Radio România Internațional

Tag: biciclisti

  • „Îmbracă-te la 4 spiţe”

    „Îmbracă-te la 4 spiţe”

    Două companii care activează în domenii diferite, au dezvoltat un proiect comun datorită faptului că produsele lor, bicicletele Pegas şi cămăşile Braiconf, erau mărci binecunoscute românilor în anii ’80, ai regimului comunist. Cele două companii au lansat recent o colecţie de cămăşi pentru biciclişti. Este vorba de cămăşi funcţionale, care îmbină designul modern şi nonconformist necesar mersului pe bicicletă, cu o calitate a ţesăturii şi o măiestrie în croitorie a mărcii de cămăşi, astfel încât să fie perfecte pentru cei care doresc să meargă la serviciu pe bicicletă pentru ca acolo, fără dificultate, să intre, de exemplu, într-o şedinţă. Astfel, a fost lansată o colecţie de trei modele de cămăşi, colecţie numită “Îmbracă-te la 4 spiţe”.



    Andrei Botescu, pionier Pegas ne-a spus de unde a venit această idee: “E o idee interesantă pe care o abordăm noi. Pentru că numărul oamenilor care folosesc bicicleta în oraş a crescut exponenţial în ultimii cinci ani, şi se dublează în fiecare an, este nevoie de haine, de un echipament cu care să poţi merge cu bicicleta la serviciu şi noi încurajăm asta, din mai multe motive: reducerea poluării, îmbunătăţirea sănătăţii. Şi noi am încercat să facem o linie care să fie decentă, să poţi merge la serviciu, la o întâlnire şi în acelaşi timp să fie funcţională. Am făcut o croială care permite să-ţi pui telefonul, portofelul undeva accesibil în timpul mersului pe bicicletă, să-ţi pui un bidon din care să poţi să bei apă în timpul mersului pe bicicletă, ca să n-ajungi transpirat la serviciu, să fie lejere, respirabile, tot aşa pentru ca să nu ajungi transpirat, să aibă semnalizare noaptea, dar fără a fi ţipătoare, cum sunt acele haine de ciclism sportiv. O semnalizare pe care o poţi accesa prin rularea cămăşii doar atunci când ai nevoie de ea, practic, noaptea, pentru ca să te vadă şoferii pe stradă. Materialele sunt respirabile şi se pot rula în modul de serviciu, în care nu se văd elementele reflectorizante, sunt făcute din materiale care se poartă în general în viaţa de zi de zi, în oraş, dar în acelaşi timp având grijă ca ele să fie foarte naturale şi să ofere o respiraţie foarte bună.”



    Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior există două bretele intersectate, astfel putând transforma cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales când vremea joacă feste.



    Cum a fost primită lansarea acestei colecţii de către comunitatea bicicliştilor ne-a spus tot Andrei Botescu: “A fost într-adevăr un succes, comunitatea de biciclişti a fost prezentă la evenimentul nostru şi fizic, dar şi la lansarea online şi cu feed-back şi cu încurajări. Am simţit că am atins o nevoie reală şi noi vrem să ne dezvoltăm şi mai multe modele şi eventual şi nişte pantaloni de tip jeans specializat pentru mersul pe bicicletă, pentru ciclism urban şi multe alte lucruri care să extindă colecţia aceasta, pe lângă bicicletă şi o ţinută şi accesorii care să dea confort, să poţi să mergi cu bicicleta la serviciu, în funcţie de rezultate”



    În timp ce compania producătoare de cămăşi a reuşit să treacă cu bine de perioada de tranziţie a economiei româneşti, bicicletele româneşti au dispărut pentru câţiva ani din magazine pentru ca, în urmă cu peste 4 ani, acestea să reapară datorită iniţiativei a doi români, unul dintre ei fiind Andrei Botescu: “Noi am pornit acest proiect dintr-o nevoie de a avea un brand de biciclete româneşti. Pegas fusese bicicleta mai multor generaţii, am văzut că proiectul a fost abandonat şi ne-am hotărât să-l reluăm. Asta a adus multă bucurie oamenilor, pentru că le aducea aminte de momente frumoase din copilărie, având în vedere că noi am trecut printr-o perioadă grea şi nu aveam multe amintiri frumoase. Dar prima bicicletă, primul mers în parc sunt amintiri care te leagă de copilărie. Am reluat un anumit design, retro, ca să ne amintim de copilărie, dar bicicletele sunt cu piese moderne, cu schimbătoare moderne. Acum vrem să facem şi o bicicletă electrică pe care să o lansăm anul viitor. În permanenţă vrem să inovăm: vrem să integrăm senzori în bicicletă, care să dea detalii despre viteză, cadenţă, puls, nivelul de hidratare. Cu designul suntem în zona retro, dar cu tehnologia suntem foarte orientaţi spre viitor.”



    În ceea ce priveşte planurile pe temen scurt, Andrei Botescu ne-a spus: “La anul o să lansăm o bicicletă Smart, cu senzori, cu aplicaţie pe telefon, care să citească senzorii, o să lansăm biciclete asistate electric, o să ne lărgim gama de modele, după ce anul acesta am ajuns la 17 modele, anul viitor vrem să mai facem cel puţin 10 modele şi vrem să ajungem la o cifră de afaceri care să ne permită să facem o fabrică în România, să fabricăm integral bicicletele aici. Dar pentru asta trebuie să ajungem la un număr ceva mai mare de biciclete vândute.”



    Fabrica de cămăşi din Brăila a produs o serie limitată, de numai 300 de bucăţi de cămăşi pentru biciclişti, dar, dacă acest proiect comun va avea succes, colecţia capsulă ar putea fi transformată într-una de serie.

  • Verde pentru biciclete

    Verde pentru biciclete

    Numărul bicicliştilor a crescut de la an la an, aşa că şi numărul pistelor
    de biciclete a crescut, tot mai multe oraşe din România devenind din ce în ce
    mai prietenoase din acest punct de vedere. Şi dacă despre kilometri de piste de
    biciclete am mai vorbit, aşa cum am vorbit şi despre localuri care oferă
    reduceri pentru cei care vin pe bicicletă până la ei, astăzi vorbim despre o
    mişcare pentru pedalare, cu un nume sugestiv: Verde pentru biciclete.
    Susţinută de Fundaţia Bega, Verde pentru Biciclete este prima iniţiativă din
    Timişoara care încurajează adoptarea mersului pe bicicletă ca alternativă
    ecologică pentru deplasarea prin oraş. Scopul este de a atrage atenţia asupra
    importanţei şi beneficiilor mersului pe bicicletă, de a evidenţia faptul că
    există biciclişti pe străzile oraşului şi de a atrage sprijinul autorităţilor
    locale pentru construirea mai multor piste pentru biciclete.


    Romina Faur, coordonator al asociaţiei Verde pentru biciclete, ne-a
    vorbit despre începuturile mişcării: Verde pentru biclete a fost iniţiat
    în anul 2008, dintr-o pasiune faţă de mersul pe bicicletă. Nu a fost un simplu
    moft, a fost o viziune, numărul de biciclişti a crescut de la apariţia
    campaniei. Verde pentru biciclete îşi propune să existe până când fiecare
    cetăţean din Timişoara are o bicicletă şi o utilizează. Pot să spun că ne uităm
    la alte ţări, nordice, care au experienţă şi folosesc bicicleta ca stil de
    viaţă, şi unde sunt oraşe pline de biciclişti, nu de şoferi. Noi încurajăm un
    parteneriat între şoferi, biciclişti şi pietoni şi încurajăm respectul
    reciproc. Şi de multe ori în timpul pedalărilor îi vedem pe şoferi sau pe cei
    de pe margine, că ne fac cu mâna şi spun că data viitoare vor veni şi ei. Şi
    asta ne bucură. Vrem să schimbăm mentalităţi, să-i încurajăm pe oameni, să le
    arătăm că se poate. Noi am vrut să vedem de la început ce înseamnă să fii
    biciclist în Timişoara, câţi biciclişti sunt şi de acolo a venit şi ideea de
    a-i număra, aşa că primul eveniment a fost Numărătoarea bicicletelor, iar
    numărul de biciclişti a crescut în prezent până la 16.700.



    Pentru a susţine bicicleta ca stil de viaţă, cei de la Verde pentru
    biciclete au anunţat calendarul acţiunilor pe anul 2016. Cu detalii, Romina
    Faur: În fiecare an, organizăm mai multe evenimente. Avem două de mare
    anvergură, Pedalarea de primăvară şi Numărătoarea de toamnă. De obicei, la
    Pedalarea de primăvară vin de obicei 4 mii de paticipanţi, număr impresionant
    pentru un oraş ca al nostru. La numărătoarea de toamnă vin în jur de o mie sau
    două mii de oameni. Ideea e că toată lumea îşi doreşte să meargă cât mai mult
    pe bicicletă pimăvară, îşi doresc să facă mişcare şi atunci primesc efectiv cu
    bucurie noul sezon. Mă mândresc cu acest număr de participanţi, pentru că noi,
    de-a lungul timpului, am creat cea mai impresionantă comunitate de biciclişti
    din ţară, biciclişti uniţi, care îşi cer drepturile în continuare. De-a lungul
    timpului, aceste evenimente pe care noi le-am organizat, au avut impact asupra
    autorităţilor locale, care au realizat infrastructură, dar nu suficient.


    Din aprilie şi până în octombrie Verde pentru biciclete stimulează atât
    la mişcare, cât şi la promovarea siguranţei pe bicicletă şi la conştientizarea
    îmbunătăţirilor care trebuie făcute pentru a optimiza infrastructura aferentă
    mersului pe bicicletă prin prisma conectivităţii, practicabilităţii şi
    accesibilităţii, ne-a mai spus interlocutoarea noastră, amintind şi alte
    evenimente.

    Romina Faur: Organizăm şi alte evenimente, precum
    Cochete pe biciclete, care anul acesta a fost la ediţia a V-a şi a fost de
    amploare. Au venit foarte multe fete frumoase, foarte şic şi elegante, am avut
    o mulţime de premii pregătite pentru ele. Au participat aproximativ 600, un
    număr record până acum. Un alt eveniment drag nouă este ia românească pe
    bicicletă, prin care celebrăm ziua internaţională a iei. Apoi cititor pe
    bicicletă, în septembrie, se va afla la a doua ediţie. Toate aceste evenimente
    crează un anumit cadru, se adresează unei anumite categorii de oameni, vrem să
    creăm un cadru care să-i determine pe oameni să transforme mersul pe bicicletă
    într-un stil de viaţă.


    Verde pentru biciclete a introdus şi acţiunea respect pentru
    biciclişti sub egida căreia vor urmări rezolvarea unor probleme ale
    bicicliştilor din Timişoara, precum accesul liber în zona centrală, în anumite
    intervale orare şi în anumite perioade ale anului, permiterea accesului
    bicicliştilor pe calea liniilor de tramvai, vopsirea pistelor pentru biciclişti
    – devenite alunecoase în condiţii de umiditate, crearea rampelor de acces
    pentru biciclişti, persoane cu dizabilităţi, persoane care se deplasează cu
    diverse vehicule nemotorizate şi realizarea unor reparaţii la pistele de
    bicicletă existente.


    Romina Faur a lansat şi un îndemn să o pornim cu toţii pe bicicletă: Bicicleta te face mai sănătos, un biciclist zâmbeşte mai mult, un
    biciclist observă mult mai bine oraşul în care trăieşte, un biciclist simte
    altfel pulsul oraşului, este mai liber, şi îi ajută şi pe cei din jur şi oraşul
    să fie mai sănătoşi şi mai fericitţi!



    Şi deşi nu consideră că s-a făcut suficient pentru promovarea
    ciclismului în rândul populaţiei, interlocutoarea noastră recunoaşte că dacă în
    Timişoara erau doar aproximativ 4 km de pistă de biciclete în 2009, astăzi sunt
    vreo 60 km, unul dintre cele mai frecventate trasee fiind acela care leagă
    Timişoara de Serbia.

  • Avantaj bicicliştii

    Avantaj bicicliştii

    Mersul pe bicicletă este o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, iar în ultimii ani a început să fie văzut şi ca o activitate sănătoasă, care te ajută să te menţii în formă. Multe articole din reviste mondene sau de wellness, recomandă mersul pe bicicletă cu titluri promiţătoare precum: Mersul pe bicicletă arde caloriile, Ciclismul te încarcă instant cu energie, Mersul pe bicicletă îţi tonifiază musculatura corpului.



    Dacă sunteţi dintre aceia care pedalează către locul de muncă, dincolo de faptul că aveţi la dispoziţie un mijloc de transport eficient şi la îndemână, vă eliberaţi de stresul cotidian, dar puteţi avea şi alte avantaje.



    La Sibiu, spre exemplu, s-a deschis primul restaurant care oferă 10% reducere persoanelor care vin pe două roţi. L-am invitat alături de noi pe Radu Coică, administratorul acestui restaurant, să ne spună de unde a venit ideea:


    Ideea este de fapt un trend crescător în Sibiu încă din anii 2007, când a început construcţia pistelor de biciclete. Odată cu măsura aceasta a crescut numărul iubitorilor de biciclete, şi sunt foarte multe acţiuni şi cluburi care susţin mersul pe bicicletă. Şi atunci, noi ne-am gândit, pentru a veni în sprijinul acestora, să facem o acţiune pentru a-i atrage la noi. Am deschis în primăvara acestui an şi am decis că ideea este bună pentru cei care fac mişcare, aşa că am combinat practic şi mâncarea cu mai puţine grăsimi, mâncarea vegetariană cu această acţiune. Acum probabil, venind sezonul rece se va restrânge şi numărul cicliştilor care ajung în centrul istoric. Totodată putem spune că faptul că zona pietonală este destul de extinsă: Piaţa Hued, Piaţa Mică, Piaţa Mare, zona pietonală Bălcescu, modul de deplasare cu bicicleta în Centrul istoric şi în zonă a devenit mult mai convenabil pentru foarte mulţi locuitori.”



    În timp ce din ce în ce mai multe localuri oferă doar parcare pentru biciclete, aici aveţi reducere 10 % pentru că veniţi pe două roţi. Încă de la intrarea în restaurant, o tablă cu un biciclist desenat pe ea anunţă promoţia, astfel că în fiecare zi, la acest restaurant sunt parcate biciclete, ai căror proprietari stau relaxaţi la mese, bucurându-se de o atmosferă liniştită şi reducerea de zece procente acordată de local. Bicicliştii sibieni dar şi turiştii care închiriază biciclete se bucură de reducerea notei de plată, dar şi de faptul că aici au unde să îşi lase în siguranţă bicicletele.



    Ce comandă de obicei bicicliştii ne spune tot Radu Coică: Cei care ard caloriile pe bicicletă sunt dornici să mănânce mai copios. Sau mai există genul oamenilor care, pe lângă faptul că fac mişcare, vor să mănânce şi mai uşor. Noi nu ne-am axat pe un meniu al bicicliştilor, meniul nostru este foarte variat şi combină bucătăria românească, cu elemente internaţionale. Nu lipsesc pastele şi pizza, în special pentru cei tineri, dar avem şi ciorbă de fasole în pită (în pâine scobită şi umplută cu acea ciorbă) sau gulaş ardelenesc servit în pită şi putem să ne lăudăm şi cu deserturile: lapte de pasăre, amintind de copilărie şi suntem printre puţinele localuri care fac papanaşii fierţi. Sunt persoane care vin special pentru acest desert.”




    Radu Coică ne-a spus că acţiunea restaurantului nu este singulară, dar că multă lume chiar făcea poză cu reclama localului şi se arăta surprinsă: mulţi au spus că vin nu neapărat tentaţi de acea reducere, ci de ideea în sine. Cu toate acestea, interlocutorul nostru se simte parte dintr-o mişcare mai largă: Există companii care sprijină mersul pe bicicletă, şi Biserica Evanghelică sprijină mersul pe bicicletă şi angajaţilor din cadrul bisericii li se dă remuneraţia şi funcţie de kilometrii parcurşi într-o lună. Sunt diverse acţiuni, în colaborare cu primăria şi cu consiliul judeţean, care a făcut recent o pistă de biciclete ce leagă exteriorul oraşului de Răşinari şi de Poplaca. Este o pistă de biciclete unde tinerii sibieni pot merge în siguranţă şi în exteriorul oraşului, lucru mai rar întâlnit în România.”



    Acum există în municipiul Sibiu peste 71 de kilometri de piste de biciclete, cele mai circulate fiind cele din Parcul Sub Arini situat în Pădurea Dumbrava, numărul bicicliştilor crescând simţitor. Un alt pub din Sibiu foloseşte bicicleta pe post de reclamă. La Bicicleta French Pub din Sibiu, pe peretele de la intrare, stau atârnate trei biciclete, vopsite în culorile acestui local, însă aici nu se oferă reduceri pentru biciclişti.



    Deşi situaţia bicicliştilor este din ce în ce mai bună în întreaga ţară, existând deja 60 de km de piste destinate bicicliştilor în Timişoara, 100 km în Bucureşti, bicicliştii reclamă ineficienţa trasării anumitor piste şi absenţa lor din oraşele mai mici. Astfel orice demers de sprijinire a lor este binevenit, marcând tendinţa europeană a oraşelor din România.



    Dar, punând problemele deoparte, nu uitaţi, dacă treceţi prin Sibiu, să vă programaţi poftă bună, de biciclişti!

  • Noul regulament rutier

    Noul regulament rutier

    De curând, au intrat în vigoare noi prevederi ale regulamentului rutier cu privire la circulaţia bicicletelor şi a mopedelor. Bicicliştii pot folosi acostamentul drumului sau banda de urgenţă, dacă nu dispun de piste special amenajate şi nu pun în pericol circulaţia. Totodată, conducătorii de mopede şi bicicliştii au obligaţia să circule pe un singur rând pe o bandă. De asemenea, conducătorii mopedelor, motoretelor de mici dimensiuni şi bicicliştii nu au voie să folosească trecerile de pietoni.



    Bicicliştii sunt obligaţi să aibe asupra lor un act de identitate şi nu au voie să înveţe mersul pe bicicletă pe drumuri intens circulate. Noile reguli introduc interdicţia conducătorilor de mopede şi alte motorete de mici dimensiuni să transporte pasageri în stare de ebrietate. Aceeaşi interdicţie o au şi transportatorii de mărfuri, în cazul pasagerilor din cabină.



    Potrivit Regulamentului rutier din România, viteza maximă admisă în localităţi este de 50 de kilometri pe oră. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor pot exista limite de viteză superioare, precizate pe indicatoare, dar nu mai mari de 80 de kilometri pe oră. În afara localităţilor, vitezele maxime admise pentru autoturisme şi motociclete sunt de 130 de km/oră pe autostrăzi, de 100 de km/oră pe şoselele expres şi pe drumurile naţionale europene, iar pe celelalte categorii de drumuri – de 90 de km/oră.



    Totodată, vitezele maxime admise pentru camioane şi autocare sunt de 110 km/oră pe autostrăzi, de 90 de km/oră pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene şi de 80 de km/oră pe celelalte categorii de drumuri. Potrivit Regulamentului circulaţiei rutiere, viteza de deplasare trebuie redusă la trecerea prin intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile la nivel cu calea ferată prevăzute cu bariere sau semibariere, la trecerea prin dreptul staţiilor de tramvai, în pieţele aglomerate şi la trecerile pentru pietoni.



    Pietonii au, de altfel, prioritate atunci când sunt angajaţi în traversarea străzilor, prin locurile special amenajate. Iar depăşirile sunt interzise în intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile pentru pietoni, la trecerile la nivel cu calea ferată, în dreptul staţiilor de tramvai fără refugiu, când aceste vehicule de transport în comun sunt oprite, precum şi în orice situaţie în care vizibilitatea este mai mică de 50 de metri. În intersecţii, este valabil principiul priorităţii de dreapta, cu excepţia sensurilor giratorii, unde au prioritate vehiculele care vin din stânga. Să menţionăm că, în afara localităţilor, este obligatorie circulaţia cu faza de întâlnire aprinsă.



    Regulamentul precizează şi că portul centurilor de siguranţă este obligatoriu atât pentru locurile din faţă cât şi pentru cele din spate, în afara localităţilor şi în interiorul acestora. Este interzisă utilizarea de către conducătorii auto, în timpul mersului, a telefoanelor mobile, cu excepţia celor cu sisteme de tipul “mâini libere”. De asemenea, sunt interzise fumatul, dar şi conducerea autovehiculelor după consumarea băuturilor alcoolice, chiar şi în cantităţi infime.

  • Caravana Casper

    Caravana Casper

    La începutul lunii iulie, două echipe de biciclişti în tandem au pornit într-o caravană ce va parcurge un traseu format din câte 26 de oraşe. În fiecare oraş la ora 11 dimineaţa, ei demolează un zid simbolic, în principala piaţă a oraşului în care se află. Zidul este compus din cutii de carton însemnate cu litere care formează cuvântul dizabilitate”. Florin Georgescu are 38 de ani, este persoană cu deficit senzorial, absolvent al facultăţii de psihopedagogie din Bucureşti, doctor în psihologie, a participat în ultimii trei ani la Marşul bicicliştilor care presupune parcurgerea distanţei Bucureşti — Constanta. A parcurs 1200 km în încercarea de a strânge fonduri pentru o persoană care avea nevoie de un transplant renal, pe ruta Bucureşti — Sighetul Marmaţiei, cu destinaţia muzeul Memorialul Durerii, a participat ca invitat ai multor asociaţii care promovează cicloturismul, la numeroase evenimente.



    Tot el este cel ce a parcurs distanţa Bucureşti — Londra (2000 km) pentru a marca startul Jocurilor Paralimpice. În toate aventurile sale este însoţit de prietenul şi partenerul său, Alexandru Răcănel. În acelaşi timp, din Mediaş, au pornit pe tandem Butu Arnold Csaba şi fiica lui, Andrea Szabina, care vor traversa cealaltă jumătate de ţară. Butu Arnold Csaba este, de asemenea, un biciclist nevăzător, care a participat la Jocurile Paralimpice de la Beijing, iar în prezent, a început calificările pentru Jocurile Paralimpice din Brazilia.



    Cum a ajuns să facă toate aceste lucruri povesteşte Florin Georgescu: În 2008 am intrat în legătură cu o asociaţie care se cheamă Bate Şaua. Am întrebat de unde putem achiziţiona o bicicletă tandem. Oamenii au fost extrem de receptivi, ne-au ajutat chiar şi cu nişte bani pentru achiziţionarea primei noastre biciclete. În 2009 am efectuat împreună cu Alexandru Răcănel un semitur de ţară, de la Bucureşti la Sighetul Marmaţiei, având ca punct terminus Memorialul Durerii. Ulterior am înfiinţat asociaţia Tandem apoi în 2011 am realizat un record naţional pentru viteză la automobilism pentru nevăzători pe pista aeroportului de la Craiova. Anul trecut am pedalat de la Arad la Londra, în cadrul unei campanii care se chema Vezi dincolo de limite”. Acum am fost invitat în Caravana Casper de către asociaţia Assoc din Baia Mare şi de către Euroins România care ne-au oferit bicicletele pe care mergem.”



    Caravana Casper poartă numele unui sistem computerizat de evaluare a gradului de dizabilitate a unei persoane şi analizează persoana din punct de vedere social, punând accent pe ce poate să facă persoana şi nu pe ceea ce nu poate ea, aşa cum este modelul actual de evaluare medicală din România. Caravana Casper vine la sfârşitul unui proiect cu finanţare europeană, al cărui principal obiectiv era de a accesibiliza piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi, spune Florin Georgescu: Sloganul acestei campanii este Dărâmă ziduri pentru a construi punţi”. Este vorba de acele ziduri care ne despart mai mult sau mai puţin arbitrar în tot felul de categorii sociale. Nădăjduiesc ca măcar un om să plece acasă cu ideea că lucrurile pot fi realizate în echipe mixte alcătuite din persoane cu dizabilităţi şi persoane valide. Mesajul meu personal este acela de a-i invita pe oameni să practice mult sport, mişcare în aer liber. Se doreşte a fi o pledoarie frumoasă pentru sport în general şi pentru paraciclism în particular, pentru că paraciclismul este extrem de slab reprezentat la noi în ţară.”



    Cele două echipe sunt deja la jumătatea traseului pe care îl au de parcurs. Florin Georgescu spune că în fiecare zi bicicliştii pedalează câteva zeci de kilometri. Am plecat de la Baia Mare, suntem la Alba Iulia şi ne îndreptăm către Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Bistriţa, apoi vom avea 3 zile de pauză şi ne vom duce la Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Piatra Neamţ, Focşani, Galaţi şi Brăila. Ne-am propus să pedalăm pe zi aproximativ 50-60 de kilometri, dat fiind faptul că avem un calendar foarte strâns. La fiecare 2 ore facem câte o pauză de hidratare şi de odihnă. Vremea a ţinut cu noi, n-am avut decât o zi cu ploaie însă drumurile ne-au creat uneori probleme destul de mari. În foarte multe oraşe am avut o surpriză plăcută să constatăm că oamenii reacţionează foarte bine la mesajul nostru, sunt interesaţi şi foarte participativi, însă aşa cum ne aşteptam de la început au fost şi locuri unde participarea a fost destul de scăzută, însă ne asumăm acest lucru, ştim că nu e uşor să ne facem mesajul cunoscut.”



    Cele două echipe se vor întâlni la Bucureşti pe data de 1 august, când în centrul oraşului va fi organizat un eveniment ce va marca finalul caravanei. Florin Georgescu şi Alexandru, prietenul şi coechipierul său, doresc sa promoveze sportul şi ca modalitate de integrare în societate a persoanelor cu abilităţi. Au şi un proiect prin care doresc sa doneze biciclete tandem liceelor de nevăzători din ţară pentru a pune bazele paraciclismului în Romania.