Salarizarea în România
generează controverse
Legea salarizării unitare şi
trecerea plăţii contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a
angajatului provoacă nemulţumiri în rândul mai multor categorii de angajaţi în
România. Sindicatele au reclamat scăderi
semnificative de venituri în mai multe domenii. Ministrul Muncii, Lia Olguţa
Vasilescu, a ţinut să precizeze, după aceste acuzaţii, că scopul Legii
salarizării, adoptate anul trecut, a fost acela de a echilibra sistemul bugetar
de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că pentru
aceleaşi funcţii şi atribuţii funcţionarii din instituţiile statului aveau
salarii diferite. Ea a mai spus că această lege respectă un principiu de bază la
nivel european – la muncă egală salarii egale – iar sporurile au fost plafonate
pentru că în multe cazuri acestea depăşeau salariul de bază. Joi, Guvernul român a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, o
serie de măsuri pentru menţinerea venitului lunar net cel puţin la nivelul
lunii decembrie 2017, în cazul angajaţilor din IT, cercetare-dezvoltare şi
inovare, al sezonierilor, salariaţilor cu dizabilităţi încadraţi cu handicap
grav, dar şi al angajaţilor part-time. In
urma schimbarilor operate in sistemul de salarizare, principalul partid
de opoziţie din România, PNL, a decis să depună moţiune simplă împotriva
ministrului Muncii, pe tema salarizării. Liberalii critică şi transferul
contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi susţin că această măsură a
dat peste cap şi mai mult sistemul de salarizare în România. Preşedintele
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, a atras atenţia asupra faptului
că toate măsurile economice aplicate din 2017 au fost lipsite de logică. Florin
Pogonaru: TRACK: Dacă ar fi să caracterizez anul 2018, va fi
anul răzbunării populismului. Ceea ce am văzut în 2017, am văzut o serie de
măsuri populiste, probabil pornite cam devreme. De obicei, astea sunt luate
înaintea alegerilor, dar aici au fost pornite în forţă, şi ceea ce trăim astăzi
despre salarii – nu s-au mărit, ba din contră, au scăzut – este o formă a
răzbunării populismului. Populismul nu este logic, populismul e devastator
în ambele sensuri, şi când creşte şi când se răzbună, a avertizat Florin
Pogonaru.
Politica monetară din România şi prognoze economice
Comisia Europeană estimează că
avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile economice
intermediare publicate, miercuri, de forul comunitar. Estimări asemănătoare
apar şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. Comisia Naţională de
Prognoză a anunţat, la inceputul saptamanii, că a revizuit în creştere, la
6,1%, proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut, în acest an. În analiza
publicată miercuri, Comisia Europeană mai constată că situaţia de pe piaţa
forţei de muncă s-a îmbunătăţit, că rata şomajului a ajuns la cel mai redus
nivel din ultimele două decenii şi că salariul mediu net a urcat cu aproximativ
13% în termeni reali. Comisia avertizează, însă, că inflaţia a început să
crească în a doua parte a anului trecut, în urma majorării preţurilor la
alimente şi la energie. Tot miercuri,Consiliul
de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei
dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2% pe an. BNR a
mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de
credit. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează că, în urma deciziei, creditele
în lei se vor scumpi.
Bilanţ DIICOT
Direcția
de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a
anuntat, în raportul de analiză a activităţii pentru anul 2017, că radicalizarea
islamică din România este unul dintre riscurile majore. Procurorii antiterorism
menţionează că fenomenul a cunoscut o amplificare în ultimii ani si spun că este
necesară actualizarea legii privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Potrivit acestora, România
nu s-a confruntat, însă, pe parcursul anului trecut cu o ameninţare teroristă
concretă şi consistentă. Pe de altă parte, procurorii antimafia au anuntat că
au capturat peste 2.000 de kilograme de droguri în 2017, cel mai
traficat drog fiind cannabisul, adus pe cale rutieră în special din Spania şi
Olanda. Referitor la traficul transfrontalier de droguri, România a rămas,
îndeosebi, ţară de tranzit, aflată pe traseul ‘rutei balcanice’ de transport,
în special a heroinei, cocainei şi ecstasy.
Dezbatere la Bruxelles pe tema justiţiei
din România
Justitia din Romania este in vizorul Uniunii Europene, in urma modificărilor
la legile justiţiei făcute, la sfarsitul anului trecut, de coaliţia la
guvernare PSD-ALDE. Recentele schimbari au fost contestate atât de opoziţia de
dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit
cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. In acest sens,
miercuri, in
Parlamentul de la Strasbourg a fost organizata o dezbatere în privinta statului
de drept si a reformei sistemului judiciar din România. Comisarul
european pentru justiţie, Věra Jourová, a reiterat apelul Comisiei Europene ca
Parlamentul de la Bucuresti să deschidă dezbaterea privind modificările la
legile justiţiei în linie cu recomandările Bruxellesului şi să obţină un
consens. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a
se lupta împotriva corupţiei în mod efectiv este o dorinţă a noastră si este strădania
României de ani de zile, a spus Věra Jourová. In schimb, eurodeputatul
social-democrat Victor Boştinaru este de părere, în consonanţă cu reprezentanţii
majorităţii PSD – ALDE de la Bucureşti, că la nivelul Comisiei Europene nu se
cunoaşte situaţia din România.