Radio România Internațional

Tag: biografie

  • Sportivul săptămânii: Fotbalistul Florin Andone

    Sportivul săptămânii: Fotbalistul Florin Andone

    Atacantul român Florin Andone a pus umărul cu un gol la urcarea echipei sale Cordoba pe primul loc în clasamentul ligii secunde spaniole de fotbal. În etapa a 16-a, Cordoba a învins cu scorul de 2-1 pe Girona FC, în deplasare. Fidel a deschis scorul pentru Cordoba în minutul 54, iar peste cinci minute Florin Andone a dublat avantajul oaspeţilor. Girona a înscris pe final, prin Mata, în minutul 88 din penalty.



    Andone a fost titular la Cordoba şi a primit un cartonaş galben, fiind înlocuit în minutul 90 cu Raul de Tomas. Internaţionalul român are 7 goluri marcate în 13 partide şi se află pe podium în clasamentul golgheterilor, după David Rodriguez (Alcorcon) şi Yuri (Ponferradina), fiecare cu câte 9 goluri, şi la egalitate cu Sergio Leon de la Elche şi Susaeta de la Real Oviedo. Cordoba ocupă primul loc în clasament, cu 30 puncte, urmată de Alaves, 29 puncte, Osasuna şi 26 puncte. Pentru performanţa sa, Radio România Internaţional îl declară pe fotbalistul Florin Andone Sportivul săptămânii”.



    Andone are 1,82 metri şi s-a născut în 1993 în Joldeşti, Botoşani, în nord-estul României. Fotbalistul a absolvit academia echipei CD Castellón şi a apărut pentru prima oară ca senior în sezonul 2010-2011, în liga a doua spaniolă. În 2011 s-a transferat la Villarreal CF unde a jucat până în 2014. În 2013, Andone a fost împrumutat la o echipă din liga a 3-a spaniolă, la Atlético Baleares. În 2014, după un sezon bun la Baleares unde a marcat 12 goluri, s-a trasferat la Córdoba CF, tot în liga secundă. Andone a jucat primul său meci ca profesionist în decembrie 2014, iar primul gol l-a înscris pentru Córdoba într-un meci împotriva echipei Granada, scor 1-1, tot în decembrie 2014.



    În 2012 Florin Andone a debutat la naţionala României under-19. În iunie 2015, a jucat pentru prima oară în echipa naţională a României într-un meci împotriva Irlandei de Nord, scor 0-0, în preliminariile Euro 2016. Pe 16 noiembrie 2015, Andone a marcat primul său gol pentru naţionala României în amicalul cu Italia, scor 2-2.

  • Sportivul săptămânii: Fotbalistul Claudiu Keşerü

    Sportivul săptămânii: Fotbalistul Claudiu Keşerü

    Keşerü a înscris golul victoriei cu câteva minute înainte de finalul meciului, încheiat cu scorul de 2-1 pentru Ludogoreţ, campioana en titre a Bulgariei, care a revenit pe prima poziţie a clasamentului, la egalitate de puncte cu Litex Loveci, echipa pregătită de românul Laurenţiu Reghecampf. Atacantul Claudiu Keşerü a ajuns astfel la 4 goluri marcate în cele 9 etape disputate în campionatul Bulgariei. Pentru performanţa sa, Radio România Internaţional îl declară pe Claudiu Keşeru “Sportivul săptămânii”.



    Claudiu Keşerü s-a născut la 2 decembrie 1986, la Oradea şi a început să joace fotbal la FC Bihor Oradea. La vârsta de 17 ani a fost achiziţionat de clubul francez FC Nantes. Iniţial a jucat în echipa secundă a clubului, iar în anul 2004 a debutat în prima ligă franceză. Claudiu Keşerü a jucat la Nantes patru sezoane, marcând 11 goluri în 81 de meciuri. Din 2008 a fost împrumutat mai multor echipe din liga a doua franceză, apoi a revenit la Nantes cu care a retrogradat şi ulterior a promovat în prima ligă franceză pentru ca în vara anului 2013 să plece la o altă echipă din prima ligă franceză, Bastia. A jucat doar jumătate de sezon deoarece în ianuarie 2014 s-a transferat la Steaua Bucureşti şi a evoluat cu succes în returul campionatului românesc, marcând 8 goluri în 17 meciuri. La 15 august 2014, Claudiu Keşerü reuşeşte să marcheze 6 goluri într-un meci de campionat cu Pandurii Târgu Jiu, încheiat cu 6-0. A avut o evoluţie remarcabilă şi în faza grupelor UEFA Europa League, reuşind să înscrie 3 din cele 6 goluri marcate de Steaua Bucureşti în meciul cu echipa daneză Aalborg BK, încheiat tot cu 6-0. De menţionat că atacantul Claudiu Keşerü a marcat cele trei goluri în doar 12 minute, acesta fiind cel mai rapid hat-trick din istoria competiţiei. În luna februarie a acestui an, s-a transferat la clubul Al-Gharafa din Qatar, iar în august a semnat un contract pe trei ani cu campioana Bulgariei, Ludogoreţ Razgrad.


    Claudiu Keşerü a fost convocat la echipa naţională pentru meciurile cu Finlanda şi cu Insulele Feroe, din preliminariile EURO 2016, după ce a fost titular în ultimele două meciuri disputate de România cu Grecia şi Ungaria. Claudiu Keşerü are 6 selecţii la Natională pentru care a marcat 4 goluri.

  • Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul în România

    Gheorghe Gheorghiu-Dej şi stalinismul în România

    În 1965 murea Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider comunist al României, unul dintre responsabilii sovietizării începute în 1945, sub controlul direct al Armatei Roşii. Dej a fost exponentul unui nou fel de a face politică, acela al partidului unic totalitar comunist. Istoricii îl consideră pe Dej unul dintre călăii democraţiei române, agent al Cominternului în perioada interbelică, ajuns pe cele mai înalte poziţii la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.


    Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a născut în 1901 într-o familie de muncitori, viitoarea sa soţie fiind tot muncitoare. S-a calificat în meseria de electrician şi a lucrat la Atelierele CFR Griviţa. De la 29 de ani, în 1930, a intrat în rândurile partidului comunist. Între 1933 şi 1944 a fost întemniţat pentru rolul jucat în greva de la Griviţa din anul 1933. Înainte de ieşirea României din coaliţia Axei, pe 23 august 1944, Dej era eliberat şi redevenea liderul partidului comunist în libertate. În detenţie, în anii 1940, a fost în aceeaşi celulă cu Nicolae Ceauşescu, cel care îi va succeda la moarte.



    Ştefan Bârlea i-a cunoscut pe ambii lideri comunişti ai României, şi pe Dej şi pe Ceauşescu, şi a profitat de avantajele acestor prietenii. Intervievat în 2002 de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii Române, Bârlea a admis că tipul de lider reprezentat atât de Dej, cât şi de Ceauşescu, nu ar fi fost posibil în afara altui sistem politic.


    ”Sistemul a creat pe cei doi conducători ai partidului, respectiv ai statului în perioada comunismului: Dej şi Ceauşescu. Am părerea că dacă nu ar fi fost ei, ar fi fost alţii mai buni sau poate mai puţini buni decât ei, dar fără să schimbe caracteristicile fundamentale ale sistemului. Cine citeşte istoria secolului XX îşi dă seama că fenomene similare s-au produs în foarte multe ţări. Artizanul construcţiei economice şi sociale şi politice în România a fost Gheorghiu Dej. Şi Gheorghiu Dej l-a creat pe Ceauşescu. Gheorghiu Dej, spre sfârşitul vieţii, probabil că a simţit şi el nevoia să îndulcească întrucâtva viaţa oamenilor, să reabiliteze câteva greşeli care au fost comise în trecut, cu influenţe din afară sau fără influenţe din afară, astfel încât el a murit oarecum împăcat în sensul că deţinuţi politici nu mai existau şi România avea deja o anumită construcţie economică. Părerea mea este că pe planul activităţii politice era convins că Partidul va găsi soluţia cea mai bună pentru a-i dezvolta activitatea în calitate de urmaş al lui. De aceea se justifică cumva faptul că nu a nominalizat pe cineva în momentul când era grav bolnav ca să-i fie succesor. Se pare că asta este specifică tuturor conducătorilor, mă gândesc aşa, pentru că după câte se ştie nici Stalin nu a făcut asta, nici Lenin, nici Mao.”



    Dej a fost un lider politic viclean şi crud, care nu a ezitat să-şi elimine fizic oponenţii. Unele voci susţin că moartea liderului comunist Ştefan Foriş din anii 1940 a fost opera lui Dej. Moartea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, un oponent de marcă al lui Dej, a fost însă sigur plănuită de acesta din urmă. Înlăturarea grupului concurent condus de Ana Pauker a fost tot opera lui Dej. Dar de numele său se leagă atât sovietizarea României, dar şi încercarea comuniştilor români de a scăpa de tutela URSS, la începutul anilor 1960. Unele speculaţii afirmă că Dej ar fi fost iradiat la o întâlnire de la Moscova pentru încercarea sa de a se distanţa de URSS. Ştefan Bârlea.



    ”Simţeam că Gheorghiu Dej era în miezul economiei. Şi nu numai că era în miezul economiei, dar după 1945-1946 a îndeplinit diverse funcţii în conducerea unor diverse ministere importante. A condus în calitate de prim-vicepreşedinte al guvernului comisiile de stabilizare pentru reconstrucţia economică şi încet-încet a numit în guvern foarte mulţi din cei care erau în biroul politic al Partidului. Exercita un dublu control asupra guvernului, iar o perioadă importantă, între 1952 şi 1955, guvernul a fost condus de Gheorghiu Dej. Au demisionat trei miniştri importanţi din guvern: ministrul finanţelor Vasile Luca, ministrul de externe Ana Pauker şi ministrul de interne Teohari Georgescu. În felul acesta, Gheorghiu Dej a realizat două obiective concomitent: a curăţat şi conducerea partidului de adversarii incomozi şi guvernul. Practic, el a preluat guvernul propunându-l pe premierul Groza ca preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale.”



    Ştefan Bârlea spunea că Dej nu a lăsat niciun succesor la moartea sa, dar că viitorul lider Nicolae Ceauşescu era favorit. ”Lumea ştia că Dej era bolnav, se ştia că avusese un polip la vezica urinară, că se operase, dar nu se ştia exact starea în care se afla el. Poate ştiau numai cei din cercuri restrânse. Cu circa o lună, o lună şi jumătate înainte să se producă decesul lui Gheorghiu Dej, am avut ultima şedinţă de birou a Comitetului Central a U.T.M.-ului. Această şedinţă s-a ţinut într-o săliţă apropiată de biroul lui, din fosta clădire a Comitetului Central. Ceauşescu era extrem de obosit. Noi ne pregătisem un raport, Trofin era prim secretar, şi doream să spunem ce am făcut, cum era obiceiul. Ceauşescu a ascultat foarte puţin, şi după aceea ne-a spus o idee pe care a dezvoltat-o nu în foarte multe cuvinte, despre rolul pe care îl avea organizaţia de tineret şi cât de important este ca ea să înţeleagă că este rezerva Partidului. Nu am înţeles spusele lui decât ca pe un apel obişnuit. Imediat însă ce s-a produs decesul lui Gheorghiu Dej, am înţeles la ce se referea în fond, să fie sprijinit să ajungă la conducerea Partidului. Iar noi, cei care lucram la tineret, înainte să se anunţe oficial, toţi eram convinşi că numai Ceauşescu şi nu încape nici un fel de discuţie că va fi altcineva în locul lui Gheorghiu Dej. Şi aşa s-a şi întâmplat.”



    Gheorghe Gheorghiu-Dej murea pe 19 martie 1965 la Bucureşti fiind succedat de Nicolae Ceauşescu. Acum 50 de ani, conducerea comunistă română îşi schimba liderii, nu însă şi maniera de guvernare.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Tenismenii Adrian Ungur şi Marius Copil

    Sportivul sǎptǎmânii – Tenismenii Adrian Ungur şi Marius Copil

    Bucureştiul s-a aflat, zilele trecute, printre capitalele tenisului mondial, graţie turneului masculin BRD Nǎstase – Ţiriac Trophy. Dotatǎ, la aceastǎ ediţie, cu premii de 439.405 euro, competiţia reprezintǎ, de mai bine de douǎ decenii, cel mai important eveniment de tenis gǎzduit, anual, de România.


    La simplu s-a impus spaniolul Guillermo Garcia – Lopez, care a trecut, în finalǎ, în douǎ seturi, cu 7-6, 7-6, de cehul Jiri Vesely. La dublu a câştigat perechea românǎ Marius Copil / Adrian Ungur, care a trecut cu 3-6, 7-5, 17-15, de cuplul compus din americanul Nicholas Monroe şi neozeelandezul Artem Sitak. Pentru aceastǎ performanţǎ, Radio România Internaţional i-a desemnat pe Marius Copil şi pe Adrian Ungur Sportivii Sǎptǎmânii.



    La Bucureşti, cei doi au intrat pe tabloul de dublu datorita unui wild card primit de la organizatori. Au trecut de primul tur învingând cu 6-1, 6-2 cuplul compus din australianul Chris Guccione şi brazilianul Andre Sa, dupǎ doar 50 de minute de joc. În sferturile de finalǎ, au realizat o mare suprizǎ trecând de perechea formatǎ din românul Florin Mergea şi indianul Rohan Bopanna, rǎmasǎ în funtea capilor de serie dupǎ retragerea principalilor favoriţi, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer. Copil şi Ungur s-au impus cu 6-4, 7-6. În semifinale, perechea românǎ a învins cuplul britanic Colin Fleming / Jonathan Marray, cu 6-4, 3-6, 10-6, ajungând în prima lor finalǎ din circuitul ATP. A venit apoi victoria de duminicǎ, succes care le-a adus un cec în valoare de 24.280 de euro şi 250 de puncte ATP.



    Marius Copil s-a nǎscut la 17 octombrie 1990, la Arad, în vestul României. A trecut la profesionism în 2008 şi a ajuns pânǎ pe locul 124 în clasamentul mondial de simplu, în care acum ocupǎ locul 180. La dublu se aflǎ pe locul 194, care reprezintǎ cea mai bunǎ poziţie din întreaga sa carierǎ.



    La fel ca şi Copil, Adrian Ungur este membru de bazǎ al echipei de Cupǎ Davis a României. S-a nǎscut la Piteşti (sud), la 22 ianuarie 1985 şi joacǎ tenis profesionist din 2003. În 2012 a ajuns pânǎ pe locul 79 în ierarhia mondialǎ de simplu, dar a coborât, în ultima perioadǎ, pânǎ pe poziţia 197, pe care se aflǎ acum. La dublu stǎ, în prezent, pe locul 103, cel mai bun pe care l-a ocupat vreodatǎ.




  • Sportivul sǎptǎmânii – Gimnasta Andreea Munteanu

    Sportivul sǎptǎmânii – Gimnasta Andreea Munteanu

    Oraşul francez Montpellier a gǎzduit, sǎptǎmâna trecutǎ, Campionatele Europene de Gimnasticǎ. România a fost reprezentatǎ, la fete, de Diana Bulimar, Laura Jurca, Andreea Iridon şi Andreea Munteanu, iar la băieţi de Cristian Băţagă, Marius Berbecar, Vlad Cotuna, Andrei Muntean, Andrei Ursache şi Daniel Rădeanu.



    La masculin, România nu a avut niciun reprezentant la individual compus, gimnaştii noştri concurând doar pentru finalele pe aparate. La feminin, în concursul absolut, Laura Jurca s-a clasat pe locul 7, iar Diana Bulimar, pe 12. În finalele pe aparate am avut, în competiţiile bǎieţilor, doi reprezentanţi, şi anume Marius Berbecar şi Andrei Muntean, ambii la paralele. Dupǎ un concurs foarte bun, Berbecar a obţinut medalia de argint.



    Dintre fete, doar Andreea Munteanu a ajuns în finalele pe aparate, luptând pentru medalii la bârnǎ şi sol. La sol s-a clasat doar pe locul 8, dar asta dupǎ ce a câştigat, la mare luptǎ, finala de la bârnǎ. Pentru primul sǎu titlu individual de campioanǎ europeanǎ, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Andreea Munteanu Sportivul Sǎptǎmânii.



    Valoroasa noastrǎ gimnastǎ este la a doua medalie de aur continentalǎ. Anul trecut, la Sofia, în primul sǎu an de seniorat, a fǎcut parte din echipa cu care România s-a impus în concursul european pe naţiuni.



    Andreea Munteanu s-a nǎscut la 29 mai 1998 în localitatea gorjeanǎ Bustuchin. În aprilie 2012, ea a făcut parte din lotul naţional de junioare pentru Campionatele Europene de la Bruxelles. Cu echipa României a terminat concursul pe locul 3, obţinând încǎ douǎ medalii în finalele individuale: argint la bârnă şi bronz la sol. Şi-a făcut debutul la senioare în martie 2014, la concursul de Cupǎ Mondialǎ de la Cottbus, unde a câştigat bronzul la bârnǎ. La prestigiosul concurs din Germania, în ediţia de anul acesta, a obţinut aurul la bârnǎ şi argintul la sol.

  • Ne-a părăsit un om de excepție: Paul Grigoriu

    Ne-a părăsit un om de excepție: Paul Grigoriu

    Paul Grigoriu s-a stins din viață la puțin timp după ce a împlinit 70 de ani. Spunea adesea că Radioul înseamnă totul pentru el și, într-adevăr, mai bine de patru decenii viața lui a fost Radioul. Prin întreaga sa carieră profesională a contribuit la consolidarea prestigiului radioului public în conștiința națională.



    Și-a început cariera în 1969 în redacţia emisiunilor pentru străinătate (REPS), secţia franceză. După 1989, de numele lui s-au legat indisolubil emisiuni care l-au impus în jurnalismul românesc: emisiunile estivale de la Radio Vacanța, Noapte albastră, Matinalul, Sfertul academic. Vocea inconfundabilă, bonomia bine temperată, educația marcată profund de repere solide, spiritul de echipă, încrederea în oameni și în prietenie — sunt coordonatele unui caracter puternic care a definit deopotrivă omul și profesionistul Paul Grigoriu.



    Jurnalist desăvârșit, scriitor cu har, creator de școală și personalități radiofonice, Paul Grigoriu a știut să păstreze, în vâltoarea anilor post decembriști, un echilibru editorial care i-a adus nu doar recunoaștere profesională dar și dragostea milioanelor de ascultători. La toate acestea s-a adăugat o modestie exemplară. A primit din partea Preşedinţiei României două importante distincţii: Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Serviciului Credincios. A primit aprecierile criticilor și cititorilor săi. A fost iubit de ascultătorii săi. A fost prețuit de prietenii săi. Nimic nu a schimbat nici felul său de a fi, nici modul în care se raporta la cei din jurul său. A rămas întotdeauna, indiferent de situațiile în care l-a purtat viața, un mare om.



    În arhiva radioului, vocea sa va rămâne pentru totdeauna un reper de acuratețe, de rostire radiofonică. Iar emisiunile păstrate în arhivă și în sufletele noastre vor rămâne modele de jurnalism pentru toți aceia care vor face această meserie.



    Radio România îți mulțumește, Domnule Paul Grigoriu, pentru tot ce ai însemnat pentru noi. Dumnezeu sa te odihnească!


    Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune



    La rândul său, Ovidiu Miculescu, Președinte Director General a transmis un mesaj:



    Am aflat cu tristeţe că Paul Grigoriu s-a retras.



    O mai făcuse o dată, la vârsta pensionării, conştient fiind că, de fapt, nu pleca nicăieri. Rămăsese peste tot. În sufletele colegilor lui şi în conştiinţa oamenilor de acasă.


    L-am cunoscut târziu, atunci când a acceptat să îşi lanseze la Radio cartea pe care a scris-o în pacea de la Buciumeni. Emoţia şi aplauzele care au curs atunci când foaierul Sălii Radio i-a auzit vocea m-au făcut să înţeleg că, deşi nu plecase prea departe, în Radio lipsea. Lipsea rigoarea lui, pasiunea lui, viziunea, umorul, scrisul său inteligent, măsura lui Paul Grigoriu…


    Acum s-a retras încă o data, făcându-ne să ne oprim puţin din tot ce facem şi să ne gândim. La el şi la familia lui de acasă şi de la Radio. Ne va lipsi tuturor.



    Dumnezeu să-l odihnească!

  • Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Corina Cǎprioriu

    Sportivul sǎptǎmânii – Judoka Corina Cǎprioriu

    La sfârşitul saptǎmânii trecute, oraşul turc Samsun a gǎzduit un concurs de Grand Prix la judo. România a fost reprezentatǎ de un lot de 12 sportivi, dintre care şapte reprezentanţi în concursul masculin şi cinci în cel feminin. Comportarea cea mai bunǎ i-a aparţinut Corinei Cǎprioriu, care a ocupat locul al treilea în limitele categoriei 57 de kilograme.



    În meciul hotǎrâtor pentru medalia de bronz, vicecampioana olimpică de la Londra a învins-o pe sportiva germanǎ Johanna Müller. A început concursul cu o victorie în faţa bielorusei Anastasia Arhipova, apoi a învins-o pe austriaca Tina Zeltner, în sferturi, pierzând însǎ semifinala cu Viola Waechter, din Germania.



    Şi Monica Ungureanu, la categoria 48 de kilograme, a fost aproape de podium. Ea a ratat medalia de bronz după ce a fost întrecută în meciul decisiv de Taciana Lima, din Guineea Bissau. Anterior, Ungureanu a învins-o în primul tur pe Cristina Budescu, din Republica Moldova, în sferturi a dispus de brazilianca Sarah Menezes, dar a cedat în semifinala cu Paula Pareto, din Argentina.



    La masculin, niciunul dintre reprezentanţii României nu a trecut de turul secund, cu excepţia lui Ovidiu Natea, la categoria +100 kg. El a intrat direct în turul al doilea, în care l-a învins pe iranianul Jafar Pahlevani Ghaghargh, însă în optimi a fost întrecut de ucraineanul Iakov Hammo.


    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional a desemnat-o pe Corina Cǎprioriu, singura medaliatǎ a delegaţiei române, Sportivul Sǎptǎmânii.



    Nǎscută la 18 iulie 1986, la Lugoj, Corina Căprioriu este una dintre cele mai valoroase sportive ale actualei generaţii din judo-ul românesc. In 2010, la Viena, a fost campioanǎ europeanǎ a categoriei 57 de kilograme. Un an mai târziu, la Paris, a obţinut medalia de bronz la Mondiale. Cea mai mare performanţǎ a carierei sale este însǎ câştigarea medaliei de argint la Olimpiada din 2012, de la Londra.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Tenismanul Horia Tecǎu

    Sportivul sǎptǎmânii – Tenismanul Horia Tecǎu

    Sǎptǎmâna trecutǎ a avut loc turneul de tenis de la Rotterdam, unul dintre cele mai importante evenimente ATP ale debutului de an. Competiţia a fost dotatǎ cu premii totale de aproape un milion şi jumǎtate de euro. Printre protagonişti s-au aflat şi doi jucǎtori români: Horia Tecǎu şi Florin Mergea. Perechea formată din Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer a câştigat proba de dublu, dupǎ ce a trecut, în finalǎ, cu 3-6, 6-3, 10-8, de cuplul compus din britanicul Jamie Murray şi australianul John Peers. De menţionat cǎ Murray şi Peers trecuserǎ în semifinale de perechea româno-britanică Florin Mergea / Dominic Inglot.



    În urma evoluţiei de la Rotterdam, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Horia Tecǎu Sportivul Sǎptǎmânii.


    S-a născut la Braşov, la 19 ianuarie 1985. Joacă tenis de la vârsta de 7 ani. În 2002 a fost campion de juniori la dublu, la Wimbledon, alături de Florin Mergea. A trecut la profesionism în 2003. Din iulie 2008 se află între primii 100 de jucători ai lumii la dublu, iar din noiembrie 2009, în primii 50. În vara lui 2012 a ajuns pe locul 5, devenind românul cel mai bine clasat la dublu din întreaga istorie a Asociaţiei Tenismenilor Profesionişti.



    În acest moment, Tecău are, în total, 25 de turnee ATP câştigate la dublu. In afarǎ de victoria de la Rotterdam, a mai câştigat opt turnee alături de Rojer, în 2014. Acestora li se adaugă trei cu bielorusul Max Mirnîi, toate în 2013, şi zece alături de Robert Lindstedt, între 2010 şi 2012.



    Horia a mai câştigat în 2010, alǎturi de neo-zeelandezul Marcus Daniell, la Auckland, iar în 2011 cu Victor Hănescu, la Acapulco, şi cu belgianul Dick Norman, la Zagreb. La toate acestea se adaugǎ şi victoria obţinutǎ în 2012, în proba de dublu mixt la Australian Open, cu Bethanie Mattek-Sands, din Statele Unite.

  • Sportivul sǎptǎmânii – Tenismanul Horia Tecǎu

    Sportivul sǎptǎmânii – Tenismanul Horia Tecǎu

    Sǎptǎmâna trecutǎ a avut loc turneul de tenis de la Rotterdam, unul dintre cele mai importante evenimente ATP ale debutului de an. Competiţia a fost dotatǎ cu premii totale de aproape un milion şi jumǎtate de euro. Printre protagonişti s-au aflat şi doi jucǎtori români: Horia Tecǎu şi Florin Mergea. Perechea formată din Horia Tecău şi olandezul Jean-Julien Rojer a câştigat proba de dublu, dupǎ ce a trecut, în finalǎ, cu 3-6, 6-3, 10-8, de cuplul compus din britanicul Jamie Murray şi australianul John Peers. De menţionat cǎ Murray şi Peers trecuserǎ în semifinale de perechea româno-britanică Florin Mergea / Dominic Inglot.



    În urma evoluţiei de la Rotterdam, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Horia Tecǎu Sportivul Sǎptǎmânii.


    S-a născut la Braşov, la 19 ianuarie 1985. Joacă tenis de la vârsta de 7 ani. În 2002 a fost campion de juniori la dublu, la Wimbledon, alături de Florin Mergea. A trecut la profesionism în 2003. Din iulie 2008 se află între primii 100 de jucători ai lumii la dublu, iar din noiembrie 2009, în primii 50. În vara lui 2012 a ajuns pe locul 5, devenind românul cel mai bine clasat la dublu din întreaga istorie a Asociaţiei Tenismenilor Profesionişti.



    În acest moment, Tecău are, în total, 25 de turnee ATP câştigate la dublu. In afarǎ de victoria de la Rotterdam, a mai câştigat opt turnee alături de Rojer, în 2014. Acestora li se adaugă trei cu bielorusul Max Mirnîi, toate în 2013, şi zece alături de Robert Lindstedt, între 2010 şi 2012.



    Horia a mai câştigat în 2010, alǎturi de neo-zeelandezul Marcus Daniell, la Auckland, iar în 2011 cu Victor Hănescu, la Acapulco, şi cu belgianul Dick Norman, la Zagreb. La toate acestea se adaugǎ şi victoria obţinutǎ în 2012, în proba de dublu mixt la Australian Open, cu Bethanie Mattek-Sands, din Statele Unite.

  • Fotbalistul anului 2014 – Lucian Sânmărtean

    Fotbalistul anului 2014 – Lucian Sânmărtean

    Mulţi fotbalişti români sunt geniali la vârsta copilăriei, extrem de talentaţi ca juniori, foarte promiţători când evoluează la tineret”, iar după un an sau doi de seniorat intră în mediocritate sau se lasă chiar de fotbal. Este povestea a zeci, poate sute de jucători … Puţini sunt cei care îşi confirmă geniul sau măcar talentul odată cu intrarea în fotbalul mare. Pentru a ajunge ca Nicolae Dobrin, Gheorghe Hagi sau Cristian Chivu este însă nevoie de mai mult decât talent. Dincolo de muncă şi disciplină, se impune şi un pic de şansă.



    Lucian Sânmărtean a primit această şansă la 34 de ani, după o carieră plină de promisiuni, dar fragmentată de accidentări şi de conflicte cu antrenorii. Saltul carierei lui Sânmărtean s-a produs începând cu luna februarie a acestui an, când s-a transferat la Steaua. A urmat practic o explozie în evoluţiile jucătorului, care l-au impus, în opinia Radio România Internaţional, drept cel mai bun jucător român al anului 2014.



    A contribuit decisiv la câştigarea, de către Steaua, a celui de al 25-lea titlu de campioană a României şi la calificarea formaţiei bucureştene în faza grupelor Europa League. La echipa naţională, a fost cel mai bun jucător al partidelor campaniei de toamnă, evoluţiile sale fiind hotărâtoare pentru victoriile cu Finlanda şi Irlanda de Nord. In jocul încheiat la egalitate cu Ungaria, a evoluat excelent pe parcursul celor 67 de minute cât a stat în teren. Inlocuirea sa a destabilizat linia de mijloc a Naţionalei, iar reprezentativa maghiară a egalat în ultimele minute de joc.



    Lucian Sânmărtean s-a născut la Bistriţa (nord), la data de 13 martie 1980. A debutat în fotbalul profesionist la echipa Gloria Bistriţa în sezonul de Divizia A 1998 – 1999. In 2000 era deja omul de bază al Naţionalei de tineret sub 19 de ani a României, iar în 2003, echipa elenă Panathinaikos Atena plătea pentru el Gloriei Bistriţa suma de 900 de mii de euro.



    In primul an câştigă cu noua sa echipă atât campionatul, cât şi Cupa Greciei. A urmat însă o perioadă plină de ghinioane şi neînţelegeri. După ce s-a remarcat la Panathinaikos datorită calităţilor sale tehnice, s-a accidentat, apoi a intrat în conflict cu antrenorul Alberto Malesani. A rămas pe tuşă vreme de doi ani, după care, liber de contract, a ajuns în Olanda, la Utrecht. A fost curtat de Ajax şi de Eindhoven, dar accidentările s-au ţinut lanţ, astfel că n-a prea jucat şi, în 2008, s-a despărţit şi de formaţia olandeză.



    A revenit în România, la Gloria, apoi a trecut la Vaslui, cu care a reuşit, în premieră, în 2011, calificarea în grupele Ligii Europa. Echipa italiană Lazio s-a interesat de el, dar conducerea vasluiană nu l-a lăsat să plece. La sfârşitul anului 2013, în urma dificultăţilor financiare care l-au trimis în liga secundă, clubul FC Vaslui nu l-a mai putut păstra pe Sânmărtean. Cerut insistent de antrenorul Laurenţiu Reghecampf, Lucian a ajuns la Steaua, unde şi-a câştigat imediat locul în echipă.


    Nu putem încheia fără a aminti spusele antrenorului Ioan Ovidiu Sabău. Potrivit acestuia, Lucian Sânmărtean este cel mai bun jucător pe care l-a avut România de la Hagi încoace. Putem fi de acord sau nu cu această afirmaţie, dar un lucru este clar: Sânmărtean este, în România, fotbalistul anului 2014.