Radio România Internațional

Tag: benzina

  • UE – maşini tot mai „verzi”

    UE – maşini tot mai „verzi”

    UE renunţă din 2035 la vânzarea de maşini noi cu
    motoare cu ardere internă, adică pe bază de benzină şi motorină. Statele membre
    au ajuns la un acord final, iar votul a fost dat la reuniunea miniştrilor
    europeni ai Energiei. Noile reguli impun ca în următorii 12 ani să fie reduse
    emisiile autovehiculelor cu 55% faţă de nivelurile din 2021.

    În privinţa
    autoutilitarelor, ţinta este de 50% până în 2035, însă, începând cu această
    dată, este impusă o reducere cu 100% a emisiilor, ceea ce înseamnă eliminarea
    din producţie a motoarelor cu combustie, ce folosesc combustibil fosil. Totuşi,
    acest tip de motoare va fi permis ulterior, dacă utilizează combustibili
    ecologici. Această derogare vine ca urmare a lobby-ului purtat de Germania în
    ultima lună. Acest tip de combustibil, în dezvoltare în acest moment, este unul
    sintetic, cum ar fi hidrogenul, iar utilizarea sa are emisii. Însă filozofia
    aşa-zisei neutralităţi vine din faptul că aceşti combustibili ecologici sunt
    produşi capturând dioxid de carbon din atmosferă cu ajutorul electricităţii ce
    vine din surse regenerabile. Ulterior, emisiile acestui motor vor elibera în
    atmosferă aceeaşi cantitate de dioxid de carbon captată pentru producţie şi nu
    mai mult.

    Dintre combustibilii ecologici ce pot alimenta motoarele produse după
    2035 sunt excluşi biocombustibilii, pentru că aceştia provin din agricultură şi
    au, deja, o amprentă de carbon. Combustibilii ecologi vor face subiectul unei
    reglementări ulterioare. Experții se întreabă, însă, ce tip de energie va fi
    acceptată pentru a-i produce. Se poate vorbi și despre energia electrică
    nucleară, o resursă privită din ce în ce mai bine de Comisia Europeană pentru
    tranziţia către economia fără emisii.

    State precum Franţa, Polonia sau România
    încearcă să obţină o recunoaştere, dar şi avantaje pentru utilizarea energiei
    atomice atât pentru producerea energiei electrice în sine, cât şi pentru
    obţinerea combustibililor ecologici, cum este cazul hidrogenului. Țările care
    se opun energiei nucleare sunt Germania, Austria sau Spania. Pe de altă parte, Norvegia și-a propus cea mai apropiată țintă pentru a
    renunța la mașinile cu combustie internă. Aceasta este țara cu cea mai
    electrificată piață auto din lume, având în vedere căîn 2022
    aproape patru din cinci mașini noi vândute, adică 79%, au fost electrice.

    Renunțarea la motoarele cu ardere internă are loc în
    contextul în care vânzările Dacia – mașină fabricată și în România, la
    Pitești, de francezii de la Renault – au crescut, anul trecut, în Europa.     Conform
    companiei, Dacia și-a confirmat locul 3 pe podiumul european al
    vânzărilor către clienții particulari, cu o cotă de piață record de 7,6%. Ford
    este al doilea mare jucător din industria auto românească. Automobilul este
    fabricat la Craiova, de compania Ford Otosan, un
    joint-venture turco-american.


  • Prețul carburanților parțial compensat

    Prețul carburanților parțial compensat

    Prețurile carburanților au crescut, în România, în ultima
    perioadă, constant, stârnind nemulțumirea șoferilor, care au protestat în
    benzinării. După o serie de discuții pe această temă în coaliția guvernamentală,
    premierul Nicolae Ciucă a anunțat, joi, că preţul carburantului la pompă va fi
    compensat. Astfel, de la 1 iulie, timp de trei luni, preţul ar urma să fie mai
    mic cu 50 de bani la fiecare litru. Reducerea va fi valabilă pentru toată
    lumea, particulari sau transportatori, şi va fi tipărită distinct pe bonul
    fiscal de la benzinărie. Nicolae Ciucă. Am identificat, împreună cu specialiştii, o
    soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se va aplica direct la
    pompă. Mecanismul prin care să asigurăm stabilitatea preţurilor la combustibil
    va fi aplicat pentru o perioadă de trei luni. Compensarea va fi evidenţiată pe
    fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil    ˮ.

    Compensarea urmează să fie aprobată de Guvern, printr-un act normativ, săptămâna viitoare. Potrivit
    premierului, Guvernul propune un mecanism care va avea un buget de două
    miliarde de lei. Un miliard de lei va proveni de la bugetul de Stat, iar
    celălalt miliard va fi dat de companiile din domeniul petrolier. Nicolae Ciucă
    a mai spus că, la finalul perioadei de compensare de trei luni, va fi analizată
    oportunitatea adoptării unui nou set de măsuri. Totodată, acesta a menţionat că
    Executivul are la îndemână un instrument utilˮ, respectiv ordonanţa de
    combatere a efectelor speculative. Prin acestea vom asigura un nivel ridicat
    de protecţie a consumatorilor împotriva creşterilor nejustificate ale preţurilorˮ,
    a susţinut Ciucă.

    Partidul din coaliția guvernamentală, PSD, susține, totuși,
    că cea mai bună soluție ar fi fost plafonarea. Respectăm decizia premieruluiˮ,
    declară social-democraţii, dar, dacă preţurile vor creşte din nou, vom reveni
    în coaliţie cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului
    comercial. Din tabăra opoziţiei, USR a criticat decizia Guvernului şi
    pledează, în schimb, pentru reducerea TVA la combustibil de la 19 la 5%. La
    rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că reducerea accizelor la
    carburanţi nu se poate face şi nu este posibilă plafonarea directă sau
    subvenţionarea preţului, menţionând că premierul Nicolae Ciucă l-a asigurat că
    suma necesară pentru compensarea cu 50 bani poate fi suportată de la buget. Reducerea
    accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitate nu este,
    din cauza legislaţiei europene. Deci, la accize este uşor de umblat, dacă vrei
    să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivelˮ, a
    precizat Klaus Iohannis.


  • Panică pe piaţa carburanţilor

    Panică pe piaţa carburanţilor

    La mijlocul
    acestei săptămâni, apariţia pe reţelele sociale a unei poze cu preţul litrului
    de benzină şi de motorină situat undeva la 2,2 euro la o benzinărie din vestul
    României a generat panică printre şoferii români. Războiul urcase preţul
    petrolului, dar în ţară combustibilii se vindeau până în acel moment cu circa
    1,6 euro litrul. Urmarea a fost că s-au creat cozi interminabile, ce aminteau
    de perioada ceauşista, când carburanţii erau raţionalizaţi. Printre unii
    conaţionali, teama a luat forme pe cât de groteşti, pe atât de periculoase: au
    umplut nu doar rezervoarele maşinilor, ci şi damigene, tomberoane sau
    rezervoare de 1000 de litri destinate depozitării apei, recipiente improprii
    transportului de combustibili.

    Încă din seara respectivă, autorităţile au
    încercat să calmeze populaţia, dând asigurări că România nu are absolut nicio
    problemă cu stocurile şi că nu sunt motive pentru explozia preţurilor.

    Au
    început controale la reţelele care comercializează carburanţi, iar amenzile nu
    au întârziat. A fost sancţionată inclusiv staţia care şi-a căpătat trista
    notorietate de declanşator al panicii prin vânzarea benzinei la suprapreţ.     Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă face verificări după ce unele persoane
    au cumpărat carburanţi în recipiente improvizate, lucru care este interzis.


    Românii
    nu trebuie să se teamă că nu îşi vor putea alimenta maşinile în benzinării    , a
    afirmat ministrul energiei, Virgil Popescu, după ce doi mari producători de
    produse petroliere l-au asigurat că nu este nicio problemă cu stocurile de
    carburanţi şi, mai mult, că pot să aprovizioneze toate staţiile de distribuţie
    din ţară.     Virgil Popescu pune totul pe seama intoxicărilor care abundă în
    această perioadă:

    Nu există, de asemenea, niciun motiv pentru explozia preţurilor, aşa
    cum s-a întâmplat, şi este practic regretabil absolut tot ce s-a întâmplat şi
    această manipulare care a fost făcută. Am spus că suntem într-o situaţie
    complicată, conflict armat la graniţa României, cu această agresiune a
    Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, şi, în continuare, eu personal, cred că ce s-a
    întâmplat în cursul zilei de ieri face parte dintr-un război hibrid.


    La
    rândul său, premierul Nicolae Ciucă a cerut tragerea la răspundere a celor
    vinovaţi de creşterea nejustificată a preţului la carburanţi şi aplicarea celor
    mai severe sancţiuni.

    Nicolae Ciucă: Nu voi permite nimănui să profite de această
    situaţie pentru ca, din lăcomie sau din orice alte motive, să încerce să
    destabilizeze economia ţării şi viaţa cetăţenilor. Instituţiile responsabile
    vor fi ferme în verificările pe care trebuie să le facă şi vor da sancţiuni
    drastice celor care încalcă legea.


    Nu doar controlorii care veghează
    la protecţia consumatorilor au ieşit pe teren, ci şi cei de la Direcţia Antifraudă
    din cadrul Fiscului, care au verificat benzinăriile, distribuitorii angro şi
    companiile implicate. Ei au constatat faptul că stocuri preexistente, care
    aveau o anumită valoare la vânzare, au fost comercializate la preţuri mai mari.
    Piaţa şi şoferii s-au calmat, iar acum preţul carburanţilor e situat undeva
    între 1,6 şi 1,8 euro litrul.



  • Preţul carburanţilor în România

    Preţul carburanţilor în România

    Datorită faptului că taxele pe
    care le plătesc companiile din România pentru benzină și motorină sunt mari
    asta se reflectă și în prețurile pe care conducatorii auto le găsesc la
    pompă. România e în Topul 10 al statelor cu cele mai mari taxe pe acest
    segment. In Romania litrul de benzină a ajuns la proape 6 lei la multe staţii
    din ţară ( 1,27 euro), cu peste 10% mai mare decât anul trecut. Preţul
    motorinei a ajuns la 5,89 lei, (1,241 euro pe litru). Ministerul Finanţelor
    Publice a propus în această lună
    posibilitatea eliminării supra-accizei la combustibil, după ce, în urmă cu
    exact un an, Guvernul a majorat acciza pentru combustibili, măsură care a dus
    la venituri mai mici decât se estima.


    In cazul maşinilor electrice,în prezent, pe străzile din România circulă peste 1.000 de
    astfel de maşini și sunt instalate peste 500 de stații de încărcare,dintre care peste 250 de stații sunt publice. Interesul
    pentru autoturismele verzi (electrice şi hibride) creşte în
    România, mai ales pe fondul stimulentelor acordate prin Programul ‘Rabla Plus’.
    Bucureștiul este orașul cu cele mai multe stații de încărcare electrice din
    România: peste 100. În Romania
    găsim următoarele categorii de stații de încărcare pentru mașinile electrice
    instalate și funcționale: la dealerii auto ai căror producători au în gamă
    mașini electrice (BMW, Renault, Porsche România, AutoKlass etc), în clădiri de
    birouri, în incinta complexelor comerciale, la stâlpi de iluminat
    (în Brașov și Constanța), în curtea companiilor (ENEL și altele), la benzinării
    clasice (la OMV Băneasa, Socar, unele benzinării Rompetrol), la
    restaurante (Taverna Sârbului din București) şi la hoteluri (în Poiana
    Brașov de exemplu). Pentru a le vedea și a le gasi, un șofer cu o mașină
    electrică poate folosi aplicaţia plug share – un fel de hartă
    interactivă a tuturor stațiilor de încărcare disponibile nu doar în București,
    sau în România, ci în întreaga lume. Aplicația este accesibilă pe orice
    terminal, de la desktop, laptop, tabletă și până la telefon. Aplicaţia plug Share împarte stațiile de încărcare în patru categorii.
    Astfel, cu verde apar stațiile publice, cu galben apar stațiile speciale de
    încărcare rapidă, iar cu albastru apar stațiile rezidențiale care sunt
    disponibile și celor din exterior, acestea din urmă fiind cele mai puține din
    total. De asemenea, cu gri apar stațiile de încărcare ocupate la momentul
    respectiv.Două noi staţii
    de alimentare pentru automobilele electrice vor fi date în funcţiune în această
    toamnă la Cluj. În acest moment, în Cluj-Napoca, există 8 staţii de încărcare a
    maşinilor electrice.


    De la 1 ianuarie
    2019, proprietarii sau administratorii de spații comerciale sau birouri care
    detin mai mult de 100 de locuri de parcare vor fi obligați să instaleze puncte de reîncărcare pentru cel
    putin 1% din locurile de parcare respective.





  • Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    A doua lună a primăverii calendaristice a dezgheţat preţurile la gaze naturale, carburanţi şi ţigări. Toate majorările intrate în vigoare la 1 aprilie erau, însă, anunţate. Astfel, tariful gazelor naturale a crescut cu 2% pentru consumatorii casnici, creştere conformă calendarului de liberalizare. Fumătorii vor plăti cu până la 50 de bani mai mult pentru un pachet cu ţigări, pentru că s-a majorat acciza impusă vânzărilor de ţigarete. Scade, în schimb, valoarea facturii telefonului mobil, deoarece se reduc semnificativ tarifele de interconectare, ceea ce face mai ieftine convorbirile de pe o reţea pe alta.



    Cea mai controversată majorare este cea intervenită la carburanţi, provocată de aplicarea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil. Conform calculelor teoretice – confirmate, parţial, de preţurile afişate, deja, la unele benzinării – supraaccizarea a condus la o creştere medie a preţului la pompă de circa 40 de bani pe litru.



    Preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai vocal oponent al acestei măsuri, motivată de guvern prin nevoia menţinerii unui deficit bugetar rezonabil, aşa cum s-a angajat prin acordul preventiv încheiat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Opoziţia preşedintelui a fost fermă şi a mers până aproape de blocarea acordului, ceea ce nu s-a întâmplat, totuşi, pentru că executivul a acceptat să introducă acciza la combustibili abia la 1 aprilie, deci cu trei luni mai târziu decât era prevăzut iniţial.



    Traian Băsescu are argumente împotriva acestei măsuri, iar cel mai solid provine din experienţă. De regulă, orice majorare a preţului carburanţilor a provocat creşteri ale costurilor tuturor produselor care implică transport auto. Acest lucru va genera, în opinia preşedintelui, o suferinţă inutilă pentru economie şi populaţie.



    Premierul Victor Ponta dă asigurări că banii pe care supraacciza îi va aduce la buget vor fi folosiţi pentru cofinanţarea viitoarelor mari proiecte de autostrăzi. Beneficiile pe termen lung ar consta în reducerea perioadei de deplasare, a consumului de carburant şi a costurilor de întreţinere a maşinilor, anticipează primul ministru. Sub presiunea transportatorilor români, care se temeau că acciza suplimentară la motorină îi va scoate în tuşă în competiţia cu străinii şi le va demola afacerile, guvernul a stabilit că le va returna acestora 4 din cei 7 eurocenţi plătiţi în plus pe litrul de carburant.



    Contestatarii accizării suplimentare rămân pe poziţii. PDL, de opoziţie, spune că, într-o perioadă în care preţul petrolului a scăzut, carburanţii devin mai scumpi în România decât în Austria sau Germania. Şi PDL este acuzat, însă, de Victor Ponta că, în cei trei ani şi jumătate în care a guvernat, preţurile carburanţilor au crescut cu minim 70%.

  • Politica românească şi relaţiile cu FMI

    Politica românească şi relaţiile cu FMI

    Istoricul, şi aşa aglomerat, al disputelor între alianţa de centru-stânga aflată la guvernare în România, USL, şi şeful statului, Traian Băsescu, s-a îmbogăţit cu un nou capitol. Zona economico-financiară, aceeaşi în care înalţii responsabili români, oricare ar fi numele lor, au avut prestaţii îndoielnice în ultimii patru ani, pe fondul crizei, a devenit teatrul unor veritabile contre politice. De această dată, în centrul luptei dintre Palate, cum s-a împământenit meciul prelungit între Guvern şi Preşedinţie, se află chiar acordul cu trioul creditorilor internaţionali ai ţării, FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.



    Fitilul care a aprins discuţiile despre acord a fost anunţul preşedintelui că refuză să-şi pună semnătura, absolut obligatorie, prin protocol, pe memorandumul cu FMI. El şi-a motivat decizia prin majorarea, stipulată în document, cu 7 eurocenţi a accizei per litru de carburant, majorare pe care Guvernul vrea s-o aplice de la 1 ianuarie 2014. În opinia preşedintelui, această măsură, pe care a mărturisit că doreşte s-o blocheze prin nepromulgarea Legii bugetului, va fi urmată de scumpiri în cascadă.



    În plus, şeful statului a afirmat că, prin prezentul acord preventiv, care rămâne, încă, în vigoare, România nu depinde, de facto, de tranşele instituţiilor financiare internaţionale, aşa că, susţine el, Executivul poate renegocia cu uşurinţă termenii înţelegerii. Previzibil, anunţul său a fost însoţit de riposte dure ale Guvernului. Cheia-sol pe portativul reacţiilor stârnite de poziţia preşedintelui a fost declaraţia pe care a dat-o chiar premierul Victor Ponta.



    Şeful statului este lipsit de discernământ, iar gestul său este o dovadă clară de iresponsabilitate, a apreciat premierul, care, fără ezitări, a spus, cu subiect şi predicat, că “România nu mai are acord cu FMI”. Ulterior acestui anunţ alarmist, lucrurile au fost nuanţate şi clarificate. Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat ca acordul rămâne valabil, însă nu este operaţional. El a reamintit că rezultatele negocierii ar fi urmat să fie validate de boardul FMI pe 18 decembrie, pentru ca, ulterior, României să-i fie pusă la dispoziţie prima tranşă, de circa 170 de milioane de euro, din pachetul financiar.



    În lipsa unei întelegeri ferme cu FMI, consideră analiştii economici, România riscă să nu se mai poată împrumuta la dobanzi mici de pe hipersensibilele pieţe financiare internaţionale. Acordul României cu creditorii săi externi, al treilea din ultimii patru ani, este în valoare totală de circa 5 miliarde de euro şi acoperă perioada 2013 — 2015. Banii nu sunt accesaţi, însă, decât în situaţii limită, la cererea autorităţilor române.