită instrucţiuni clare de la BEC cu privire la modul în care se va proceda în acele secţii de votare din străinătate la care, pe fondul deciziei BEC menţionate, emisă cu numai trei zile înainte de ziua votării, nu vor putea fi furnizate în timp util timbrele autocolante necesare.



    Reamintim că Ministerul Afacerilor Externe a luat toate măsurile care ţin de competenţele sale pentru desfăşurarea în condiţii de corectitudine şi securitate a votului în străinătate şi va acţiona în continuare pentru asigurarea corectitudinii depline a procesului electoral în străinătate.



  • Candidaţii la preşedinţia României

    Candidaţii la preşedinţia României

    Biroul Electoral Central din România a declarat, duminică, definitivă, lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale şi semnele lor electorale. Au intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidaţi. Doi dintre aceştia vin din partea unor alianţe, opt sunt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru – independenţi. Cotat, în sondaje, cu cele mai multe şanse la alegerile din noiembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta este susţinut de alianţa PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernare. El îşi propune să schimbe profilul preşedintelui, de la un generator de criză, la un reprezentant al intereselor publice.



    Intrat în cursa prezidenţială, preşedintele PNL şi primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, îşi doreşte să facă ‘o altfel de politică’. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier şi ministru al Culturii, vrea ca România să devină un stat puternic în regiune, în timp ce preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, fost ministru în Cabinetul Emil Boc, pledează pentru democraţie şi dezvoltare. Ea are sprijinul declarat al preşedintelui României, Trăian Băsescu, care îşi va încheia al doilea mandat în funcţia supremă în stat.



    Liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor încearcă, din nou, să devină preşedintele României şi consideră că problemele ţării sunt sărăcia şi funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului, iar preşedintele fondator al PPDD(populist), Dan Diaconescu se declară candidatul oamenilor de rând. Între independenţi, îl găsim pe preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal, care vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios — România pe locul 7 în UE – pe Teodor Meleşcanu, care a demisionat din fruntea Servicului Român de Informaţii Externe şi îşi propune să fie preşedintele tuturor românilor, fie ei de dreapa sau de stânga şi pe europarlamentarul Monica Macovei care are ca proiect menţinerea României pe direcţia Vest.



    Alţi candidaţi, cu o cotă mică în cursa prezidentiabililor sau chiar cvasinecunoscuţi, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei de la Partidul ProDemo, Szolágyi Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, William Brânză – Partidul Ecologist Român şi Gheorghe Funar, independent. Analiştii politici observă că, în lipsa unui interes real pentru programe electorale, alegătorii vor desemna viitorul şef al statului în funcţie de popularitatea liderilor politici. Aceştia vor intra, pe 3 octombrie, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014.

  • Jurnal românesc – 29.09.2014

    Jurnal românesc – 29.09.2014

    În Romania, a intrat în vigoare, duminică, un nou Cod Rutier, care cuprinde prevederi suplimentare şi înăsprirea unora dintre sancţiunile deja existente. Schimbarea modului în care sunt transportaţi minorii, posibilitarea recoltării de probe biologice la locul accidentului sau suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzii sunt câteva dintre noutăţi. Cea mai importantă, însă, este obligativitatea folosirii centurii de siguranţă, nu doar de către şofer, ci de către toţi pasagerii. Autorităţile afirmă că prin noile prevederi ale Codului Rutier se aşteaptă reducerea numărului de accidente şi simplificarea sistemului.



    Biroul Electoral Central a validat toate cele 14 candidaturi la alegerile pentru Preşedinţia României. Campania electorală va începe oficial pe 3 octombrie, iar cele două tururi de scrutin sunt programate pentru 2 şi 16 noiembrie. Ministerul de Externe de la Bucuresti a anunţat că pentru cetăţenii români din străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare. Cele mai multe vor fi amenajate în Italia – 51, Spania – 38, Statele Unite – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Potrivit unui comunicat al ministerului, secţiile de votare sunt găzduite de sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, se află în Grecia, pentru a participa la festivităţile de deschidere a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească, organizate la Atena. Cu acest prilej, Stanoevici are prevazute întâlniri cu reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din Grecia. La inceputul saptamanii, el a facut vizite în doua ţări vecine Greciei, Albania si Macedonia, unde s-a intalnit cu lideri ai comunităţilor aromâne şi meglenoromâne. Ministrul a salutat proiectele dedicate păstrării şi afirmării identităţii etnice, lingvistice şi religioase a acestor comunităţi latinofone din Balcani, care vorbesc dialecte ale limbii române.



    Şefa diplomaţiei de la Chişinău, Natalia Gherman, a reafirmat că Rusia trebuie să-şi retragă aşa-numita forţă de menţinere a păcii din Transnistria. De la tribuna Adunării Generale a ONU, d-na Gherman a spus că trupele Moscovei creează obstacole suplimentare pentru procesul de pace şi că trebuie înlocuite printr-o misiune internaţională civilă. In context, ea a multumit, in numele Guvernului pro-occidental de la Chişinau, Uniunii Europene pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în eforturile de a limita efectele embargoului rusesc asupra produselor sale agro-alimentare.



    Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au început, luni, audierea membrilor viitorului executiv comunitar. La 22 octombrie, Parlamentul urmează să se exprime prin vot în plen asupra întregii componenţe a Comisiei Europene, care va fi condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Reprezentanta României, actuala eurodeputată social-demcorată Corina Creţu, a fost desemnată să preia gestiunea Politicii regionale. Cu un buget de 350 de miliarde de euro în intervalul 2014-2020, acest portofoliu e axat pe investiţii, pentru crearea de locuri de muncă, competitivitate, creştere economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă.

  • Jurnal românesc – 8.09.2014

    Jurnal românesc – 8.09.2014

    Compania americană Halliburton, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali din sectorul energetic, este intersată să dezvolte investiţii în România, a spus premierul Victor Ponta Ia Bucureşti, după o întâlnire cu preşedintele pentru Emisfera Estică al aceste companii, Joe Rainey. Este vorba de două domenii cu potenţial în România, sporirea producţiei din câmpurile petroliere mature şi dezvoltarea de proiecte de mare adâncime în Marea Neagră. Ponta a mai spus ca România doreşte să devină pentru companiile americane din industria petrolului un punct de operaţiuni regional pentru Europa de Sud Est şi vecinătatea Estică.



    Firmele spaniole caută 800 de români pe care să îi angajeze la începutul anului viitor la cules de căpşuni, potrivit portalului european pentru ocuparea forţei de muncă EURES. Lucrătorii vor fi plătiţi cu aproape 40 de euro brut pe zi, iar banii vor fi achitaţi o dată la două săptămâni. Angajatorul asigură cazare, iar cei selectaţi vor fi supuşi unei perioade de probă de 15 zile. Totodată, mai sunt căutaţi 50 de asistenţi medicali pentru Germania, alţi 20 pentru Marea Britanie şi 10 pentru Irlanda. Oferta mai cuprinde 25 de locuri în Germania pentru cei specializaţi în domeniul IT



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că românii din diaspora vor putea accesa fonduri europene prin POSDRU, pentru a învăţa meserii căutate pe piaţa externă şi pentru a-şi deschide afaceri, cu puncte de lucru în străinătate. Potrivit acestuia, condiţia este ca sediile firmelor să fie în România, astfel încât statul să beneficieze de impozitarea lor.



    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că susţine ideea votului prin corespondenţă, cerută de multă vreme de românii din străinătate. El a spus că PSD va iniţia un proiect legislativ în actuala sesiune parlamentar, dar implementarea sa este extrem de complexă, pentru că necesită nu numai capital financiar, dar şi capital uman în plus, susţine ministrul. pentru a pune în aplicare proeictul trebuie să existe o evidenţă clară a cetăţenilor români stabiliţi în alte state. Stanoevici a explicat că există variaţii între cifrele oficiale ale direcţiilor consulare, ale ambasadelor, ale autorităţilor locale, ale bisericilor şi cele neoficiale pentru că nu toţi românii se înregistreză oficial în ţările în care se stabilesc.



    Biroul Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a fost constituit, sâmbătă. Potrivit unui comunicat al BEC, acesta are în componenţă cinci judecători de la ICCJ, trei reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente şi şase reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare. Judecătoarea Veronica Năstasie, de la Secţia de contencios administrativ şi fiscal de la ICCJ, a fost aleasă preşedintele BEC pentru alegerile prezidenţiale, prin votul secret al celor cinci judecătoare alese vineri să facă parte din BEC.



    Guvernul SUA oferă elevilor moldoveni studii gratuite timp de un an în liceele americane. Elevii claselor a 9-a, a 10-a şi a 11-a, născuţi în perioada 1 ianuarie 1998 – 15 iulie 2000, îşi pot depune dosarele pentru participarea la Programul de schimb academic — FLEX 2015 — 2016, finanţat în întregime de Guvernul SUA. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei de la Chişinău, elevii selectaţi îşi vor face studiile într-un liceu din SUA şi vor trăi într-o familie americană. Selectarea candidaţilor are loc pe bază de concurs deschis, finaliştii fiind aleşi de către o comisie independentă din SUA, alcătuită din experţi în domeniul învăţământului internaţional şi al schimbului academic.

  • Avatarurile candidaturii europarlamentare

    Avatarurile candidaturii europarlamentare

    Sita a început, deja, să cearnă aspiranţii din România la un fotoliu de europarlamentar. Procedural, până să fie prezentate electoratului, care va merge la urne pe 25 mai, listele de partid şi candidaturile independente trebuie validate de Biroul Electoral Central.



    Miercuri, BEC a anunţat că au fost admise listele tuturor partidelor parlamentare, cele care, de altfel îşi vor adjudeca, potrivit sondajelor, grosul mandatelor de la Bruxelles. Se vor alinia, astfel, la start formaţiunile politice româneşti afiliate marilor familii ideologice continentale.



    Alianţa de stânga PSD-PC-UNPR (la co-guvernare) concurează pentru socialiştii europeni, partenera din Executiv a acesteia, UDMR, precum şi, din opoziţie, PDL — pentru Partidul Popular European, iar PNL — pentru alianţa liberalilor.



    Din afara Parlamentului de la Bucureşti, PNŢCD (primul partid românesc admis în PPE) sau, neafiliate, PP-DD (populist, parlamentar), Mişcarea Populară şi Forţa Civică (extra-parlamentare, pro-prezidenţiale) sunt alte formaţiuni ale căror liste de candidaţi au fost admise de BEC.



    Dintre independenţi, cel mai sonor nume validat e al fostei campioane mondiale la gimnastică sportivă, Corina Ungureanu.



    Spectaculos, însă, a fost anunţul BEC privind candidaturile respinse. Cu un uriaş talent comic şi specializat, de zeci de ani, pentru rolurile de băiat bun” ale cinematografiei româneşti, Mircea Diaconu e unul dintre cei mai iubiţi actori din ţară. Palmaresul său administrativ şi politic nu-i, însă, pe măsură. Rolurile de director de teatru, senator liberal şi ministru al Culturii nu i s-au prea potrivit. După ce şi-a anunţat intenţia de a candida, Agenţia Naţională de Integritate a trimis o scrisoare la BEC, în care susţinea că această candidatură trebuie respinsă. Fiindcă, explică ANI, există o decizie definitivă a justiţiei, potrivit căreia Diaconu nu poate să candideze la nicio funcţie eligibilă până în 2015, după ce, acum doi ani, şi-a pierdut mandatul de senator pentru că se afla în stare de incompatibilitate. Eliminat de PNL din oferta candidaţilor de partid, de teamă ca prezenţa lui să nu invalideze întreaga listă liberală, Diaconu pare să fi eşuat şi pe cont propriu.



    Tragi-comice au fost şi avatarurile candidaturilor în numele PRM (naţionalist-populist, extraparlamentar). Azi inamici juraţi, fondatorul partidului, actualul eurodeputat Corneliu Vadim Tudor, şi fosta sa mână dreaptă, Gheorghe Funar, primar al Clujului în anii 90, au depus, sub acelaşi antet peremist, liste concurente. BEC le-a respins pe amândouă.



    Legal, deciziile de respingere a listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pot să fi contestate în instanţă, întâi la Tribunalul Bucureşti şi apoi, dacă e necesar, la Curtea de Apel. Candidaturile pentru alegerile europarlamentare rămân definitive pe 16 aprilie.