În 2023, Biblioteca
Polirom, una dintre cele mai importante colecții de literatură universală din
România, împlinește un sfert de veac. Păstorită inițial de criticul literar și
scriitorul Bodgan Alexandru Stănescu și, ulterior, din 2019, de traducătorul
Dan Croitoru, colecția face parte din portofoliul uneia dintre cele mai
importante edituri post-comuniste : Polirom. De la înființare și până azi,
Polirom publică volume de literatură română contemporană, istorie, științe
umaniste, religie și literatură universală chiar prin intermediul Bibliotecii
Polirom, colecția cu cele mai mari vânzări, de altfel. Unul dintre scriitori
cei mai apreciați și vânduți este J.D.Salinger, al cărui fiu, Matt Salinger,
s-a și aflat recent la București pentru a aniversa cei 25 de ani de existență Bibliotecii
Polirom. Cu acest prilej, coordonatorul colecției a vorbit despre importanța scriitorului
american în portofoliul editurii.
Dan Croitoru: Unul dintre
pilonii pe care s-a clădit Biblioteca Polirom în acest sfert de veac, este
scriitorul american J.D. Salinger, celebru în toată lumea, a publicat în
milioane de exemplare. J.D. Salinger este autorul a patru cărți traduse în
limba română și apărute în colecția Biblioteca Polirom : romanul De veghe
în lanul de secară, traducere de Cristian Ionescu. Este vorba de o nouă
traducere pe care am publicat-o în anul 2005. Au urmat Franny și Zooey,
traducere de Mihaela Dumitrescu, Nouă povestiri, traducere de Marcel
Corniș-Pop și Dulgheri, înălțați grinda acoperișului și Seymour, o
prezentare, traducere de Antoaneta Ralian.
Actor
și producător de film, Matt Salinger este din 2010, de la moartea tatălui său,
legatarul testamentar al lui J.D. Salinger, în continuare la fel de celebru
datorită operei sale și auto-izolării, încă inexplicabilă pentru o parte a cititorilor.
Fiul său îi respectă, de asemenea, decizia de a respinge faima, făcându-și în
același timp datoria de a-i promova şi acum scrierile. Cum îl citește fiul pe
tată, atât ca scriitor, cât și ca părinte, ne spune chiar Matt Salinger.
Cred că tatăl meu a scris despre ce este mai
bun în om: despre capacitatea noastră de a iubi, de a găsi frumusețea, despre
dorința de autenticitate și libertate. Acestea sunt temele centrale ale operei
sale și ele sunt importante pentru toată lumea, așa că nu mă surprinde deloc că
scrierile lui încă ating sufletele oamenilor. Mi-ar părea foarte rău pentru
omenire, dacă lucrurile ar sta altfel. Avea foarte mult umor și asta nu poate
mira pe nimeni, fiindcă simțul său al umorului transpare din opera sa. Era de
un umor nebun, era mereu distractiv să fii în preajma lui, întotdeauna asculta
cu atenție tot ce-i spuneam și nu cred că toți tații fac asta. Dar eu știam că,
dacă-i pun o întrebare, voi primi un răspuns bine gândit. Și asta e, poate,
ceva ce se întâlnește rar, așa că am știut mereu că sunt norocos că-i tatăl
meu.
Manuscrisele rămase
nepublicate și la care J.D.Salinger a lucrat până la finalul vieții sunt,
momentan, îngrijite de Matt Salinger, urmând a fi publicate cândva, în viitorul
apropiat. Iar traducerea românească va apărea, probabil, tot în cadrul
Bibliotecii Polirom.