Tag: Bicaz

  • Tourist attractions in Harghita County

    Tourist attractions in Harghita County

    Harghita is a destination with surprising landscapes and unusual tourist attractions, especially recommended to families with children. We will be talking with Károly Szabó, executive director of the Harghita Intercommunity Development Association, about the Red Lake, one of the most beautiful in Romania, the Praid salt mine, and countless historical sites, all of which make for a delightful destination for either a complete holiday or just a weekend retreat.



    Károly Szabó: “Harghita County is a mountainous region with breath-taking landscapes spreading 6,600 square km. Both the scenery and the tourist attractions here are unique in Europe: St. Ann Lake or the Praid Salt Mine, or the equally famous Red Lake, Bicaz Gorges, Tușnad and Borsec spa resorts, or the Corund pottery. Hundreds of thousands of tourists visit these established tourist sites every year. But there are also less well-known places that have been growing quite beautifully in recent years, such as Toplița, Zetea and Ordoheiu Secuiesc.



    The spa resort of Tușnad is dubbed “Little Switzerland. Mineral-rich hot springs, the climate and the scenic views are just some of the elements that blend in effective therapeutic programmes for heart conditions, digestive and locomotory problems and endocrine disorders. Here is Attila Pilbath, manager of the Băile Tușnad eco-tourism destination, with more details:



    Attila Pilbath: “What I recommend here first and foremost is the landscape and the protected areas, which are the very reason we decided to have Tuşnad certified as an eco-tourism destination. St. Ann Lake is the only volcanic crater lake in south-east Europe. There are countless accommodation and leisure options here, from the outdoor pool up to international standards to the Tinovul Mohoș nature reserve, from insectivorous plant species that only grow here to the large number of bears that can be watched safely from special observation spots.



    The Tușnad ski slope is a relatively recent addition to the list; it is 500 m long, equipped with snow cannons and ski lift, and is recommended for beginners.



    Our trip around Harghita County continues, with our guide Károly Szabó, executive director of the Harghita Intercommunity Development Association:



    Károly Szabó: “Praid salt mine receives over 5-600,000 tourists a year. Imagine an underground cathedral, several hundreds of square km large and 100 m high, where everything from the walls to the ceiling is carved in salt. And in contrast, the Bicaz Gorges and Red Lake offer amazing views, with fast flowing rivers that cross through the mountains. Harghitas population is 82% Hungarian, which makes it a unique place in Romania in terms of traditional customs, cuisine and costumes. The Dârjiu fortified church is a UNESCO-listed site. In turn, Șumuleu Ciuc is very important in religious terms, more than 300,000 and Pope Francis made a point of visiting it in 2019. These are just some of the reasons why the 600 certified accommodation facilities in the region are sometimes not enough to accommodate tourists in high season.



    Those who seek excitement and adventure can try the 2 summer bobsleigh installations, one in Borsec and the other one in Lunca de Sus. This and many other attractions are featured in a mobile app and on a website called “Visit Harghita.



    Károly Szabó: “The brand we are using to promote the region is “Visit Harghita. Our website visitharghita.com lists all the places we believe worth visiting, and also a large number of traditional craftsmen such as pottery makers and blacksmiths. We also recommend here dishes that are only cooked in Harghita, such as the “Kurtos Kalacs, a special kind of cake that has become a worldwide known brand. Harghita County is a quiet region, which is particularly attractive for families, but it also takes pride in large-scale events, such as Tusványos Festival, which has tens of thousands of participants.



    The Harghita Intercommunity Development Association is founded by local communities, and is working on a lot of projects:



    Károly Szabó: “As many as 45 town halls and local authorities are affiliated to our association, and all of them support tourism. In spite of this atypical period we have been through, we launched an initiative called “family friendly, under which we have certified 52 accommodation units and restaurants as being suitable for families. Another project we are working on is the 1,400-km long pilgrim route Via Maria, which starts from Austria and reaches Șumuleu Ciuc, and which we are planning to extend. We also started working with local guides, who had a difficult year in 2020. Our website visitharghita.com now includes as many as 96 programmes offered by local guides, with photos, prices, and phone numbers, so there is plenty to choose from.



    That was Károly Szabó, executive director of the Harghita Intercommunity Development Association, wrapping up this weeks instalment of Travellers Guide. (tr. A.M. Popescu)

  • Suport european pentru infrastructura medicală a oraşului Bicaz

    Suport european pentru infrastructura medicală a oraşului Bicaz

    În orașul Bicaz, județul Neamț, finanțare europeană pentru reabilitare și eficientizarea termică a clădirilor spitalului urbei. Este vorba de un contract ce a fost semnat în această vară și care are o valoare de 2,75 milioane de euro. Dialog cu primarul localității , Nicolae Sălăgean.


    Fondurile europene, extrem de importante pentru
    administrațiile publice ale orașelor mici. Banii vin să ofere oportunitatea
    rezolvării unor probleme care, doar din bugetul local, cu greu ar putea fi
    soluționate. Fie că vorbim despre investiții în infrastura rutieră locală, fie
    că vorbim despre proiecte de dezvoltare , finanțările de la Bruxelles au
    menirea să acopere astfel de nevoi, dorințe ale comunitățile locale. Un exemplu
    este oferit de orașul Bicaz, județul Neamț: investiții consistente pentru infrastructura
    medicală a urbei.

    Câteva detalii punctează domnul primar Nicolae SălăgeanDupă o perioadă de
    nefuncționare, clădirile, în principal, au fost afectate și, urmărind toate
    posibilitățile de finanțare cu fonduri europene, am elaborat un proiect care a
    primit aprobare în a fi finanțat prin Programul Operațional Regional, POR 2014 – 2020. Valoarea totală a acestui
    proiect este de 2,75 milioane de euro. Acest proiect prezintă importanță
    deosebită și, odată cu impelmentarea lui, se va realiza o scădere a consumului
    anual de energie primară la aceste clădiri ale spitalului nostru, deci o
    scădere de 1,3 milionae Kwh pe an, iar
    reducerea gazelor cu efect de seră va înregistra un nivel anual de 171, 6
    echivalent tone de dioxid de carbon.




    Reporter: Cât vor dura lucrările, domnule primar?




    Apreciem că, cel
    mai târziu, până la jumătatea nului 2020, lucrările vor fi finalizate. Ceea ce
    este important este faptul că nu se realizaează doar anveloparea pereților
    clădirilor, ci înlocuirea totală a acoperișurilor clădirilor spirtalului,
    refacerea instalațiilor electrice, a instalațiilor de alimentare cu agent
    termic și implementăm un sistem de producere
    a agentului termic pentru
    încălzire ultramodern, este vorba de așa zisele pompe de căldură care ne vor
    asigura agentul termic necesar pentru încălzirea sopațiilor, pentru producerea
    apei calde menajere, și care va fi cuplat cu un sistem de baterii solare care
    îl avem deja instalat.


  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Deşi nu se află în topul
    destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau,
    mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii,
    situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o
    gastronomie căreia nu îi poţi rezista.


    O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul
    oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a
    doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan
    cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de
    incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan,
    construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre
    multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică
    Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în
    zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică
    pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii
    care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep.
    Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a
    fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea
    Cucuteni de lângă Iaşi.



    continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian
    Bădulescu: Judetul Neamţ este unul dintre
    judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul
    de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3
    şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul
    Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante
    tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin
    zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt
    munţi foarte buni pentru drumeţiile montane.


    De
    la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe,
    trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu
    acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la
    Muntele cu acelaşi nume.



    O altă
    rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi
    Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni
    pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori
    ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit
    la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii
    care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici
    scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit
    9 povestiri sub titlul Hanul Ancuţei, volum apărut în anul 1928.


    Ajungem
    şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe
    obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa
    memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa
    copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului
    Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători
    Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei
    Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche
    şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei – Mănăstirea Neamţ. A
    fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele
    Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români
    şi străini să viziteze această mănăstire? În primul rând pentru că
    această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii
    noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a
    voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul
    mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc
    strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul
    de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un
    privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii
    Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor.


    De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al
    14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o
    tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate,
    se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi
    structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău
    este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre
    vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în
    calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării
    la Faţă. În
    dimineaţa
    acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine,
    sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca
    face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce
    întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe
    acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi
    mai aproape de cer.

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău este o arie protejată de
    interes naţional situată în nord-estul României, în masivul Ceahlău, şi are o
    suprafaţă de peste 7000 de hectare. De-a lungul numeroaselor poteci de munte se
    întinde o diversitate biologică remarcabilă, iar pădurile Ceahlăului ascund
    aproape toate specii de animale care trăiesc în Carpaţi. Sihaştrii şi
    călugării care au sosit aici odată cu apariţia creştinismului i-au dăruit hram
    şi sărbătoare. Fenomenele naturale au modelat, în
    timp, stâncile Ceahlăului în forme ciudate ce au generat numeroase
    legende şi care au devenit adevărate puncte de interes turistic: Toaca,
    Panaghia, Căciula Dorobanţului, Stânca Dochiei, Detunatele, Clăile lui
    Miron sau Piatra cu Apă. Şi tot
    legendele povestesc că denumirea acestui munte ar veni de la o specie de
    vultur (Ceahlăi) care stăpânea înălţimile acestor vârfuri.

    Aflăm mai multe de la profesorul
    doctor în istorie Daniel Dieaconu,cel
    care a cules într-o antologie nu mai puţin de 49 de legende şi poveşti legate
    de muntele Ceahlău: Muntele
    Ceahlău nu este cel mai înalt munte al României, nici măcar cel mai înalt din
    Carpaţii Orientali, dar se individualizează în cadrul munţilor, prin faptul că
    este înconjurat de nişte văi adânci care-i dă o aură de măreţie. De
    asemenea, este un munte unic datorită abrupturilor spectaculoase,
    datorită stâncilor create de timp în conglomerate, întâlnim aici coloane,
    colţi, ace care impresionează şi care au creat omului din popor o
    întrebare. Acesta a încercat să răspundă formei curioase a stâncilor şi atunci a apelat, de cele mai multe ori, la fiinţe
    fantastice. Astfel s-au născut
    legendele muntelui. Noi am reuşit să culegem un număr de 52. Nu este munte care
    să aibă mai multe legende. De asemenea, Muntele Ceahlău reprezintă o adevărată
    meteoră românească prin faptul că pe munte şi în jurul sau sunt numeroase
    schituri şi mănăstiri. De asemenea, istoricii şi antropologii consideră
    că Ceahlăul ar fi fost un munte sacru al dacilor, iar mai apoi, odată cu
    apariţia monahismului, la nord de Dunăre, monahii veniţi de la Athos au ales
    acest munte şi, în secole, l-au sfinţit prin rugăciunile
    şi nevoinţa lor. Muntele are hram şi sărbătoare ca şi Muntele Athos. De
    asemenea, în vânful muntelui se afla Toaca si Panaghia, la fel ca pe muntele
    Athos. Incepînd cu secolul al 19-lea când tinerii intelectuali paşoptişti încep
    să caute folclorul, aici, la noi, ajunge Vasile Alexandri, Alecu Russo care
    culeg primele legende. Gheorghe Asachi află de la un cioban legenda Dochiei şi
    a lui Traian care a devenit un mit fundamental al românilor, mitul etnogenezei.


    Drumeţii
    găsesc în acest munţi păduri adânci, pajişti alpine şi jnepenişuri,
    cascade, stânci izolate, vestigii istorice şi monumente ale naturii. Au
    la dispoziţie 7 trasee, de aproximativ 5-6 km lungime, care pornesc de la
    poalele muntelui şi pot ajunge chiar şi până la Vârful Toaca, la o
    altutidine de peste 1900 de metri. Daniel
    Dieaconu vine cu detalii: Ceahlăul
    are munte trasee. Se poate pleca din Bicaz, din Durau, cât şi din celelalte
    comune care-l înconjoară. Cele mai importante porţi de intrare în parc
    rămân Durăul şi Izvorul Muntelui, lângă Bicaz, unde se află şi Centre de
    informare de unde turiştii primesc informaţii şi pliante. Incepând cu anul
    trecut pe munte s-au instalat mai multe panouri în care, pe lângă informaţii
    despre biodioversitate, sunt prezentate şi legendele muntelui, în română şi engleză,
    chiar lângă stâncile în cauză. Amintesc aici Stânca Dochiei, Piatra cu apă,
    Piatra lăcrămată, Stânca lui Budu şi Ana şi multe altele.


    Pădurile
    Ceahlăului sunt alcătuite din fag, carpen şi brad, iar din flora pădurilor se
    pot evidenţia plante lemnoase sau ierboase unele mai frecvente decât altele.
    Găsim aici ecosisteme montane cu specii floristice şi faunistice de o
    mare varietate şi bogăţie, după cum ne spune Daniel Dieaconu: Pe Ceahlău vegetează peste 400 de genuri floristice şi peste 1000 de specii,
    reprezentând două treimi din întreaga flora a României. Un adevărat laborator
    natural. Nu e de mirare că studenii de la multe facultăţi vin aici să facă
    practică. Avem o rezervaţie de larice, un conifer cu frunze cazatoare,
    rezervatia se cheama Polita cu crini, face parte din zona de protectrie
    stricta. De asemenea, pajiştile
    sunt pline de cadelniţe, toporaşi, vulturica, brădişor. Avem plante din
    categoria monumentelor natrurii: floarea de colţ, sângele voinicului, crucea
    voinicului care fac parte din categoria orhineelor de munte. De asemenea,
    crinul de munte sau garofiţa sunt specifice Muntelui Ceahlău, unele dintre ele
    fiind specii endemice. In 1970 pe Ceahlău a fost colonizată capra neagra cu 16
    exemplare aduse din Retezat. Atunci când au fost aduse s-a făcut un ţarc imens,
    dar o furtună cumplită a făcut ca ţarcul să se distrugă, iar exemplarele au
    scăpat în libertate şi s-au împraştiat până spre Munţii Giurgeului. In
    prezent sunt peste 100 de exemplare, dar pot fi văzute şi
    grupuri de peste 20 de capre negre. Ursul este specific muntelui, dar este mai
    solitar, se fereşte din calea omului, râsul, cocoşul de munte. Din speciile
    mici de amfibieni şi de reptile găsim tritonul cu creastă, tritonul de
    munte, buhaiul de baltă cu burta galbenă, mi mult specii de pasari: şorecarul,
    fluturaşul de stâncă, huhurezul.


    Parcul
    Naţional Ceahlău a fost desemnat Sit de Importanţă Comunitară în 2007 pentru un număr de 13
    habitate şi pentru alte câteva specii de mamifere, amfibieni şi reptile sau specii de plante.



    In ultimii ani, s-au derulat diferite proiecte
    tocmai pentru a proteja zona, tocmai pentru a nu pierde aceste minuni ale
    naturii.

  • Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    Atracţii turistice în judeţul Neamţ

    In
    nord-estul României, pe valea Bistriţei, într-una dintre cele mai frumoase
    depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali, este situat oraşul
    Piatra Neamţ. Datorită frumuseţii arhitectonice a clădirilor, a refiefului şi a
    unor obiective incluse în circuitul turistic, oraşul a ajuns să fie supranumit
    Perla Moldovei. Este declarat aşadar oraş turistic de inters naţional, are
    telegondolă, pârtie de schi, iar pe un mic platou ce domină centrul
    oraşului se află Curtea Domnească, un ansamblu de monumente istorice, care
    datează din 1468. Aici se înalţă Turnul clopotniţă ridicat în 1400 şi înalt de
    19 metri, alături de care se găsesc multe muzee printre care Muzeul de
    Artă Eneolitică Cucuteni careadăposteşte cea
    mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europeicu peste 800 de piese
    majoritatea din categoria tezaur. Am invitat-o pe Anca Afloarei, Sef Serviciu Turism din
    cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, să ne prezinte obictivele turistice din
    împrejurimile oraşului Piatra Neamţ: Dacă plecăm din Piatra
    Neamţ spre vestul judeţului ajungem în Bicaz, un mic orăşel de munte. Aici
    drumurile se bifurcă şi unul merge către Cheile Bicazului, situate la o
    distanţă de 50 km de Piatra Neamţ. Traseele sunt scurte şi uşor de parcurs.
    Cheile Bicazului sunt o rezervaţie naturală, protejată care face parte din
    Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş. Este o zona foarte frumoasă. Pe o
    lungime de 8 km apele repezi ale pârâului Bicaz au săpat în stâncă şi au creat
    aceste minunate chei. Sunt pereţi din stâncă impresionanţi, înalţi de circa 300
    de metri, foarte apropiaţi unul de celălalt. Spectacolul este unul deosebit.
    Aceasta este poarta de intrare dinspre Gheorghieni către Neamţ. De la Bicaz
    punem să mergem spre nord-vestul judeţului, pe malul Lacului Izvorul Muntelui.
    Este lacul care se întinde în spatele barajului de la Bicaz. Este un baraj de
    greutate, construit în 1960, este impunător, are 127 de metri înălţime, se află la
    6 km de oraşul Bicaz. In spatele lui se află Lacul de Acumulare Izvorul Muntelui pe o lungime de 35 de km, care împreună cu
    peisajul din jur, cu dealuri, cu satele din vale şi cu masivul Ceahlăul,
    care se vede în fundal, formează o privelişte deosebit de pitorească. De-a lungul
    lacului se întinde şi şoseaua de unde se poate admira acest peisaj din diverse
    unghiuri şi locuri.



    Mare parte
    dintre mănăstirile din Moldova se găsesc în Neamţ. Acestea deţin manuscrise,
    valoroase obiecte de cult, colecţii de carte şi tipărituri sau picturi
    celebre cum ar fi cele ale lui Nicolae Tonitza de la Mănăstirea Durău sau ale
    lui Nicolae Grigorescu de la Mănăstirea Agapia: La
    Mănăstirea Agapia, arhitectura este una deosebită. Aici se găseşte şi un
    atelier de ţesut covoare manual, iar recent s-a înfiinţat şi un atelier de
    ceramică. Mergem mai departe şi la
    intrarea în oraşul Târgu Neamţ întâlnim Casa lui Ion Creangă unde este
    şi un veritabil Muzeu de Etnografie. Este o casă construită la mijlocul
    veacului al XIX-lea, o casă veche şi micuţă în care putem afla informaţii
    despre copilăria lui Creangă şi unde se pot admira toate piesele vechi care
    sunt specifice acestei zone. Mai departe se poate vizita Cetatea Neamţului,
    care este un monument construit de (domnitorul Moldovei – n.r.) Petru I
    Muşat, apoi a fost extinsă şi consolidată de (domnitorul) Stefan cel
    Mare. Este o cetate pe care noi am restaurat-o, în urmă cu câţiva ani, este
    mobilată, are diverse săli şi invităm turiştii să ajungă şi aici. Dacă plecăm
    de la Târgu Neamţ spre localitatea Pipirig găsim Mănăstirea Neamţ. Este o
    mănăstire dintre cele mai vechi din Moldova. Este atestată documentar prima
    dată în anul 1210 şi a fost ctitorită succesiv de Petru Muşat,
    Alexandru cel Bun şi Stefan cel Mare. Aici turiştii pot găsi cea mai mare şi
    veche blibliotecă mănăstirească, un inegalabil muzeu de artă bisericească
    şi un muzeu al tiparului. Incă din secolul XIV, tradiţiile cărturăreşti
    şi spirituale ale acestui aşezământ sunt legate şi de strălucita activitate a
    unei celebre scoli de caligrafi şi miniaturişti şi a unei tipografii
    organizate curând, după 1500, care a sporit faima ortodoxiei. Biserica este
    mare, impresionantă. Este una dintre cele mai frumoase biserici lăsate de
    Stefan cel Mare moştenire urmaşilor săi.Invităm pe
    toată lumea să ajungă aici şi să vadă aceste lucruri. Pe drumul către
    Mănăstirea Neamţ se găseşte şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă.Aici turiştii
    pot vedea zimbri, o parte din ei sunt în libertate, dar există şi
    exemplare în rezervaţie sau în semilibertate ..



    La 35 de km de oraşul Piatra Neamţ se ridică Masivul Ceahlău, cândva muntele
    sfânt al dacilor. Cele mai multe trasee către munte pornesc din zona
    Izvorul Muntelui, dar şi din staţiunea Durău de la poalele Ceahlăului. Despre
    legendele care circulă în acest spaţiu montan ne vorbeşte Anca Afloarei:
    Ceahlăul este muntele care a fermecat de-a lungul istoriei pe cei mai mulţi
    dintre cărturari sau istorici. Este denumit Pionul sau Olimpul Moldovei. Este
    foarte vizitat. Traseele sunt foarte vechi. Este muntele care are şi hram, al
    doilea după Muntele Găina (din Apuseni – n.r.), pe 6 august. In fiecare
    an, la această dată, există obiceiul ca oamenii se urce pe munte. Este o
    tradiţie veche de 5000 de ani. Dacii urcau pe munte şi se închinau
    la regele lor, la zeul lor. Aveau credinţa că zeul îi va proteja pe întregul an
    şi îi va încărca cu energie pozitivă. Ei
    trebuia apoi să coboare la poalele muntelui până la venirea nopţii pentru
    a nu pierde acea energie. Noi sărbătorim şi în prezent această sărbătoare a
    muntelui când are loc şi un festival înainte de 6 august. Ceea ce este
    interesant şi specific doar acestui munte şi unic în lume este
    acel fenomen de formare a hologramei piramidei şi a căii sacre. De
    fapt, această piramidă care se formează în jurul datei de 6 august poate fi
    văzută dimineaţa, la răsăritul soarelui, când proiecţia Vârfului Toaca pe
    dealurile învecinate are o formă perfectă de piramidă. E un fenomen deosebit,
    interesant care stârneşte imaginaţia. Turiştii vin de foarte multe ori şi
    înnoptează pe munte ca să vadă dimineaţa această piramidă.

    In împrejurimile Masivului Ceahlău au apărut, în ultimul timp, numeroase vile,
    pensiuni, cabane turistice sau case de vacanţă care oferă posibilităţi de
    cazare celor interesaţi.