Radio România Internațional

Tag: biblioteci

  • România, mai atractivă cultural

    România, mai atractivă cultural

    Românii şi turiştii străini care vizitează România sunt din ce în ce mai interesaţi de cultură – se felicită ministrul Culturii de la București, Raluca Turcan. Se bazează pe calculele Institutului Național de Statistică, potrivit căruia, în 2023, numărul vizitatorilor la muzee, colecţii publice, grădini botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale a crescut cu peste 3 milioane, comparativ cu anul precedent. Numărul total în 2023: 19,1 milioane de persoane! Tot potrivit Ralucăi Turcan, numărul celor care au participat la “Noaptea Muzeelor” a crescut de la 481.000 în 2022, la 596.000 în 2023, când reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a cuprins 464 unităţi, de stat şi private, în creştere cu 18 faţă de anul anterior.

     

    Totodată, peste 33,5 milioane bunuri culturale şi naturale au fost puse la dispoziţia publicului, în creştere cu 713.000. Tot în creștere a fost și numărul de spectacole şi concerte, precum şi cel al spectatorilor. Mai precis, instituţiile publice şi companiile de spectacole şi concerte au susţinut, în 2023, peste 24.000 de reprezentaţii în ţară, urmărite de mai mult de 6 milioane de spectatori, cu aproape 2 milioane mai mulți faţă de 2022.

     

    Totodată, numărul utilizatorilor activi din biblioteci a fost cu 57.000 mai mare faţă de 2022 şi românii au împrumutat cu 600.000 mai multe cărţi. Un utilizator activ al bibliotecilor publice a împrumutat, în medie, 11,5 volume pe an – mai remarcă ministrul Culturii, Raluca Turcan, care apreciază în mod deosebit profesionalismul şi dedicarea tuturor celor din sectorul cultural care au reuşit să crească interesul publicului faţă de evenimente şi activităţi culturale, aşa cum o confirmă aceste ultime cifre ale INS. Cifre potrivit cărora, anul trecut, în România au funcţionat 525 de unităţi cu activitate editorială a ziarelor şi revistelor, în creştere cu 14 unităţi faţă de 2022. Cele 300 de edituri în care s-au editat ziare au publicat 240 de titluri tipărite şi 289 de titluri online.

     

    Din statistici nu lipsește nici producţia naţională de filme pentru marele ecran, în 2023 aceasta cuprinzând 49 de filme – 33 de lung metraj şi 16 de scurt metraj. Reţeaua cinematografică a cuprins 103 unităţi cinematografice, care au dispus de 462 de săli de cinema și un total de 81.300 de locuri. În cinematografe au fost distribuite 1.590 de filme, vizionate de 13 milioane de spectatori (faţă de 11,2 milioane în 2022). În fine, anul trecut, programul de emisie al staţiilor publice de televiziune a fost de peste 61.000 de ore-program emisie, iar cel al staţiilor publice de radio de aproape 170.000 de ore. Să mai spunem și că, în 2023, în România au funcţionat 310 posturi de televiziune private şi 599 de posturi de radio private.

     

     

  • Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Noul episod al podcastului Ambasadei României în Regatul Spaniei este dedicat proiectului Biblioteca Prichindeilor din Spania.

    Această rețea de biblioteci își propune să ofere acces ușor la literatura în limba română pentru familiile cu copii de origine română din #diaspora și să ofere un mediu propice pentru socializare între copiii din comunitatea românească.

    În prezent, în Spania există trei biblioteci de prichindei: Biblioteca Prichindeilor din Bilbao, Biblioteca prichindeilor din Tarragona și Biblioteca Prichindeilor din Comunidad de Madrid. Aceste biblioteci dispun de aproximativ 2.500 de #cărți, iar proiectul este susținut de voluntari. Împrumuturile și participarea la atelierele de lectură sunt gratuite pentru copiii români din Spania.

    Stăm de vorbă cu cele trei coordonatoare implicate în proiectul din Spania: Ruxandra Bojița din Tarragona, Oana Darie din Madrid și Andreea Crainic din Bilbao.

  • Club Cultura 25.04.2024

    Club Cultura 25.04.2024

    Anda Vahnovan, scriitoare și lector de limba română în Marea Britanie, a lansat o campanie de constituire a unor biblioteci pentru copiii români din Marea Britanie; “Când trupurile noastre vor obosi, rădăcinile ne vor primi acasă”- Oana Tudose, designer și artistă multidisciplinară stabilită în Danemarca, în primul solo show la București, găzduit de Galeria MNŢRplusC la Muzeul Țăranului Român din București.

    Filozoful româno- american Costică Brădățan, profesor de studii umaniste la Texas Tech University, a lansat la librăria Humanitas din București una dintre cele mai revelatoare cărți de filosofie din ultimii ani- “Elogiu eșecului. Patru pilde de umilitate”, la editura Spandugino, în traducerea lui Vlad Russo.
    Realizatoare: Hildegard Ignătescu

     

  • Librari din vechiul București: Leon Alcalay

    Librari din vechiul București: Leon Alcalay

    În istorie, cultura a fost și producător de schimbare economico-socială nu numai de elevație spirituală. La rândul ei, cartea a educat minți, dar și îndemânări fizice. Prima revoluție a informației de care a beneficiat cartea a fost tiparul, inventat de germanul Johannes Gutenberg la jumătatea secolului al 15-lea. De atunci, în industria cărții și a tiparului au apărut și s-au dezvoltat meserii noi precum tipograful, zețarul și, mai târziu, linotipistul. Dar cartea a făcut să apară și meseriile de editor, librar, vânzător de carte și negustor de carte.

    Istoria cărții de largă circulație în spațiul românesc începe de la jumătatea secolului al 19-lea. Comerțul cu carte apare pe fondul extinderii învățământului primar și scăderii analfabetismului și, mai general, ca urmare a apariției și consolidării statului român modern. De la un obiect destinat elitelor și mediilor ecleziastice, cartea se diversifică și ajunge produs de largă circulație, accesibil tuturor claselor și categoriilor sociale. Popularizarea cărții a fost atât o oportunitate de afaceri, cât și un mijloc de a educa pe cei care nu își permiteau să cumpere cărți scumpe. Unul dintre cei mai cunoscuți editori, librari și comercianți de carte din vechiul București de dinainte de 1945 a fost Leon Alcalay.

    Născut la București în 1847, Alcalay a fost atras de carte din adolescență. Cum Bucureștiul anilor 1870 era într-o mare febrilitate a schimbării și infuzia de carte era masivă, el a început ca vânzător ambulant de cărți, reviste și tipărituri vechi. Era, ceea ce numim astăzi, un anticar. Și-a plasat afacerea pe Calea Victoriei, la intersecția cu bulevardul Elisabeta, pe artera principală a orașului, în apropiere de ”Grand Hotel du Boulevard”.

    Felicia Waldman de la Universitatea din București, care inventariază reperele comunității evreiești bucureștene, a pus pe harta Bucureștiului evreiesc și locul unde a început istoria brandului Alcalay. ”La parterul acestui hotel a existat, încă de la început, din 1867 de când s-a construit, librăria universală Alcalay. Leon Alcalay era un librar evreu de origine spaniolă, sefard, care a început la 16 ani să vândă cărți la mâna a doua în spatele hotelului, unde este astăzi strada Eforie. Acolo era pe vremea aceea sediul legației ruse și, în fața ei, avea două rafturi cu cărți la mâna a doua. A fost atât de pasionat de carte, în general, încât din această mică întreprindere de vânzare de cărți la mâna a doua a ajuns cel mai mare editor, librar, producător de carte și de toate categoriile care intră în industria editării având această editură universală Alcalay.”

    Afacerea cu carte a lui Leon Alcalay crește și el trece la un nivel superior, la editarea și comercializarea cărții de actualitate. Spirit modern, Alcalay dorește să răspândească valorile universale ale umanismului și culturii și în România. Astfel, în comerțul cu cărțile pe care le tipărește și cu cele pe care le revinde, un loc foarte important îl are literatura universală. Cele mai mari nume ale literaturii universale ajung astfel în mâna cititorului român. Urmărește tendințele de pe piața cărții occidentale și astfel apare și în România formatul cărții de buzunar inspirat de celebra colecție ”Biblioteca pentru toți” de la Reclams Universal Bibliothek din Leipzig. Până la finele primului război mondial, Alcalay era unul dintre liderii de pe piața românească de carte. În 1920 însă, fondatorul cărții pentru toți din România moare la vârsta de 73 de ani, încheind o epocă.

    Felicia Waldman. ”În 1920, el a murit și familia lui a moștenit și a dus mai departe această librărie. Era, practic, în toată țara, nu numai în București. Este librăria care a adus în România ceea ce se numește ”Biblioteca pentru toți”. Era o colecție germană care făcea accesibilă literatura publicului mai puțin stabil financiar. Practic, punea la dispoziție cărți la prețuri mai mici, în așa fel încât și literatura proprie și literatura universală au devenit accesibile unui public mai larg, prin intermediul librăriei Alcalay și al colecției ”Biblioteca pentru toți”. ”Biblioteca pentru toți” a continuat și în perioada comunistă, fiind însă preluată, evident, de altă editură, editura Alcalay n-a mai existat.”

    La finele anilor 1930, pe clădirea unde era sediul editurii Alcalay, nu mai apare numele fondatorului ei, ci al lui Remus Cioflec. Iar explicația pentru acea schimbare este antisemitismul de stat. Felicia Waldman. ”În 1938-1939, familia Alcalay a înțeles ce se întâmpla, a înțeles ce va urma, și a vândut afacerea lui Remus Cioflec. Acesta era, la rândul lui, un editor al vremii respective care a avut și posibilitatea și interesul să cumpere rețeaua Alcalay în așa fel încât a salvat-o, practic. Editura Alcalay a fost salvată pentru că Cioflec a fost de acord să o preia și, pe urmă, a fost naționalizată de comuniști și s-a terminat oricum. Dar măcar a mai rezistat până în 1948.”

    Cartea accesibilă din vechiul București este legată de numele lui Leon Alcalay. Pasionații de carte veche pot găsi chiar și azi prin anticariate brandul care a adus cultura la îndemnâna oricui.

  • Biblioteci cu inimă

    Biblioteci cu inimă

    A scris cărţi, ( publicate: La limită, Spitalul de suflete, Noi
    doi, Umbra ta şi Viața ca o ceapă), care au şi fost
    traduse înfranceză, italiană şi engleză . Are o
    editură şi alături de prietenele ei, Oana Călin şi Dana Meilă, a creat un ONG
    orientat pe dotarea bibliotecilor din ţară.

    Ne-a spus povestea acestui proiect
    Diana Farca, fondatoare Eleprint – editură şi asociaţie caritabilă: Nevoia a venit în adolescenţă, când am traversat o perioadă foarte
    tulbure şi atunci efectiv n-am mai avut bani de cărţi. Iubind foarte mult
    cititul, am împrumutat de la colegi şi de la biblioteca publică. Ulterior,
    începând să scriu cărţi, publicând primul volum în 2015, am început să am
    lansări în România şi în Republica Moldova şi să simt nevoia de carte. Pentru
    că se vorbeşte foarte mult despre faptul că românii nu citesc. Ideea e că
    românii citesc.

    Există însă două realităţi, două Românii: cei care cumpără
    cărţi şi nu găsesc timpul pentru a citi şi cei care poate nu îşi permit să
    cumpere poate acele cărţi, dar – în mediul rural cu precădere – încă citesc.
    Mie şi colegelor mele ne-a venit ideea în momentul în care am mers la
    evenimente de a colecta cărţi de la cititorii mei. Nu am ştiut că această idee
    va deveni ceva mult mai amplu, pentru că am strâns până acum 7 biblioteci
    publice, cu peste 22 de mii de volume colectate doar prin cititori şi ne-am
    gândit să o extindem naţional şi să o facem într-un mod organizat. Adică să
    înfiinţăm un ONG, lucru la care nu ne-am gândit iniţial, când am plecat în
    acest demers.


    Am aflat că Oana Călin este cea care ţine
    platforma de carte, iar Dana Meilă i-a fost Dianei colegă de bancă în liceu şi
    locuieşte momentan în Florenţa unde este o comunitate foarte mare de români, la
    care îşi doresc să ajungă cu cărţi, de asemenea.


    Diana Farca a adăugat:De ce voiam să subliniez că există
    două Românii? Există ideea aceasta generală că româniii nu citesc şi există
    realitatea de la sate, unde adolescenţii, de la bibliotecile pe care noi le-am
    înscris pe platformă, platforma care se numeşte www.usforbooks.com şi prin
    această platformă dăm posibilitatea oricărui român să înscrie o bibliotecă, din
    orice localitate din ţară. În momentul în care se face acea înscriere gratuită
    pe platformă, noi preluăm datele şi facem de acolo tot ceea ce ţine mai departe
    logistic.

    Adică, luăm biblioteca, vedem câţi membri activi au, ce necesar de
    carte au, ce nevoie reale au, dacă au nevoie şi de altceva, de la rafturi, la
    reviste, la orice şi luăm date demografice de la ei. În momentul în care noi am
    colectat primele 28 de biblioteci, care s-au înscris pe platformă, am descoperit,
    ca o surpriză plăcută, că peste jumătate dintre adolescenţii din sat erau
    membrii activi. Ce înseamnă membru activ în viziunea bibliotecarilor: înseamnă
    că ei împrumutau cel puţin o carte pe lună. Ceea ce înseamnă că la sate, unde
    sunt mult mai puţine distrageri decât în marile oraşe, copiii încă mai citesc,
    sau încă mai împrumută carte, cel puţin.


    Fiindcă
    se bazează pe strângerea de fonduri, ONG-ul acesta ţine la transparenţă, după
    cum ne-a spus Diana Farca: Lucrul la care ţinem foarte mult este
    transparenţa. Pe platformă avem o hartă cu toate bibliotecile înscrise şi pe
    măsură ce noi colectăm cărţi sau bani, acea hartă se populează cu numărul de
    volume înscrise, numărul de bani primiţi, convertiţi în câte cărţi. Am ţinut
    foarte tare la transparenţă, pentru că este misiunea noastră ca ONG să folosim
    toate sumele de bani şi tote cărţile pe care le primim strict pentru a le
    redirecţiona bibliotecilor.


    Studiind platforma am observat că există
    şi un proiect aspirant la Guiness Book of Records, după ce un altul ce îşi
    propunea cea mai mare lectură publică din lume a fost încetinit de pandemie,
    recordul fiind între timp înregistrat în India. Diana Farca vine cu detalii: Am înscris un al doilea
    record pentru cea mai mare lansare de platformă caritabilă din lume. Şi acum
    aşteptăm confirmarea de la Cartea Recordurilor, să avem undă verde pentru a
    face lansarea propiu-zisă. Ne dorim din tot sufletul să unim societatea civilă,
    de la ONG-uri, societăţi comerciale, francize româneşti, francize străine,
    persoane fizice, care au poate posibilităţi materiale limitate, dar iubesc
    foarte mult cititul, în acest demers de a utila toate bibliotecile publice din
    România şi din Republica Moldova, pentru că nevoia există, e reală, iar la
    satele din România şi din Republica Moldova se citeşte!


    În aşteptarea confirmării recordului
    mondial, îi dorim Dianei mult succes, iar cititorilor le dorim tot mai multe
    lecturi plăcute!


  • Jurnal românesc – 17.07.2018

    Jurnal românesc – 17.07.2018

    Patriarhia
    Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
    protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
    programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
    graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
    Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
    românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
    bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
    memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
    organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
    românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
    consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
    mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
    ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
    sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
    din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
    proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
    familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
    şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
    Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
    Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
    propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
    cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
    comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
    intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
    de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
    stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
    teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
    i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
    eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
    participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.


    Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
    Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
    persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
    fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
    A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
    au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
    cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
    bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
    doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
    la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
    interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
    simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
    care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
    legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
    voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

  • Cărţi în librării şi biblioteci, la cererea publicului

    Cărţi în librării şi biblioteci, la cererea publicului

    Balansând cu greu
    obligaţiile profesionale şi cele familiale cu petrecerea timpului liber,
    bucureştenii – şi nu doar ei – îşi trăiesc mai rar momentele de relaxare
    printre cărţi, în librării sau în biblioteci. O dovedesc, printre altele, şi
    statisticile care indică o piaţă a cărţii nu foarte înfloritoare. În ultimii
    ani, piaţa electronică – atât prin producţia de e-book, cât şi prin librăriile
    virtuale – a început uşor să devină o alternativă mai la îndemână pentru cei
    care, deşi vor să cumpere cărţi, nu au mereu timp să iasă în oraş pentru asta.
    Deşi piaţa de carte electronică se situează în jurul valorii de 3% din totalul
    pieţei de carte, segmentul achiziţiilor online de cărţi stă mult mai bine.
    Într-una din librăriile din centrul capitalei, discuţiile cu clienţii fideli
    includ – aşa cum era previzibil – cu necesitate referiri la internet şi la
    lipsa timpului liber. Deşi locuieşte de aproape opt ani în Bucureşti, o tânără
    nu a fost niciodată la o bibliotecă publică de aici. În schimb, răspunde
    pozitiv la întrebarea dacă intră des în librării: În ultima perioadă, da. Trebuie să cumpăr diverse
    chestii şi pentru slujbă, dar mă şi relaxează. Îmi aminteşte de copilărie.
    Cărţi cumpăr, dar nu neapărat din librării. În general, ori iau din anticariat,
    ori dau comandă pe net. Mi se pare mai comod aşa, mai practic, deşi preţurile
    variază, iar dacă ai o carte în mână, ai un alt sentiment. Am observat tendinţa
    asta a diverselor magazine să se direcţioneze spre partea de online pentru că
    oamenii nu mai au timp, iar netul ne ajută. Totuşi, dacă ieşi la o plimbare, te
    mai şi relaxezi şi mai vezi şi lucruri noi.



    Altă clientă, o mamă ce
    merge în librării cam de două ori pe săptămână, cumpără cărţi despre care s-a
    informat în prealabil: Mă pun la curent cu noutăţile de pe internet, în funcţie de voturile
    primite de anumite titluri, vin şi le achiziţionez din librărie sau, în cazul
    în care nu ajung la librărie, le comand de pe net. Având în vedere că
    majoritatea dintre noi muncim de dimineaţă până seara, cel mai util este să
    putem face comandă online şi să le primim la serviciu.



    Discuţiile acestea le-am
    purtat într-unul din sediile Companiei de Librării Bucureşti, cea mai longevivă
    reţea din domeniu, cu o activitate neîntreruptă în capitală de peste 65 de ani
    şi filiale în toate sectoarele. Pentru a nu-şi închide sediile, cum au fost
    obligate s-o facă alte librării în anii din urmă, şi această reţea trebuie să
    se adapteze la vremuri. Iar pătrunderea în mediul online este imperativul
    vremurilor noastre. Prin programul Rezervă şi ridică, clientul poate să
    comande prin internet o carte din stocul librăriei, iar librarul i-o poate
    aduce la cea mai apropiată filială de casă. Fiind foarte nou, serviciul acesta
    nu este bine cunoscut de către cumpărători, după cum aflăm de la o altă
    cititoare: Mi
    se pare interesantă ideea. De altfel, la firma la care lucrez avem un serviciu
    asemănător. Dar îmi place să şi răsfoiesc o carte şi să-mi fac astfel o idee
    despre ea înainte să o cumpăr. N-aş
    renunţa la plimbarea prin librărie, deşi achiziţia online e o idee bună.



    Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării Bucureşti, spune
    că acest serviciu a fost iniţiat în urma dialogului cu clienţii. Marieta Seba:
    Clientul îşi comandă marfa şi, dacă vrea să o ridice din librărie, apelează
    la acest serviciu fără să-l coste nimic în plus. Dacă vrea să vină dimineaţa
    sau a doua zi, poate s-o facă anunţăndu-ne. Noi putem să i-o şi stocăm o
    perioadă de timp. Acest sistem e foarte bun şi pentru librarii noştri.
    Librarul, din faţa calculatorului, apelând la procedeul Rezervă şi ridică,
    verifică stocul, vede care este librăria unde se află cartea respectivă şi i-o
    trimite clientului. Dar acest lucru poate dura o zi sau două în funcţie de
    fluxul nostru de aprovizionare şi de şoferii noştri.


    Comunicarea cu clienţii prin internet nu este doar
    apanajul magazinelor online şi a librăriilor au dezvoltat şi acest segment al
    vânzărilor, ci şi al bibliotecilor publice. Este cazul Bibliotecii
    Metropolitane Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al
    Capitalei. De peste un an, pe siteul bibliotecii se găseşte un formular de
    sugestii. Acolo, cititorii pot nota şi trimite titlurile de cărţi, CD-uri şi
    DVD-uri pe care doresc ca biblioteca să le achiziţioneze. Pe viitor se pregăteşte
    şi altă modalitate de a veni mai repede în întâmpinarea dorinţei
    utilizatorilor, tot prin intermediul internetului. Detalii ne oferă Anca
    Râpeanu, directoarea Bibliotecii Metropolitane: Ne pregătim
    uşor, uşor către momentul în care vom trimite cărţi dintr-o filială într-alta
    pe bază de rezervare. Asta se va întâmpla peste doi ani. Într-un timp destul de
    scurt, pe baza unei rezervări care se poate face în catalogul electronic, după
    eliberarea permisului, noi vom şti că într-o anumită zi noi trebuie să ducem o
    anumită carte într-o anumită filială. Încercăm, oricum, să ţinem foarte mult
    cont şi de ce-şi doresc utilizatorii. Avem un formular online, simplu, ce poate
    fi găsit pe websiteul nostru. Acolo ni se poate sugera ce să se cumpărăm. Avem
    o singură rugăminte: înainte de a ne face vreo sugestie, să se verifice dacă în
    biblioteca noastră nu există deja cartea sau DVD-ul dorit.



    Având în vedere numărul destul de mare al
    formularelor online completate, se poate spune că lectura pe suport tradiţional
    este încurajată prin cele mai inovative tehnici.