Radio România Internațional

Tag: Berlinala

Jurnal românesc – 13.02.2025

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, împreună cu echipa de viceprim-miniştri şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, va avea, până la sfârşitul acestei luni, discuţii cu fiecare dintre miniştrii şi reprezentanţii entităţilor care gestionează proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în scopul unei analize detaliate a stadiului de implementare a ţintelor şi jaloanelor aferente. Ulterior, coordonatorii de reforme şi investiţii îşi vor asuma, în şedinţă de guvern, prin memorandum, un calendar privind progresul lunar al îndeplinirii angajamentelor asumate.

Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va monitoriza îndeaproape respectarea termenelor necesare pentru atragerea finanţărilor europene din PNRR, în perspectiva unei renegocieri cu Comisia Europeană a ţintelor şi jaloanelor asumate, care să permită o prioritizare mai eficientă a proiectelor şi reformelor implementate. “Pentru a continua dezvoltarea României, trebuie să recuperăm decalajele pe care le înregistrăm în implementarea PNRR. Anii 2025 şi 2026 sunt definitorii”, a declarat premierul.

* * *

Comisia Europeană ar urma să prezinte, până în luna aprilie, rezultatele analizei pe care a lansat-o asupra unei presupuse încălcări a Actului legislativ european privind serviciile digitale în legătură cu obligaţia TikTok de a evalua şi atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul alegerilor prezidenţiale din România, a anunţat, miercuri, eurodeputatul Victor Negrescu.

Într-o întâlnire cu mai mulţi jurnalişti români, Victor Negrescu, care este şi vicepreşedinte al Parlamentului European, a menţionat că, în luna martie, va organiza la Parlamentul European o dezbatere cu întregul sector digital românesc, la care va participa şi comisarul european de resort. ”Sunt convins că va fi o bună ocazie să abordăm şi aceste aspecte şi să aflăm primele detalii din respectiva analiză pe care Comisia Europeană a făcut-o.” – a declarat Negrescu.

* * *

Mai multe filme de artă vor fi prezentate în premieră la a 75-a ediție a Festivalului Internațional de Fim de la Berlin, inclusiv Kontinental “25” al regizorului român Radu Jude, fost câştigător în acest festival. Organizatorii Berlinalei, desfășurată în perioada 13-23 februarie, încearcă să revigoreze un eveniment care a părut blazat în ultimii ani și spun că speră că politica nu va eclipsa filmele din acest an. Evenimentul are loc, însă, cu câteva zile înaintea alegerilor din Germania, care ar putea aduce victorii considerabile pentru extrema dreaptă, iar conflictul din Orientul Mijlociu se profilează şi el în programul evenimentului.

Două filme despre ostaticii israelieni răpiţi de organizaţia teroristă Hamas pe 7 octombrie 2023 vor fi prezentate la Berlinală, unde va fi proiectat şi un film despre un tânăr practicant de parkour în Fâşia Gaza. Nouăsprezece filme se află în competiţie pentru a câştiga Ursul de Aur, trofeul suprem al Berlinalei.

* * *

Institutul Cultural Român de la Viena invită la expoziția fotografică “Coloana Infinitului – Constantin Brâncuși”, dedicată procesului de edificare a operei monumentale a sculptorului, în cadrul căreia va fi prezentată publicului o colecție valoroasă cuprinzând fotografii istorice realizate în perioada construcției monumentului de la Târgu Jiu. Organizată cu prilejul celebrării Zilei Naționale Constantin Brâncuși, sărbătorită în data de 19 februarie, expoziția pune în valoare documentele fotografice excepționale realizate de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, coordonatorul tehnic al proiectului, precum și de membrii echipei de construcție.

Expoziția, vernisată pe 13 februarie, poate fi vizitată până pe 28 februarie, în zilele lucrătoare. O prelegere asupra semnificației și importanței istorice a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu – un omagiu adus eroilor căzuți în Primul Război Mondial – a fost pregătită pentru vernisaj de managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Adrian Bândea. Recunoscut pentru valoarea sa artistică și simbolică excepțională, Ansamblul Monumental a fost inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 2024.

13 February 2025
Jurnal românesc – 02.03.2020

Ambasadorul
Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat că sistemul de imigraţie
pe bază de puncte ce va fi aplicat în Regatul Unit nu îi afectează pe românii
şi pe restul cetăţenilor UE care s-au înregistrat pentru statutele de rezident
sau pre-rezident, ci doar pe cei care doresc să se stabilească în Regat, anul
viitor, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit. Majoritatea
lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem.
Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest
sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care
vor fi umplute goluri din economia noastră dar şi nevoile românilor care vor să
trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute, a afirmat
diplomatul. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, ambasadorul a indicat faptul că
aceştia trebuie să aibă o ofertă din partea unei instituţii de învăţământ, să
demonstreze că stăpânesc limba engleză şi că se pot întreţine în UK şi s-a
declatrat încrezător că, în viitor, studenţii români nu vor întâmpina
greutăţi. Potrivit unui document cadru elaborat de guvernul de la Londra,
cetăţenii UE se vor putea stabili în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021,
dacă vor cumula minimum 70 de puncte, acordate pentru criterii precum
calificarea în muncă, educaţie, un venit minim garantat şi existenţa unei
oferte de muncă în UK. Până în prezent, aproape 500.000 de români au depus,
cereri pentru a obţine noile statute de rezident în Marea Britanie.

Cineastul Cristi
Puiu a fost distins cu premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii
competiţionale Encounters a celei de-a 70-a ediţii a Festivalului
Internaţional de Film de la Berlin. Românul a fost recompensat pentru pelicula
Malmkrog, o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia, Bosnia și
Macedonia de Nord, care a concurat alături de alte 14 producţii
cinematografice. Este pentru a doua oară când juriul de la Berlin îi acordă
regizorului român recunoaşterea internaţională după Ursul de Aur cucerit în
2004 pentru scurtmetrajul Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. România a
mai fost reprezentată la Berlinale 2020 de regizorul Radu Jude cu producţiile
Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară,
ambele în secţiunea Forum, şi cu proiectul de lungmetraj
Somnambulii, prezent la Berlinale Co-Production Market, una dintre
cele mai importante pieţe de proiecte cinematografice din lume. Cinematografia
românească a mai fost recompesată cu două statuete Ursul de Aur: în 2018,
pentru lungmetrajul Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie şi în 2013,
pentru filmul Poziția copilului, în regia lui Călin Peter Netzer. Ursul
de Argint a fost câştigat, anul trecut, de pelicula Blue Boy,
regizată de argentinianul Manuel Abramovich, cu românii Cătălin Cristuţiu -
editor de film şi Bogdan Georgescu – producător creativ, şi în 2015 de filmul
Aferim!, în regia Radu Jude.

Deputatul Ovidiu
Raeţchi a anunţat că a depus un proiect de lege pentru înfiinţarea
Avocatului Diasporei în cadrul Avocatului Poporului. Parlamentarul
a precizat că ideea i-a fost transmisă de românii din străinătate, care au
posibilităţi reduse de a interacţiona cu administraţia din România. Peste
6 milioane de români trăiesc în diaspora la ora actuală şi, în ciuda faptului
că sunt cel mai mare contributor la bugetul României, din raţiuni birocratice
şi administrative solicitările acestora sunt tergiversate sau ignorate, a
declarat Raeţchi. Printre atribuţiile pe care Avocatul Diasporei ar
urma să le aibă se numără verificarea celerităţii şi corectitudii procedurilor
administrative dezvoltate de instituţiile publice române şi reprezentanţele
statului român din străinătate, raportarea abuzurilor comise de instituţiile
publice administrative şi diplomatice sau luarea de măsuri necesare pentru a
corecta ineficienţa şi întârzierile din instituţiile administrative şi
consulare. Ovidiu Raeţchi a indicat că, în prezent, eventualele abuzuri ale
reprezentanţelor diplomatice româneşti sunt verificate tot de Ministerul de
Externe.

Operatorii din
Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 685 de
locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
Spania – 550, unde sunt căutaţi muncitori în agricultură. Norvegia pune la
dispoziţie 43 de posturi de bucătar, farmacist, instalator, mecanic, tinichigiu
şi vopsitor auto, iar Germania, 39 locuri de muncă pengru asistenţi
stomatologie, cameriste şi mecanici de
locomotivă. Anunţul mai cuprinde 31 de posturi în Olanda pentru muncitori
necalificaţi în grădinărit şi horticultură, 18 în Finlanda pentru croitori şi
constructori şi 8 în Suedia pentru mecanici şi vopsitori auto. Cei interesaţi
pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona
de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

2 March 2020
“Monştri” a primit Premiul Publicului la Berlinală

Monştri, singurul film românesc selecţionat
de la Berlinală, lungmetrajul de debut al regizorului Marius Olteanu, a primit
premiul publicului, acordat de publicaţia germană Tagesspiegel. Pelicula a
întrunit voturile celor nouă reprezentanţi ai acestui juriu independent, care a
apreciat performanţa regizorului Marius Olteanu de a folosi un limbaj vizual
deosebit pentru a descrie natura multistratificată a unei relaţii aflată sub
presiunea societăţii. Marius Olteanu a spus că premiul oferit la Berlinală înseamnă
foarte mult pentru el, cu atât mai mult cu cât vine din partea publicului. L-au
bucurat şi cele patru proiecţii suplimentare din festival şi speră că şi în
România filmul va avea succces de public.

Am vorbit cu Marius Olteanu despre
reacţiile spectatorilor prezenţi la proiecţiile filmului Monştri pe durata
festivalului Internaţional de Film de la Berlin şi sesiunile Q&A
desfăşurate acolo: Întrebările celor prezenţi
la proiecţii au fost bune, în sensul că au arătat că oamenii au reacţionat la
film, au fost interesaţi de ce se vede acolo, au fost emoţionaţi, unii dintre
ei au spus că n-au mai văzut nici un alt film care să ridice problemele pe care
le ridică Monştri. După cum am mai spus, am primit multe întrebări şi multe
reacţii favorabile. Într-una din zile, m-a strigat cineva pe stradă, a venit la
mine, m-a îmbrăţişat şi mi-a mulţumit pentru film. Au fost şi mulţi români la
proiecţii şi asta m-a bucurat. Filmul are un anume tip de umor deşi este o
dramă, o poveste de dragoste atipică, o poveste de dragoste în care este
posibil ca cea mai mare dovadă de iubire să fie renunţarea la celălalt. Şi am observat
că românii prezenţi în sală la proiecţiile de la Berlin reacţionau la umorul
filmului mai puternic decât ceilalţi spectatori. Adică mi se pare că există un
nivel de înţelegere accesibil în primul rând românilor şi reuşeam să-mi dau
seama, după râs şi reacţii, unde sunt români în sală. Chiar era o reacţie tipic
românească în ceea ce priveşte umorul filmului, o reacţie care m-a bucurat
mult.

Pelicula Monştri a fost inclusă în
secţiunea Forum, o secţiune dedicată proiectelor experimentale, cu accent pe
avangardă, eseuri, reportaje politice. Monștri prezintă o zi din viaţa a doi
tineri căsătoriţi, pe care familia, societatea, prietenii par că îi iubesc
împreună, dar că îi judecă şi resping atunci când sunt pe cont propriu. Marius
Olteanu.:Am mai spus-o şi în alte interviuri, Monştri nu este un film care să
dea verdicte sau să pună ştampile. Este un film care pune întrebări şi se
adresează oamenilor care sunt dispuşi să se gândească la aceste lucruri. Este
şi un film care ridică întrebarea în ce măsură suntem dispuşi să mergem către
celălalt, cât suntem dispuşi să tolerăm, să facem compromisuri, cât îl
înţelegem pe celălalt, ce se întâmplă cu iubirea într-un cuplu după o perioadă
mai lungă de timp, cum supravieţuieşte, dacă nu supravieţuieşte cu ce o
înlocuim, care este reacţia celor din exterior la un cuplu. Personajele principale
din film sunt iubite de ceilalţi- familie, societate, prieteni- atâta timp cât
sunt împreună, dar în momentul în care se separă, sunt desconsiderate şi primesc
diverse etichete. Şi aceasta este o altă întrebare pe care filmul o ridică, în
ce măsură aceste etichete sunt, de fapt, nişte sentinţe definitive. Pentru că atunci
când etichetăm oamenii ne distanţăm de ei, punem o distanţă între noi şi
ceilalţi şi pierdem această şansă, de a-i cunoaşte şi întâlni şi de a câştiga
din această interacţiune.

Lungmetrajul
Monştri. îi are în distribuţie pe Judith State, Cristian Popa, Alexandru
Potocean, Şerban Pavlu, Dorina Lazăr, Gabriel Răuţă, şi este o producţie Parada
Film şi Wearebasca, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al
Cinematografiei. Deşi accentul cade în film pe relaţia fragilă dintre un bărbat
şi o femeie, Monştri ridică şi alte probleme. Marius Olteanu: Mai este o temă care mi se pare cel puţin la fel de importantă în film,
poziţia femeii în societate. De asemenea, tema maternităţii, în ce măsură o
femeie este privită ca o femeie abia în momentul în care devine mamă. Pentru că
mi se pare grav -şi asta nu se întâmplă doar la noi- că femeia este privită doar
ca mamă şi soţie şi mult mai puţin ca un om care îşi face viaţa în conformitate
cu propriile valori. Multă lume crede că asta este o perspectivă a generaţiilor
mai vârstnice. Dar eu am prieteni de vârsta mea şi chiar mai tineri decât mine
care au exact această viziune, a bunicilor lor.

Monştri va fi proiectat
în avanpremieră la Festivalul Internaţional de Film Transilvania TIFF şi va
intra în cinematografele din România la sfârşitul lunii septembrie.

23 February 2019
Prezenţe româneşti la Berlinală

În perioada 7-17
februarie, la Berlin a avut loc ediţia cu numărul 69 a Festivalului Internaţional
de Film – unul din cele mai importante din lume, iar ‘Monştri.’, singurul film
românesc de la Berlinală, inclus în secţiunea necompetiţională Forum, a primit
premiul publicului acordat de publicaţia germană Tagesspiegel. Filmul a făcut parte din selecţia dedicată proiectelor
experimentale, punând accent pe avangardă, eseuri şi reportaje politice. ‘Monştri.’
regizorului român ilustrează ultimele 24 de ore din povestea de dragoste a unui
cuplu care are o legătură de aproape 10 ani. Dana şi Arthur se luptă, fiecare,
cu monştri interiori, iar ziua în care trebuie să decidă dacă a renunţa este o
dovadă a iubirii pure este foarte aproape. Regizorul Marius Olteanu a fost
surprins plăcut că pelicula sa a beneficiat, în urma câştigării premiului din
partea publicului, de patru proiecţii suplimentare. Este un film care vorbeşte
la nivel micro, de cuplu, despre ceea ce trăim la nivel de societate, despre
nevoia de a ajunge la celălalt, de a îl înţelege şi a nu fi indiferent – a spus
Marius Olteanu.

Lungmetrajul ‘Synonymes’ (‘Synonyms’), în regia lui Nadav
Lapid, despre un tânăr israelian care încearcă să îşi ascundă originile după ce
se mută la Paris, a câştigat mult râvnitul Urs de Aur pentru cel mai bun film.
Marele Premiu al Juriului a revenit peliculei ‘Grâce à Dieu’ (‘By the Grace of
God’) a regizorului francez François Ozon, o dramă despre abuzurile sexuale
comise de membri ai clerului asupra unor minori, în timp ce Ursul de Argint
pentru cel mai bun regizor i-a fost acordat cineastei germane Angela Schanelec
pentru ‘Ich war zuhause, aber’ (‘I Was at Home, But’). Actriţa Yong Mei şi
actorul Wang Jingchun au fost recompensaţi pentru prestaţiile dintr-o saga de
familie în care dau viaţă unui cuplu ce înfruntă vicisitudinile vieţii în China
de după Revoluţia Culturală. Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj a
revenit peliculei ‘Umbra’, de Florian Fischer şi Johannes Krel, în timp ce
‘Blue Boy’, produs de argentinianul Manuel Abramovich, cu românii Cătălin
Cristuţiu, editor de film, şi Bogdan Georgescu, producător creativ, a fost
recompensat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scurtmetraj. Să nu uităm de
Ursul de Aur pentru întreaga carieră, care, anul acesta, i-a revenit actriţei
britanice Charlotte Rampling.

Românii
ne obişnuiseră, deja, cu premii mari la Berlin: anul trecut, Ursul de Aur pentru cel mai bun film i-a revenit
lungmetrajului ‘Nu mă atinge-mă/ Touch me not’, al Adinei Pintilie,
recompensată şi cu trofeul pentru cel mai bun film de debut, iar în 2013 Ursul
de Aur a mers la Călin Peter Netzer pentru ‘Poziţia copilului’. Faptul că, faţă
de alţi ani, prezenţa românească la Berlinala 2019 a fost mai redusă nu
stirbeşte cu nimic din valoarea cineaştilor români din aşa-numitul ‘noul val’
din care să îi amintim pe, deja,
cunoscuţii Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Radu
Muntean, Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu sau Radu Jude.

18 February 2019
”Monştri.”, regizat de Marius Olteanu, câştigă un premiu la Berlin

Filmul “Monştri.”, în regia lui Marius Olteanu, a câştigat la cea de-a 69-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin premiul oferit de cititorii Tagesspiegel (Tagesspiegel Readers Jury Award).

“Monştri.”, lungmetrajul de debut al regizorului Marius Olteanu, selectat în cadrul secţiunii Forum, considerată cea mai îndrăzneaţă din cadrul Berlinalei, spune povestea Danei (Judith State) şi a lui Arthur (Cristian Popa), doi tineri căsătoriţi de opt ani. Filmul îi urmăreşte de-a lungul a 24 de ore, explorând felul în care o serie de probleme şi întâlniri cu alte persoane îi împinge pe cei doi către finalul relaţiei de cuplu, potrivit www.cineuropa.org.

Olteanu semnează atât regia, cât şi scenariul peliculei, în a cărei distribuţie îi regăsim pe Judith State (“Sieranevada”), Cristian Popa, Alexandru Potocean şi Şerban Pavlu (“Inimi Cicatrizate”).

17 February 2019
Ursul de Aur, câştigat de filmul “Nu mă atinge-mă”, al Adinei Pintilie

Filmul “Nu mă atinge-mă”/ “Touch me not”, al regizoarei românce Adina Pintilie, a câştigat sâmbătă Ursul de Aur, fiind desemnată cel mai bun film din competiţia oficială a Berlinalei.

“Filmat pe o perioadă de 10 săptămâni, între anii 2015 şi 2017, cu o distribuţie mixtă de actori profesionişti (Tomas Lemarquis, Laura Benson) şi persoane reale, “Nu mă atinge-mă” este o explorare personală care pune sub semnul întrebării ideile preconcepute pe care le avem despre intimitate, ca aspect fundamental al existenţei umane”, informează ICR Berlin.

La graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală, experimentând curajos atât la nivel de conţinut cât şi de limbaj cinematografic, filmul “Nu mă atinge-mă” este o investigare personală a ideii de intimitate, a nevoii umane de contact autentic. O femeie şi doi bărbaţi se află în căutarea intimităţii. Pierdute în imensitatea rece a oraşului, singurătăţile lor se întâlnesc – întâmplător sau din voia destinului – într-o stranie încercare de contact, potrivit sinopsisului acestui lungmetraj, publicat de cinemagia.ro.

Juriul Berlinalei a surprins în seara de sâmbătă acordând Ursul de Aur acestei pelicule semnate de regizoarea Adina Pintilie, o explorare la jumătatea distanţei dintre ficţiune şi documentar despre intimitate şi sexualitate, după o ediţie marcată de dezbateri despre locul femeilor în a şaptea artă, notează AFP. Această peliculă care a divizat spectatorii este o alegere surpriză pentru cel mai râvnit premiu al Berlinalei, notează şi DPA, remarcând caracterul experimental al peliculei lui Pintilie, care a câştigat şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut.

Regizoarea româncă Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, câştigând atât “Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală “Nu mă atinge-mă”/ “Touch me not”.

Vădit emoţionată, cineasta a mărturisit că nu se aştepta să primească “Ursul de Aur” pentru acest lungmetraj în care mai multe personaje caută intimitatea, dar în acelaşi timp se tem de ea, şi că vede filmul ca pe o invitaţie la dialog.

“Este atât de important că acest lucru se întâmplă pentru că ne-ar plăcea ca dialogul pe care îl propune Touch me not să ajungă peste tot în lume. Vă invităm, deci, pe voi, spectatorii, la dialog”, a declarat regizoarea în vârstă de 38 de ani – cunoscută pentru scurtmetrajul “Balastiera #186” şi mediumetrajele “Nu te supăra, dar…” şi “Oxigen” – la primirea premiului.

24 February 2018
”Ana, mon amour”, Ursul de Argint pentru montaj

Filmul Ana, mon amour al regizorului român Călin Peter Netzer a câștigat Ursul de Argint pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin desfășurată sâmbătă seara. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul acestui film, care este analiza unei povești de dragoste, o incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate și delicate momente din evoluția unui cuplu.

Ana, mon amour a fost proiectat în premieră mondială vineri seara în cadrul competiției oficiale a prestigiosului festival de la Berlin, pe marile ecrane din România putând fi vizionat începând din 3 martie. Scenariul este semnat de Călin Peter Netzer, Cezar Paul Bădescu și Iulia Lumânare și a fost inspirat de romanul Luminița, mon amour scris de Cezar Paul Bădescu.

Regizorul Călin Peter Netzer este laureat al premiului Ursul de Aur în 2013, cu filmul Poziția Copilului.

18 February 2017
Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

Protestele de stradă şi tensiunile din
România continuă

Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, considerat responsabil pentru situaţia
creată ca urmare a adoptării, de către Guvern, a ordonanţei de urgenţă de modificare a codurilor
Penal şi de Procedură Penală, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, a
susţinut el, toate iniţiativele asumate au fost legale şi constituţionale. Chiar dacă ordonanţa, criticată atât de
şeful statului şi principalele instutuţii judiciare din ţară, cât şi de
partenerii externi din UE şi NATO, a fost abrogată, protestele ample de stradă
au continuat în Capitală, în alte oraşe din ţară, dar şi din străinătate. Oamenii nu sunt mulţumiţi doar cu demisia
ministrului de Justiţie şi spun că aşteaptă un gest similar din partea
premierului Sorin Grindeanu, pentru că el este cel care a girat, prin propria
semnătură, demersurile lui Florin Iordache. Pe de altă parte, protestatarii
spun că nu vor să impună un guvern cu o altă culoare politică şi recunosc
faptul că PSD, câştigătorul alegerilor legislative din decembrie anul trecut,
trebuie să guverneze, însă, adaugă ei, social democraţii ar trebui să numească
un alt Executiv, pentru că doar atunci se va restabili o parte din încredere şi
doar aşa aceste proteste vor înceta. Şi guvernul Grindeanu are, însă,
susţinători! Manifestanţi pro-Executiv au ales să
protesteze în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, cerând demisia şefului statului Klaus Iohannis şi spunând
că vor să le fie respectat votul din 11 decembrie, de la legislative. Între timp, preşedintele Iohannis a mers, marţi, în Parlament
pentru prima dată de la instalarea cabinetului PSD-ALDE al lui Sorin
Grindeanu şi a pledat pentru o guvernare responsabilă şi sustenabilă. În
replică, partidele aflate la guvernare i-au reproşat şefului statului că nu îşi
exercită rolul de mediator.

CCR a respins sesizările privind
OUG privind modificarea codurilor penale

Controversata
ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale a ajuns şi pe masa
Curţii Constituţionale. Miercuri, CCR a respins
sesizările depuse, săptămâna trecută, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul
Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de
natură constituţională între puterile statului în urma adoptării actului
normativ. Curtea a analizat, totodată, o sesizare pe fond depusă de Avocatul
Poporului şi a respins-o, dar doar pentru că ordonanţa nu mai exista, fiind abrogată.
Conţinutul actului normativ ei nu a fost analizat, deşi unii comentatori susţin
că acest lucru s-ar fi impus.

Guvernul Grindeanu trece
de prima moţiune de cenzură

Aflat la putere doar de o lună, Executivul român a trecut fără
probleme de prima moţiune de cenzură, depusă de opozţia de dreapta. Iniţiat de
PNL şi USR şi sprijinit de PMP, documentul intitulat Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul
în România nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor
parlamentarilor. Aceştia acuzau Executivul că a adoptat, noaptea, pe furiş,
ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de problemele penale
pe unii politicieni. Doar 161 de parlamentari au
votat pentru căderea executivului, iar pentru ca moţiunea să fie adoptată erau
necesare cel puţin 233 de voturi După vot, premierul Sorin Grindeanu a promis că Executivul va
fi, pe viitor, deschis la dialog, mai ales în domeniile justiţiei şi politicii
fiscale, două domenii extrem de sensibile pentru români.

Fondul Suveran de
Dezvoltare şi Investiţii

Guvernul de stânga de la Bucureşti a adoptat, joi, un memorandum
privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investitii (FSDI), a
anunţat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Acesta a explicat că Fondul este un
instrument de finanţare a investiţiilor în sectoare competitive, rentabile şi
sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital
şi surse din piaţa financiară. Potrivit ministrului Economiei, FSDI va
reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD,
BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii, precum şi pentru alţi investitori
privaţi. Urmează să fie adoptat şi un act normativ privind functionarea
efectivă a acestui fond, a precizat Petrescu. El a mai spus
că Fondul va contribui atât la eforturile României de
obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin
creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea
gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, prin asigurarea
surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii.

România prezentă la ediţia 2017 a Berlinalei

Lungmetrajul
Ana, mon amour, realizat de românul Călin Peter Netzer, a fost selectat în
competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Berlinalei, primul mare festival
de film al anului în Europa, care se desfăşoară în perioada 9 -19 februarie, în
capitala Germaniei. Netzer are, deja, în
palmares un Urs de Aur, obţinut în
2013, tot la Berlin, cu filmul ”Poziţia copilului”. România este reprezentată în acest an şi în
cadrul Berlinale Talents de regizorii Ilinca Călugăreanu şi Ioana
Mischie, actorul Alexandru Potocean, producătoarea Andra Popescu, operatoarea
Carmen Tofeni, distribuitorul de film Matei Truţă şi scenarista Monica Stan.
Totodată, în programul Shooting Star este prezent actorul Tudor Aaron Istodor, iar proiectul ”Căprioara”de Bogdan George
Apetri a fost selecţionat în cadrul ”Co-production Market.

11 February 2017
Jurnal românesc – 24.01.2017

Preşedintele Klaus Iohannis a
declanşat, marţi, procedura pentru organizarea în România a unui referendum
prin care cetăţenii să îşi exprime voinţa cu privire la continuarea luptei
împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. PSD,
principala formaţiune din coaliţia la putere, spune că demersul preşedintelui
Klaus Iohannis este politicianist, şeful statului sperând să recupereze din
capitalul de susţinere afectat de pierderea scrutinului de către opoziţie.
Aceasta, reprezentată de PNL şi USR, a anunţat că susţine iniţiativa
prezidenţială de organizare a unui referendum. Amintim că, duminică, Klaus
Iohannis a participat la un protest masiv organizat în Bucureşti împotriva
schimbărilor pe care Executivul vrea sa le promoveze. Manifestaţii au avut loc
şi în mai multe oraşe din ţară. Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine
că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor
şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii
Constituţionale.

Ministerul Afacerilor Externe a
transmis, marţi, un mesaj cu ocazia împlinirii a 158 de ani de la Unirea
Principatelor Române, considerată moment de referinţă al istoriei naţionale,
pasul hotărâtor spre realizarea statului naţional unitar român. În fiecare an
diplomaţia română onorează cu recunoştinţă unitatea de cuget şi simţire,
spiritul naţional, devotamentul angajat în slujba constituirii şi consolidării
unui stat puternic, recunoscut pe plan internaţional, principii care au făcut
posibilă Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a domnitorului
Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi în Ţara Românească. În plus, preluarea de
către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în ianuarie 2019, în
contextul celebrării Centenarului Marii Uniri şi la împlinirea a 160 de ani de
la Unirea Principatelor Române, pune în concordanţă acţiunea prezentă şi marile
împliniri ale istoriei românilor, prin menţinerea vie a acestui spirit de
unitate pentru înfăptuirea idealurilor naţionale.

Ministrul român de Externe, Teodor
Melescanu, s-a întâlnit, luni, la Bucuresti, cu omologul său din Republica
Moldova, Andrei Galbur. Potrivit MAE, cei doi au discutat, în principal, despre
dezvoltarea Parteneriatul Strategic bilateral. Teodor Meleşcanu a subliniat că
relaţia cu Republica Moldova rămâne o prioritate de importanţă majoră a
politicii externe a României şi a confirmat voinţa fermă a Bucureştiului de a
sprijini în continuare parcursul european şi procesele de reformă promovate de
Chişinău. De asemenea, sefii celor două diplomaţii au convenit, între altele,
asupra reluării sedintelor Comisiei mixte interguvernamentale România -
Republica Moldova pentru integrare europeană. Mai mult, cei doi demnitari s-au
pronunţat în favoarea organizării, în primăvara acestui an, la Bruxelles, a
unei reuniuni a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova
(GAERM), în cadrul căreia să fie efectuată o analiză cuprinzătoare asupra
evoluţiei parcursului european al Republicii Moldova.

Institutul Cultural Roman a găzduit
luni, la Bucureşti, o conferinţă de presă dedicată participării româneşti la
Festivalul Internaţional de Film de la Berlin – Berlinala 2017. S-au discutat
cu această ocazie importanţa cinematografiei româneşti şi locul acesteia în
contextul internaţional. La ediţia din acest an a Berlinalei, desfăşurată între
9 şi 19 februarie, România e reprezentată de lungmetrajul Ana, mon amour, în
regia lui Călin Peter Netzer. Filmul e o adaptare liberă după romanul
scriitorului Cezar Paul-Bădescu, Luminita, mon amour, o ironie la adresa
lumii în care trăim. La Festivalul Internaţional de Film de la Berlin ţara
noastră va fi de asemenea reprezentată de actorul Tudor Aaron Istodor, selectat
în programul Shooting Stars, de şapte cineaşti la Berlinale Talents sau de
proiectul Căprioara al lui Bogdan George Apetri, selectat să participe la
Co-production Market. Vă reamintim, la ediţia din 2015 a Berlinalei, Radu Jude
a primit Ursul de Argint pentru regie cu lungmetrajul Aferim!. În timp
ce în 2013, Călin Peter Netzer, aflat în competiţie şi anul acesta, câştiga
Ursul de Aur pentru pelicula Poziţia copilului.

24 January 2017
Prezenţe româneşti la Berlinală

Filmul românesc Ilegitim, în regia lui Adrian Sitaru, a fost
elogiat de către cronicarii străini. Publicaţia Le Figaro apreciază pelicula care concurează în
secţiunea Forum a Berlinalei, specificând că regizorul nu
alunecă în capcanele unui film tezist, nu-şi judecă personajele şi semnează un
film provocator. La rândul său, criticul site-ului Cineuropa, comentează
că spectatorul este atras într-o dramă familială convingătoare, care
demonstrează cât de uşor este să judeci din exterior şi cum perspectiva
lucrurilor se schimbă atunci când eşti în centrul
poveştii. Regizorul Adrian Sitaru a mărturisit că filmul este un hibrid
între documentar ficţional şi scenariu imaginat, pentru că a improvizat în
alegerea secvenţelor, în scopul de a reflecta adevărul şi trăirea autentică a
personajelor. Ilegitim, unul dintre cele mai provocatoare filme
româneşti din ultimii ani, spune povestea a doi fraţi, interpretaţi de Alina
Grigore şi Robi Urs, şi iubirea lor ilegitimă. O familie în care limita dintre
moral şi legal nu a existat niciodată. Regizorul Adrian Sitaru despre reacţiile
de până acum: În general am avut un feedback foarte
bun. Şi aş putea spune că selecţia noastră la Berlin se datorează în foarte
mare măsură coproducătorilor francezi care au văzut filmul într-o fază de
început, adică aproape acum un an, s-au îndrăgostit de el şi ne-au ajutat mult
cu montajul, au găsit încă un distribuitor internaţional. Şi tot ei au venit cu
ideea de a trimite filmul la Berlin. Selecţia ne-a luat pe nepregătite, mai
ales că mai aveam de lucru la film. Reacţii favorabile am avut şi din alte
părţi, dar cea mai mare bucurie a fost selecţia la Berlin.

‘Ilegitim’ este un film în care umorul şi drama se îmbină
într-o tragi-comedie despre iubire (conjugală, frăţească, trupească),
destrămare a relaţiilor, despre alegeri pro sau contra viaţă. Este şi un film
despre iubirea fizică între fraţi, un subiect tabu, subiect despre care se
discuta foarte puţin, însă există cercetări de specialitate numeroase.
Aşa rezumă Adrian Sitaru filmul Ilegitim. Tot el ne spune şi cum a început
povestea filmului: Este
un proiect mai special, nu are la bază un scenariu clasic, cu replici scrise,
am lucrat mai mult ca la un documentar. Formula aceasta, un hibrid dintre
documentar şi ficţiune a fost o provocare pentru mine de a face altfel de film,
nici eu nu eram sigur că va ieşi. De altfel, în timpul lucrului cu actorii am
trecut prin tot felul de faze, mai ales că unele aspecte nu funcţionau aşa cum
îmi imaginam, aşa că am ajuns la altfel de rezolvări. Alina Grigore a venit la
mine cu ideea unui spectacol de teatru şi cu nişte personaje foarte bine
conturate, încărcătura emoţională a
venit pe parcurs. Un prieten care a văzut filmul l-a comparat cu o muzică de
jazz şi cumva mi-a plăcut comparaţia, pentru că aşa s-a creat acest film,
muzica iese în timp ce o cânţi, nu are la bază o partitură şi nu ştie nimeni de
la început când şi cum se va termina. Cam aşa a fost lucrul la acest film,
partea creativă a fost contribuţia tuturor, iar eu am încercat să mă ţin de un
fir roşu narativ până la sfârşit. Poate am dus povestea într-o zonă în care mă
interesa, de dragoste imposibilă, discutabilă din punct de vedere moral. Şi
materialul s-a legat şi aşa s-a ajuns la acest film, Ilegitim.

Despre maniera atipică în care a lucrat la Ilegitim ne povesteşte
în continuare regizorul Adrian Sitaru: Am filmat ca în
cazul unui documetar observaţional, le propuneam actorilor să-şi propună un
scop anume, iar ei improvizau. Aşa au încercat să se descurce cu propriile
principii şi convingeri şi au avut propriile alegeri. Dar nu le-am impus
niciodată să se termine într-un fel sau altul o scenă sau să spună o replică.
Şi cred că este foarte asemănător cu felul în care funcţionăm şi în viaţă, când
din prima replică suntem cei mai autentici. Aşa şi în cazul filmului, am crezut
că prima dublă are cea mai mare valoare. Actorii sun foarte credibili.

Din distribuţia filmului Ilegitim fac parte Adrian Titieni, Bogdan
Albulescu şi Alina Grigore, dar şi actori neprofesionişti din cadrul şcolii de
actorie InLight – Robi Urs, Cristina Olteanu, Miruna Dumitrescu, Liviu Vizitiu
şi Mihaela Perianu. Ilegitim este cel de-al patrulea lungmetraj al
lui Adrian Sitaru după Pescuit sportiv (2008), Din dragoste
cu cele mai bune intenţii (2011) şi Domestic (2012),
producţii care au câştigat distincţii importante la festivaluri prestigioase.
Regizorul semnează şi câteva dintre cele mai premiate scurtmetraje româneşti:
Valuri (2007), Lord (2009), Colivia (2010),
Chefu’ (2012), Artă (2014), Excursie
(2014). Tot în cadrul Berlinalei, în secţiunea Generation 14plus, a fost
inclus scurtmetrajul regizoarei Roxana Stroe, O noapte în Tokoriki. De
asemenea, la Berlinale Talents este reprezentată de actriţa Iulia Ciochină şi
scenarista Ruxandra Ghiţescu, iar documentarul de ficţiune Hotel Dallas, de
Livia Ungur şi Sherng-Lee Huang, a fost selectat în sub-secţiunea Panorama
Dokumente.

20 February 2016