Ioana Pârvulescu, laureată, în 2013, a Premiului Uniunii
Europene pentru literatură, a publicat recent un nou volum: Dialoguri
secrete. Apărut la Editura Humanitas, cu desene de Mihai Coșulețu, volumul a
fost declarat și bestseller al Târgului Internațional Gaudeamus 2018. Pentru
acest volum, scriitoarea a ales 37 de autori din marea bibliotecă a lumii, de
la Homer și Platon până la Ionesco, Cioran, N. Steinhardt și Mircea Cărtărescu
și a încercat să-i citească făcând apel la toată prospeţimea ei de cititor, ca
și cum aș face-o pentru prima dată. La finalul lecturilor, Ioana Pârvulescu
declară că a fost recucerită de cărţile respectivilor scriitori datorită
actualităţii lor şi câtorva detalii care schimbă totul. Punctul de pornire
este întotdeauna o rugăciune din cărțile lor, iar comentariul liber prin care
m-am legat de acestea trece firesc de la literatură la viață. Literatura este locul în care
intimitatea se dezvăluie. În această carte, cortina se ridică de pe cuvintele
spuse în mare taină: scriitorii se roagă (în pagini de jurnal) și personajele
lor se roagă (în ficțiune). Adunate laolaltă, cuvintele cele mai sincere și mai
puternice li se transformă într-un teribil spectacol al omenescului, în momente
pline de dramatism scrie Ioana Pârvulescu despre Dialoguri secrete.
Criticul
Tania Radu a menţionat, cu ocazia lansării volumului două dintre calităţile
esenţiale ale cărţii: delicateţea şi încărcătura ei de îndemn. Aş dori să mă opresc asupra profilului
unic al Ioanei Pârvulescu în literatura română. A început prin a fi istoric
literar, a devenit eseist, apoi prozator, şi acum practică toate aceste genuri
la acelaşi nivel şi stabilind legături între ele. Este un tip de scriitor foarte
rar întâlnit în zilele noastre. În privinţa acestui volum, Ioana ne-a avertizat
că s-a lăsat dusă de firul naraţiunii, de plăcerea de a povesti, dar pentru noi
nu este o noutate. Eu am avut o imensă surpriză citind cartea, am fost puţin
descumpănită de titlul neutru, Dialoguri secrete, ştiind că este o carte despre
rugăciunile scriitorilor şi ale personajelor, dar pe urmă mi-am dat seama că
titlul nu face decât să dilueze intensitatea unei apariţii excepţionale în
literatura română de astăzi.
Deși
rugăciunea este un moment liric sau dramatic, cartea a ieșit preponderent
epică. Adevărul este că îmi place să povestesc. Fie și cărțile din bibliotecă,
fie și viețile bieților oameni, viețile eroicilor oameni care le-au scris.
Precum și, iată, dialogurile lor secrete, a spus Ioana Pârvulescu despre
Dialoguri secrete. Eu am încercat să recitesc biblioteca
personală. Asta am făcut, am luat cărţi din biblioteca personală şi le-am citit
din alt unghi. Cândva am visat să realizez o antologie a personajelor pe care
toată lumea, critici, cititori, le neglijează. Personajele acelea pe care de
regulă le uităm. Şi pentru că la această lansare au venit şi mulţi studenţi
de-ai mei, voi da un exemplu din romanul Enigma Otiliei de G. Călinescu. Cine
se gândeşte la servitoarea Marina din Enigma Otiliei? Cu această intenţie am
pornit, să recitesc bibiloteca lumii, oprindu-mă la tot felul de personaje
neglijate, dar pe care autorul le-a pus acolo pentru că îşi au rostul. În
general, mi se pare că trebuie să recitim, şi pentru a reciti cu sens, cred că
trebuie să ai un fir. De data aceasta, firul pe care mi l-am ales a fost dat de
rugăciunile personajelor literare. Şi una dintre rugăciunile care m-a şocat la
vremea când am citit-o poate fi găsită în Război şi Pace, este de fapt
rugăciunea lui Platon Karataev, şi el un personaj de regulă trecut cu vederea.
M-am oprit la această rugăciune când eram studentă şi n-am înţeles-o. De la
această mică rugăciune şi de la altele asemănătoare a pornit volumul.
Ioana
Pârvulescu predă literatură română
modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. A fost timp de 18 ani redactor
la România literară, unde a scris săptămânal. La Editura Humanitas a iniţiat şi
coordonat colecţia Cartea de pe noptieră. Alfabetul doamnelor (1999),
Prejudecăţi literare (1999), Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003, ediţia
a doua, 2007), În intimitatea secolului 19 (2005), În Ţara Miticilor (2007,
ediţia a doua, adăugită, 2008), Întoarcere în secolul 21 (2009), Viaţa începe
vineri (2009), Cartea întrebărilor (2010), Lumea ca ziar. A patra putere:
Caragiale (2011), Viitorul începe luni (2012) sunt cărţile publicate de Ioana
Pârvulescu. Romanul Viaţa începe vineri a apărut în 2011 în limba suedeză şi
este în curs de traducere în alte cinci limbi europene.