Radio România Internațional

Tag: bilant DNA

  • Bilanţ DNA

    Bilanţ DNA

    Procurorii au redescoperit ‘curajul’ de a investiga cazuri de mare corupţie – a declarat procurorul-şef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, la prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2023. Acesta le-a cerut anchetatorilor să dea în continuare dovadă de maxim profesionalism, referindu-se la costurile corupţiei care rămân neacceptat de mari pentru societatea românească.

    “Încredere” este cuvântul care sintetizează activitatea DNA din ultimul an, a mai precizat Marius Voineag. În context, el s-a referit la  încrederea angajaţilor DNA, care se vede în curajul lor de a investiga cazuri de mare corupţie, dar şi la încrederea cetăţenilor de a veni cu sesizări. Procurorul-şef al DNA a prezentat câteva repere din activitatea anului trecut.

    Marius Voineag: “Ne-am dorit consolidarea instituţională prin creşterea resursei umane şi am reuşit să încadrăm 29 de procurori, fără a lua în considerare ultima procedură prin care au mai fost validaţi alţi 23 de noi procurori la începutul acestui an. În cursul anului 2023 au fost trimişi în judecată 651 de inculpaţi. A crescut semnificativ numărul inculpaţilor trimişi în judecată faţă de care au fost luate măsuri preventive de libertate. La nivelul anului 2023 avem 2.259 de dosare faţă de 2.087 în anul 2022”.

    Lupta anticorupţie rămâne, indiferent de tensiunile sociale sau preocupările generate de contextul politic, o prioritate absolută pentru Guvernul României, a dat asigurări și ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Potrivit acesteia, măsurile iniţiate anul trecut reafirmă angajamentul ministerului în direcţia realizării unui act de justiţie eficient şi de calitate.

    Alina Gorghiu: “Trebuie să remarc preocuparea procurorilor DNA pentru aplicarea de măsuri asiguratorii şi recuperarea prejudiciului infracţional. Aţi instituit măsuri în mai mult de jumătate din dosare şi vă rog să-mi permiteţi să vă încurajez să continuaţi pe linia acestor rezultate semnificative, mai ales în contextul în care jumătate din ceea ce se confiscă se poate întoarce în societate sub forma demersurilor de prevenire a criminalităţii, educaţie juridică sau sprijinirea concretă a victimelor infracţiunilor.” 

    Și preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a apreciat activitatea DNA.

    Marian Enache: “Trebuie să evidenţiem faptul că, în implementarea obiectivelor MCV, un rol major a revenit DNA, rol pe care trebuie să-l exercite în continuare, în contextul noului mecanism european al statului de drept în care, de asemenea, lupta anticorupţie ocupă un loc central”.

    Pentru 2024, având în vedere contextul electoral, DNA promite ca va continua să aibă aceeaşi hotărâre pentru combaterea corupţiei. Potrivit conducerii  instituției, se are în vedere creşterea capacităţii instituţionale cu accent pe politicile de resurse umane, iar atenţia va fi îndreptată către marile cazuri de corupţie şi către domeniile prioritare cu impact asupra vieţii cetăţenilor.

  • Retrospectiva săptămânii 19-25.02.2017

    Retrospectiva săptămânii 19-25.02.2017

    Bilanţ DNA pe 2016



    Procurorii anticorupţie din România au obţinut, anul trecut, în instanţă peste 870 de condamnări. Joi, la şedinţa de bilanţ pe 2016, şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, a afirmat ca au fost condamnati opt parlamentari, un ministru, un europarlamentar, preşedinţi de consilii judeţene şi zeci de primari, iar rata achitărilor s-a menţinut sub media europeană de 10%. În urma deciziei Curţii Constituţionale din vara trecută privind abuzul în serviciu, instanţele au aplicat această decizie interpretativă, astfel că 71 de persoane au fost condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea şi 15 persoane au fost achitate, a mai spus Laura Codruţa Kövesi: Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională, aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională, în măsura în care prin sintagmă în mod defectuos se înţelege cu încălcarea legii.


    Peste 226 de milioane de euro trebuie să ajungă la bugetul de stat, după ce judecătorii au decis confiscarea acestei sume în decizii definitive în dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie.



    Remaniere guvernamentală la Bucureşti



    Tot joi, la Bucureşti, în prezenţa sefului statului, Klaus Iohannis, au depus, jurământul de învestitură cei patru noi miniştri propusi de premierul Sorin Grindeanu, în prima remaniere dupa instalarea Guvernului de stânga, în decembrie anul trecut. Este vorba de portofoliile Justiţiei, Economiei, Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat si, respectiv, al Fondurilor Europene. Miercuri, partidul majoritar PSD a decis să facă patru schimbări în structura cabinetului, validate, în unanimitate, la reuniunea de conducere a partidului. Tudorel Toader, fost judecător la CCR, a fost nominalizat pentru Ministerul Justiţiei, prioritatile sale fiind, potrivit premierului, înlăturarea MCV şi transpunerea deciziilor Curtii în Codurile penale. La conducerea Ministerului pentru IMM-uri şi Mediul de Afaceri a fost propus Alexandru Petrescu, care a renunţat, astfel, la portofoliul Economiei, unde revine Mihai Tudose, care a mai ocupat această funcţie în cabinetul Victor Ponta. Rovana Plumb a fost propusă ministru delegat pentru fonduri europene.



    Şeful statului a promulgat legea de respingere a Ordonanţei 13 şi pe cea de aprobare a Ordonanţei 14



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, vineri, cele două legi prin care, la începutul săptămânii, Camera Deputaţilor a respins controversata ordonanţă guvernamentală de urgenţă 13, menită sa modifice Codurile Penale, şi a aprobat-o pe cea care o abrogă – ordonanţa 14. Intenţia Executivului de a modifica legislaţia penală, cum ar fi dezincriminarea parţială a abuzului în serviciu, a scos în stradă sute de mii de români. Manifestaţiile anti-ordonanţă şi anti-Guvern au început pe 31 ianuarie, data adoptării ordonanţei 13, şi au continuat zilnic şi după abrogarea acesteia. Ordonanţa a fost criticata de şeful statului, de partidele de opoziţie, de principalele instituţii judiciare din ţară şi de partenerii externi din UE şi NATO.



    Raportul pentru România al Comisiei Europene evidenţiază creşterea economică



    Comisia Europeană a dat publicităţii rapoartele semestriale pentru ţările membre, în care sunt analizate progresele din toate domeniile, de la economie la politici sociale. Cel pentru România arată că, în ultimii doi ani, România a avut o creştere economică susţinută, care a atins un vârf de 4,9% în 2016, bazată pe creşterea consumului, determinată de politicile fiscale. Scăderile semnificative de taxe au determinat, însă, creşterea deficitului bugetar la 2,8% din Produsul Intern Brut în 2016, iar acesta este estimat să depăşească 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018. Piaţa muncii s-a consolidat, salariile au crescut, iar şomajul a scăzut. Nivelul sărăciei, unul dintre cele mai mari din Uniune, este în scădere, dar inechităţile sociale persistă, în special pentru tineri, familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, populaţia romă sau cea din mediul rural. În ceea ce priveşte sănătatea, au fost lansate mai multe măsuri în 2016, dar sistemul suferă încă de ineficienţă sau de corupţie, iar oamenii au acces limitat, în special la sate. În învăţământ, raportul subliniază măsuri insuficiente pentru abandonul şcolar şi acces redus în învăţământul superior pentru tinerii din mediul rural.



    Premiu pentru cinematografia românească la Berlinală



    Românca Dana Bunescu, editor de imagine, a cucerit Ursul de Argint pentru montaj, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, pentru pelicula Ana, mon amour, regizată de Călin Peter Netzer. Lungmetrajul s-a aflat în competiţia oficială pentru ‘Ursul de aur’, care a fost câştigat de pelicula ungară Despre trup şi suflet, semnată de Ildikó Enyedi. Amintim că regizorul român Călin Peter Netzer a câştigat, în urmă cu patru ani, marele premiu al prestigiosului festival Ursul de Aur, cu filmul Poziţia copilului.



    Campioana României la fotbal, Astra, a fost eliminată din 16-imile de finală ale Europa League



    Campioana României la fotbal, Astra din Giurgiu (sud), a fost eliminată din 16-imile de finală ale Europa League, după ce, în manşa decisivă, a fost învinsă, joi seara, în deplasare, cu 0-1, de echipa belgiană KRC Genk. În meciul tur, la Giurgiu, scorul fusese egal, 2-2. Calificată, în premieră, în această fază a competiţiei, dintr-o grupă in care a jucat cu italienii de la AS Roma, cu cehii de la Viktoria Plzen si cu Austria Viena, iar in play-off i-a eliminat pe englezii de la West Ham United, Astra era ultima echipa românească rămasă în actuala ediţie a cupelor europene.

  • Bilanţ 2016 la DNA

    Bilanţ 2016 la DNA

    Procurorii anticorupţie din România au obţinut anul trecut în instanţă peste 870 de condamnări, printre care opt parlamentari, un ministru, un europarlamentar, preşedinţi de consilii judeţene şi zeci de primari, iar rata achitărilor s-a menţinut sub media europeană de 10%, a precizat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, la şedinţa de bilanţ pe 2016. Ea a arătat că anul trecut a fost unul extrem de dificil pentru instituţia pe care o conduce, marcat de provocări legislative şi atacuri fără precedent la adresa activităţii şi a procurorilor anticorupţie.



    Şefa DNA a subliniat că, în ciuda investigaţiilor penale derulate de instituţiile judiciare, e nevoie de măsuri clare de prevenire şi de mecanisme de control, fiindcă, în caz contrar, cetăţenii se vor confrunta în continuare cu fenomenul corupţiei. În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, Laura Codruţa Kovesi a spus că în urma deciziei Curţii Constituţionale din vara trecută, instanţele au aplicat diferit această decizie interpretativă. Astfel, peste 70 de persoane au fost condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea, iar 15 dintre ele au fost achitate.



    Laura Codruţa Kövesi: “Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională, aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională, în măsura în care prin sintagmă “în mod defectuos” se înţelege “cu încălcarea legii”.”



    Abuzul în serviciu a făcut obiectul multor discuţii în spaţiul public în ultima perioadă, iar Kovesi a arătat că mai mult de un sfert din cei trimişi în judecată în 2016 au fost acuzaţi de această infracţiune.



    La eveniment a participat şi procurorul general Augustin Lazăr, care a spus că orice incident procesual al procurorilor anticorupţie este valorificat în media şi folosit împotriva anchetatorilor şi chiar împotriva justiţiei. În opinia sa, o rată a achitărilor de circa 10% este una rezonabilă, în contextul în care DNA îşi desfăşoară activitatea sub presiune şi în condiţii ostile.



    Augustin Lazăr: “Inculpaţii îşi folosesc adeseori puterea, influenţa şi presiunea, arsenalul impresionat, juridic şi mediatic, de care dispun pentru intimidarea martorilor, pentru exploatarea oricăror neconcordanţe apărute în unele rechizitorii.”



    În total, peste 226 de milioane de euro trebuie să ajungă la bugetul de stat, după ce judecătorii au decis confiscarea acestei sume în decizii definitive în dosarele instrumentate de procurorii anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis, prezent şi el la la bilanţul DNA, a sfătuit instituţiile cu atribuţii în domeniul recuperării prejudiciilor să aibă o activitate susţinută, deoarece cetăţenii au mari aşteptări în acest domeniu.