Tag: berbecut

  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de
    toamnă, la vremea
    culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin
    mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit
    din fiert. Asocierea dintre must şi pastramă se datorează faptului că, în cursul
    lunii septembrie, turmele sunt coborâte de pe păşunile
    alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest eveniment
    era marcat în fiecare an în a doua jumătate a lunii septembrie prin sărbători
    ale satului, transformate apoi în festivaluri folclorice şi gastronomice. Unul dintre preparatele tradiţionale la
    aceste serbări câmpeneşti este pastrama din carne de oaie sau de berbecuţ.


    Pentru prepararea pastramei, avem
    nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de
    piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de
    puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe
    grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o
    pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine.
    Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să
    pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi
    adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de
    oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros.


    Bucăţile
    de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate la zvântat, putând fi puse
    apoi pe grătar. Pastrama mai poate fi pregătită şiîn tigaie, caz în care carnea
    trebuie tăiată fideluţă.
    Pastrama este servită împreună cu mămăligă. Alături se mai poate pune şi brânză de burduf care face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate şi lăsate la
    maturat. În mod
    tradiţional, se obţinea în stânile de la munte, din caş de oaie sau dintr-un
    amestec de caş de oaie şi caş de vacă. Acest caş era sfârâmat şi amestecat cu
    sare, pasta rezultată fiind introdusă în aşa-numitul burduf, un sac
    confecţionat dintr-o piele de oaie. Pe lângă brânză de
    burduf şi mămăligă, pastrama trebuie servită alături de un pahar de must sau de
    un pahar de vin.



  • Pastramă de oaie

    Pastramă de oaie

    Este o tradiţie ca, la început de
    toamnă, la vremea
    culesului viei, românii să mănânce pastramă de oaie şi să bea must sau, puţin
    mai târziu, tulburel, acel vin nou care nu s-a limpezit şi care nu s-a oprit
    din fiert. Asocierea dintre must şi pastramă se datorează faptului că, în cursul
    lunii septembrie, turmele sunt coborâte de pe păşunile
    alpine, iar oile sunt aduse în sat şi înapoiate stăpânilor de drept. Acest eveniment
    era marcat în fiecare an în a doua jumătate a lunii septembrie prin sărbători
    ale satului, transformate apoi în festivaluri folclorice şi gastronomice. Unul dintre preparatele tradiţionale la
    aceste serbări câmpeneşti este pastrama din carne de oaie sau de berbecuţ.


    Pentru prepararea pastramei, avem
    nevoie de 2… 3 kg de carne, de câteva căpăţâni de usturoi, de sare şi de
    piper măcinat, de boia de ardei, dulce şi iute, de o linguriţă de cimbru şi de
    puţin vin alb. Dezosăm şi tranşăm carnea în bucăţi groase de un deget care să poată fi puse pe
    grătar. Separat, curăţăm şi zdrobim usturoiul pe care-l transformăm într-o
    pastă în care adăugăm toate celelalte condimente pe care le amestecăm bine.
    Întindem această pastă pe bucăţile de carne, astfel încât aceste condimente să
    pătrundă în carne. Într-un vas, punem bucăţile de carne una peste alta şi
    adăugăm vin atât cât să le acopere. Astfel pregătită, carnea de
    oaie sau de berbecuţ trebuie lăsată câteva zile într-un loc răcoros.


    Bucăţile
    de carne sunt scoase apoi din acel baiţ şi lăsate la zvântat, putând fi puse
    apoi pe grătar. Pastrama mai poate fi pregătită şiîn tigaie, caz în care carnea
    trebuie tăiată fideluţă.
    Pastrama este servită împreună cu mămăligă. Alături se mai poate pune şi brânză de burduf care face parte din categoria brânzeturilor sărate, frământate şi lăsate la
    maturat. În mod
    tradiţional, se obţinea în stânile de la munte, din caş de oaie sau dintr-un
    amestec de caş de oaie şi caş de vacă. Acest caş era sfârâmat şi amestecat cu
    sare, pasta rezultată fiind introdusă în aşa-numitul burduf, un sac
    confecţionat dintr-o piele de oaie. Pe lângă brânză de
    burduf şi mămăligă, pastrama trebuie servită alături de un pahar de must sau de
    un pahar de vin.