Tag: Biroul Electoral Central

  • Jurnal românesc – 16.10.2024

    Jurnal românesc – 16.10.2024

    Schimbările climatice reprezintă o provocare fără precedent şi efectele lor depăşesc graniţele naţionale – este mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis în deschiderea “Climate Change Summit” care are loc, intre 15 – 17 octombrie la Bucuresti. Şeful statului a precizat ca autorităţile trebuie să lucreze împreună atât la nivel naţional, cât şi internaţional, pentru a găsi soluţii şi a aborda schimbările climatice într-un mod eficient. A amintit că, în doar câteva luni, România s-a confruntat cu valuri de căldură, perioade de secetă prelungită şi inundaţii extinse.

    În context, spune Klaus Iohannis, România trebuie să îşi îmbunătăteasca politica şi sprijinul financiar pentru cercetarea, producţia şi utilizarea tehnologiilor verzi. La rândul său, primul ministru Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul şi-a asumat un rol activ atât în prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi în adaptarea economiei naţionale şi societăţii româneşti la acestea. Schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului îndepărtat, ci o realitate pe care o trăim în fiecare zi, a precizat şeful Executivului.

     

     

    Biroul Electoral Central a decis că, la alegerile prezidenţiale, dacă un votant are aprobate cererea de înregistrare în registrul electoral ca alegător prin corespondenţă, dar şi pe cea ca alegător în străinătate, el va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au putut să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale până pe 10 octombrie.

    Potrivit site-ului AEP, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă aproape 7.000 de persoane. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Cât priveşte alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se mai pot înscrie până pe 17 octombrie pentru a putea vota prin corespondenţă. Alegerile pentru desemnarea membrilor Parlamentului de la Bucureşti sunt programate de Ziua Naţională a României, la 1 decembrie.

     

     

    Ambasada României la Tokyo a organizat și găzduit un eveniment cultural dedicat dramaturgului român Matei Vișniec, foarte apreciat în Japonia: „Literatura este libertate – personajele multifațetate ale lui Matei Vișniec”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul celei de-a 8-a ediții a Festivalului Literaturii Europene (11-14 octombrie 2024), care este coordonat, în fiecare an, de Delegația Uniunii Europene în capitala niponă.

    Pe lângă împărtășirea experiențelor privind interacțiunea cu dramaturgul român în Japonia și în România, traducerea și punerea în scenă a pieselor acestuia în arhipelag, publicul a avut ocazia să vizioneze un fragment din înregistrarea spectacolului „Ioana și Focul”, în regia lui Petru Vutcărău, și să asiste la o lectură dramatică a unui fragment din aceeași piesă. De asemenea, reprezentantele teatrului Kaze au ghidat publicul în expoziția de fotografii și afișe ale pieselor din repertoriul Kaze. Lucrările lui Matei Vișniec se bucură de o înaltă apreciere în Japonia, acest teatru fiind principalul promotor al operei dramaturgului român în arhipelag.

     

     

    Expoziţia ‘Andrei Pandele & Dan Perjovschi: Mărturii dinainte şi după Revoluţia din 1989’, curatoriată de Uschi Klein, cercetătoare la Universitatea din Brighton, va fi vernisată, joi, la Art Space de la Universitatea Sodertorn din Stockholm, informează un comunicat al ICR. La 35 de ani de la Revoluţia Română din 1989, fotografiile lui Andrei Pandele din anii 1970 – 1980 vor dialoga despre trecut şi prezent cu desenele site-specific realizate de Dan Perjovschi, provocând vizitatorii, uneori cu umor, la reacţii deopotrivă emoţionale şi critice – se arată în comunicat. Înainte de vernisaj va avea loc un seminar la care vor participa cei trei, alături de doctoranzi şi cercetători ai Universităţii din Brighton.

    Dezbaterea se va concentra asupra fotografiei din perioada comunistă a României. La seminar va participa autoarea şi editoarea Arina Stoenescu, cu o prelegere intitulată ‘Tipografie şi politică în România comunistă 1948-1989. Tehnoredactor modelând tipografia comunistă’. Seminarul şi vernisajul reprezintă două ocazii de a celebra 20 de ani de Istoria Artei la Universitatea Sodertorn. Evenimentul este organizat de Universitatea din Stockholm, în colaborare cu ICR Stockholm. Expoziţia ‘Mărturii dinainte şi după Revoluţia din 1989’ va rămâne deschisă până pe 18 decembrie.

     

     

  • Cine candidează la Președinția României

    Cine candidează la Președinția României

    Alegerile prezidențiale au intrat, zilele acestea, în linie dreaptă. Cel mai așteptat scrutin din toate cele patru organizate, anul acesta, în România va avea loc în două tururi: pe 24 noiembrie și 8 decembrie.

    Duminică seară, întrunit pentru a analiza și ultimele dosare depuse, Biroul Electoral Central a respins 10 candidaturi şi a admis înregistrarea altor 9. Astfel că, în total, în cursa pentru cea mai înaltă funcție în Stat sunt 16 candidaţi admişi. Lista competitorilor va rămâne definitivă pe 10 octombrie, după ce vor fi depuse și alte documente obligatorii – declaraţiile pe proprie răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrători sau de colaboratori ai Securităţii, poliția politică a ex-regimului comunist, precum şi declaraţiile de avere şi de interese.

    Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale începe oficial pe data de 25 octombrie și se anunță aprigă, pe măsura mizei politice a evenimentului. Neoficial, campania a început, însă, deja, de săptămâni bune, fiecare din aspiranții cei mai notorii la fotoliul prezidențial încercând să-și maximizeze poziția de start în cursă. Este vorba, în ordinea depunerii candidaturilor la BEC, de George Simion, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), de Elena Lasconi reprezentând Uniunea Salvați România (USR) și de Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal. Li se adaugă Kelemen Hunor, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Mircea Geoană – candidat independent și Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat.

    Un scandal uriaș a izbucnit sâmbătă seară, după ce judecătorii Curții Constituţionale au admis, cu majoritate de voturi, contestaţiile la înregistrarea candidaturii Dianei Şoşoacă la alegerile prezidențiale. Controversata europarlamentară a depus un nou dosar de candidatură, respins, însă, și el, duminică, de această dată de Biroul Electoral Central.

    Decizia CCR, definitivă și fără precedent, de a o elimina din cursa electorală pe președinta S.O.S. România a adâncit disensiunile dintre PSD şi PNL, actuali parteneri la guvernare.

    Diana Şoşoacă a acuzat că scoaterea sa din cursă l-ar favoriza pe liderul AUR, George Simion, care, astfel, ar avea şanse mai mari să intre în turul doi, iar social-democratul Marcel Ciolacu – dat de sondaje cu prima șansă – ar avea un adversar mai facil în finala prezidenţială.

    Opinia a fost împărtăşită de PNL şi USR, ai căror liderii – Nicolae Ciucă și Elena Lasconi – cred că PSD ar fi influenţat respingerea candidaturii dnei Șoșoacă.

    PSD a respins acuzaţiile, iar Marcel Ciolacu a subliniat că CCR trebuie să publice rapid motivarea, altfel se poate vorbi de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România.

    Decizia Curţii poate că are acoperire constituţională, dar în mod sigur are efecte antidemocratice, nesănătoase pentru democraţie – a reacționat și independentul Mircea Geoană.

  • Campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare s-a încheiat astăzi, 8 iunie

    Astăzi, 8 iunie 2024, s-a încheiat campania electorală pentru alegerile membrilor din România în Parlamentul European și pentru alegerile autorităților administrației publice locale. Aproape 19 milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, 9 iunie, la urne pentru a-şi alege reprezentanţii.

    Au fost organizate 18.955 de secții de votare în ţară şi 915 în străinătate, dublu faţă de europarlamentarele de acum cinci ani. Cele mai multe sunt în Italia (150), Spania (147) şi Marea Britanie(104).

    Pentru Parlamentul European sunt 15 candidaţi pe un loc, România urmând să trimită 33 de reprezentanţi în Legislativul European. 22 din cei 33 de eurodeputați români candidează pentru un nou mandat.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), la alegerile locale sunt cu 20% mai puţini competitori faţă de acum patru ani.

    102 milioane de buletine de vot au fost tipărite pentru ambele scrutine.

    Primele secții de votare vor fi deschise în străinătate: în Auckland, Noua Zeelandă, sâmbătă, 8 iunie 2024, la ora 22:00, ora României, informează sursa citată.

    Secţiile de votare se deschid duminică, 9 iunie 2024, ora 07:00 și se închid la ora 22:00. Preşedinţii secţiilor pot să decidă prelungirea votării până la ora 23:59 pentru persoanele care nu au apucat să-şi exercite dreptul de vot, dar se află în sediul secției de votare, sau în apropierea acesteia.

    Aceleași reguli privind programul secțiilor de votare se aplică și la cele organizate în străinătate.

    Votarea în străinătate se va încheia luni, 10 iunie 2024, ora 08:00, ora României, odată cu închiderea secțiilor organizate pe Coasta de Vest a Americii de Nord.

    Pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a procesului electoral au fost luate toate măsurile necesare, informează autorităţile din România. Peste 40.000 de angajați ai Ministerului de Interne vor fi mobilizați la nivelul întregii țări pentru a menține ordinea și siguranța publică și pentru a asigura măsurile de protecție a secțiilor de votare.

    Vor fi pregătite echipe pentru intervenția rapidă, cercetarea incidentelor electorale și pentru verificarea modului de realizare a transportului de persoane, informează Ministerul de Interne.

    Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real, odată cu deschiderea primelor secții de votare din străinătate, prin afișarea pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secție de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot, pentru fiecare scrutin în parte, potrivit Biroului Electoral Central (BEC).

  • Jurnal românesc – 19.04.2024

    Jurnal românesc – 19.04.2024

    Prin noua reorganizare consulară, preconizată la Ministerul de Externe, administraţia de la Bucureşti urmăreşte să se ridice la nivelul aşteptărilor românilor din afara graniţelor, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la Adu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Şeful Executivului de la Bucureşti, alături de echipa de miniştri care-l însoţeşte în vizita efectuată în Golful Persic, s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româneşti din Emirate. Premierul le-a spus că şi-ar dori ca aceştia să se întoarcă în ţară, mai ales cei care activează în domeniul energiei nucleare, în contextul în care România are în vedere construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Ciolacu a spus că regretă faptul că statul român “nu a fost atât de inteligent” încât să prevadă că oameni valoroşi ai României vor pleca, dacă sunt neglijaţi. El a mai spus că România “este într-o perioadă de dezvoltare accelerată” şi are nevoie de ample investiţii, motiv pentru care se află în această regiune a lumii. Nu în ultimul rând, premierul a anunţat că se are în vedere construirea unei biserici ortodoxe pentru românii din Emiratele Arabe Unite, al căror număr este în creştere. Potrivit Ambasadei României la Abu Dhabi, peste 10.000 de români trăiesc şi lucrează în Emirate, majoritatea în Dubai.

     

    Alegătorii români cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile locale din acest an, a decis Biroul Electoral Central. Potrivit instituţiei, românii care şi-au stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă trebuie să se prezinte la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi au reşedinţa. Acolo vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară şi îşi vor putea exprima voinţa politică. Hotărârea BEC mai prevede că dovada identităţii, a cetăţeniei române, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă se va face cu actul de identitate. În plus, “proba reşedinţei se poate face şi cu dovada de reşedinţă, care constă în menţiunea privind reşedinţa înscrisă pe un document care va însoţi cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate şi cartea de identitate provizorie”. Alegerile locale în România vor avea loc concomitent cu cele pentru Parlamentul European şi sunt programate la 9 iunie.

     

    Compania aeriană românească HiSky a obţinut licenţa de operator aerian străin din partea Agenţiei Canadiene de Transport. Canada este a doua ţară de pe continentul nord american, după Statele Unite ale Americii, care autorizează HiSky să deschidă rute regulate pe teritoriul său, după parcurgerea unui amplu proces de verificare. HiSky devine, astfel, singura companie din România care întreprinde demersuri pentru lansarea zborurilor către Canada şi deţine, în acelaşi timp, capacitatea necesară pentru a opera pe această distanţă, fără escală. În prezent, pasagerii români nu au la dispoziţie nicio opţiune de călătorie directă către Canada, după ce ruta Bucureşti – Toronto, operată anterior de o companie străină, a fost suspendată în 2020, fără a fi anunţată vreo intenţie de reluare a curselor. Odată cu relansarea zborurilor spre această ţară, românii vor putea ajunge din Bucureşti în principalele oraşe ale Canadei, Toronto şi Montreal, în aproximativ 10 ore. Flota HiSky are o capacitate totală de peste 1.500 de locuri şi este alcătuită dintr-o aeronavă Airbus A330 şi şapte aeronave Airbus A320.

     

    România va sărbători 20 de ani de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord printr-un concert la Washington organizat de Ambasada României în Statele Unite ale Americii. Evenimentul va avea loc, pe 20 aprilie, la Andrew Mellon Auditorium, chiar în sala în care a fost semnat Tratatul prin care a luat fiinţă NATO în urmă cu 75 de ani. La manifestare şi-au confirmat prezenţa reprezentanţi ai Congresului american, Departamentului de Stat, Pentagonului, membri ai corpului diplomatic, reprezentanţi ai organizaţiilor religioase şi ai bisericilor româneşti de toate confesiunile din SUA, ai mediului asociativ, precum şi un numeros public. “Românii au împărtăşit dintotdeauna valorile libertăţii, democraţiei şi statului de drept. Acum, România este şi va rămâne un aliat de nădejde, un important contributor la securitatea Alianţei Nord-Atlantice şi un important bastion al Flancului Estic”, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Totodată, reprezentanţa dipomatică va organiza, la Clubul Naţional de Presă din capitala americană, o seară dedicată personalităţilor americane şi române care au susţinut procesul de aderare a ţării noastre la NATO.

  • Jurnal românesc – 10.12.2020

    Jurnal românesc – 10.12.2020

    Biroul Electoral Central a făcut publice rezultatele finale ale
    alegerilor parlamentare desfăşurate în România weekendul trecut.
    Partidul
    Social Democrat a obţinut 29,32% dintre voturile exprimate pentru Senat şi
    28,90% pentru Camera Deputaţilor. Social democraţii au fost urmaţi de Partidul
    Naţional Liberal, care a adunat 25,58% la Senat şi 25,19% la Camera
    Deputaţilor. Pe locul al treilea s-a situat Alianţa USR PLUS, care a obţinut
    15,86% la Senat şi 15,37% la Camera Deputaţilor.

    Surpriza scrutinului
    legislativ, Alianţa pentru Unirea Românilor a strâns 9,17% dintre voturi la
    Senat şi 9,08% la Camera Deputaţilor, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din
    România a obţinut 5,89% la Senat şi 5,74% la Camera Deputaţilor. Atât Pro România
    cât şi Partidul Mişcarea Populară nu au atins pragul de 5% şi au ratat intrarea
    în Parlament. Biroul Electoral Central precizează că numărul total al voturilor
    valabil exprimate a fost de peste 5,9 milioane, iar prezenţa la urne a fost de
    33,24%. Peste 265.000 de
    români din afara graniţelor au votat la alegerile parlamentare, de două ori mai
    mulţi decât la scrutinul legislativ din 2016. Cele mai
    multe voturi în diaspora au fost exprimate în Italia, Republica Moldova,
    Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.




    Bucureştiul va găzdui Centrul european de competenţe industriale,
    tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice, prima
    structură a Uniunii Europene care va avea sediul în România
    , a anunţat
    Ministerul de Externe. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat acest succes
    diplomatic. Este o oportunitate deosebită de a contribui la securitatea
    cibernetică a tuturor statelor membre UE, stimulând cercetarea şi inovarea în
    domeniu,
    a scris acesta pe Twitter. La rândul său, şeful diplomaţiei
    române, Bogdan Aurescu, a afirmat că decizia Bruxelles-ului va contribui,
    printre altele, la consolidarea securităţii Pieţei Unice Digitale şi la
    îndeplinirea obiectivelor UE în era digitală.

    În competiţia pentru
    găzduirea Centrului Cyber s-au aflat importante metropole europene, precum
    Bruxelles, Munchen, Vilnius, Luxemburg, Varşovia şi Leon. Potrivit MAE, Centrul
    Cyber va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii
    publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE,
    asigurând, totodată, coordonarea între centrele naţionale pentru securitate
    cibernetică din statele membre. De asemenea, centrul va fi principalul organism
    de gestionare a fondurilor europene disponibile prin programele Europa Digitală
    şi Orizont Europa.




    Filmul Urma, debutul în lungmetraj al regizorului Dorian
    Boguță, va fi difuzat în premieră în Marea Britanie pe 11 decembrie în cadrul
    programului Cinemateca românească
    , iniţiat de reprezentanţa la
    Londra a Institutului Cultural Român. Pelicula va putea fi urmărită pe canalul
    de YouTube al ICR Londra de către cei care se înscriu în prealabil şi primesc
    un link de vizionare disponibil pentru 5 ore, în intervalul orar 18.00 – 23.00.
    Filmul a avut premiera mondială la Festivalul de la Namur și, în august 2020, a
    câștigat Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru debut la Festivalul
    Internaţional de Film Transilvania.

    ICR Londra transmite că programul
    Cinemateca românească promovează filmul românesc în mediul
    britanic, reconstituind parcursul său de la constrângerile regimului comunist
    la originalitatea și succesul regizorilor tineri, afirmați după anii 1990.
    Iniţiativa este o completare a programelor de film românesc care sunt
    prezentate în marile festivaluri de profil din Marea Britanie, Irlanda și
    Islanda.




    Expoziţia Memoria ca formă de justiție, realizată de
    Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului – Fundația Academia Civică,
    sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European, va fi prezentată
    în Spania în perioada 11-31 decembrie.
    Manifestarea, dedicată Memorialului
    Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, va putea fi vizitată online pe
    site-ul ICR Madrid şi pe conturile sale de pe reţelele sociale. Expoziţia este
    însoțită de un mesaj al poetei Ana Blandiana, președintele Fundației Academia
    Civică, inițiatoarea şi realizatoarea primului Memorial al Victimelor
    Comunismului din lume.

    Varianta virtuală în limba spaniolă, curatoriată de
    secretarul științific al Memorialului, Virginia Ion, conține 22 de panouri și
    un afiș de prezentare cu imagini și texte explicative în română și spaniolă, ce
    prezintă o istorie a represiunii comuniste în România. Varianta în limba română
    a fost vernisată pe 18 octombrie 2011 la sediul de la Bruxelles al
    Parlamentului European și itinerată apoi în diferite orașe din România și din
    străinătate.

  • Retrospectiva săptămânii 22.09 – 28.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 22.09 – 28.09.2019

    Preşedintele la Adunarea Generală a ONU


    România va face mai mult pentru a atinge, până în 2030,
    obiectivele Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă – a
    promis preşedintele Klaus Iohannis, la New York, adresându-se Adunării Generale
    a ONU. Ţintele comunităţii internaţionale, împărtăşite de România, includ
    eradicarea sărăciei, educaţie de calitate, energie curată la preţuri accesibile
    şi măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice. Preşedintele a amintit
    că nici România nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor
    climatice şi a iniţiat programe pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de
    seră. Şeful statului a condamnat, în intervenţia sa, atacurile teroriste şi a
    reiterat angajamentul ferm al Bucureştiului pentru combaterea terorismului la
    nivel internaţional. El a aminitit că, recent, doi cetăţeni români au fost
    ucişi, la Kabul, în atacuri ale talibanilor afgani. În marja Adunării Generale,
    preşedintele
    Iohannis a avut a avut întrevederi bilaterale, între alţii, cu omologii săi din
    Ucraina şi Republica Moldova vecine, Volodimir Zelenski şi, respectiv, Igor
    Dodon, pe care i-a asigurat de susţinerea României faţă de aspiraţiile europene
    ale celor două state ex-sovietice.



    Premierul în Statele Unite


    Peste Ocean, în vizită de lucru, s-a aflat şi premierul Viorica
    Dăncilă. Ea a avut o întrevedere cu secretarul american al Energiei, Rick
    Perry, prilej cu care a fost semnat memorandumul de înţelegere între guvernele
    României şi Statelor Unite, privind cooperarea în domeniul nuclear civil.
    Potrivit unui comunicat de presă al Executivului de la Bucureşti, premierul a
    transmis părţii americane determinarea Guvernului său pentru dezvoltarea, pe
    baze pragmatice şi mutual avantajoase, a componentei economice a Parteneriatului
    Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Şefa Guvernului s-a
    întâlnit şi cu secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică, Angel Gurria, căruia i-a comunicat că România continuă să
    fie ferm dedicată şi pregătită să înceapă negocierile de aderare la OCDE.



    Românca de la şefia viitorului Parchet European


    Românca Laura Codruţa Kövesi va deveni primul procuror-şef al
    viitorului Parchet European, după ce Legislativul comunitar şi Consiliul
    Uniunii Europene au ajuns la un acord final pe această temă. Fosta şefă a DNA
    din România este deosebit de competentă, cu un palmares impresionant de
    realizări în lupta împotriva corupţiei – a declarat spaniolul Juan
    Fernando López Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile a
    Parlamentului European. Acordul asupra numirii Laurei Codruţa Kövesi, fostă
    şefă longevivă şi temută a DNA din România, ca procuror-şef european mai
    trebuie oficializat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene.
    Parchetul Public European ar urma să devină operaţional la sfârşitul anului
    viitor. Va fi o instituţie independentă, însărcinată cu investigarea, urmărirea
    penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului
    Uniunii.



    Incertitudini privind candidatul României la funcţia de comisar
    european


    Duş rece la Bruxelles: candidatura eurodeputatei social-democrate
    române Rovana Plumb pentru postul de comisar european la Transporturi a fost
    respinsă, joi, de Comisia Juridică a Parlamentului European. În favoarea ei au
    votat doar şase europarlamentari, 15 au votat impotriva si doi s-au abtinut.
    Procedural, fără avizul Comisiei Juridice, audierea din Comisia de Transporturi
    nu mai poate avea loc. Comisia pentru afaceri juridice a PE decisese s-o invite
    pe Rovana Plumb, desemnată de Guvernul de la Bucureşti să facă parte din
    viitorul executiv comunitar, la o audiere extraordinară, ca să lămurească
    aspecte neclare din declaraţia sa de avere.



    Interconectare energetică


    La Chişinău, au fost semnate, joi, trei acorduri pentru
    implementarea proiectului de interconectare a reţelelor de energie electrică
    dintre Republica Moldova (majoritar românofonă) şi România. Potrivit acestora,
    Chişinăul urmează să acceseze 60 de milioane de euro, împrumut de la Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar alte 40 de milioane de euro
    urmează să-i fie oferite drept grant de Uniunea Europeană. Banii sunt prevăzuţi
    pentru modernizarea sistemului energetic, în special pentru construcţia unei
    staţii ce va conecta reţelele din Republica Moldova şi România. Partenerii
    occidentali ai republicii subliniază că aceasta îşi va consolida, astfel,
    securitatea energetică şi-şi va diminua dependenţa de livările de gaz rusesc.



    Prezidenţiabilii la start


    Între timp, la Bucureşti, la Biroul Electoral Central s-a încheiat
    înregistrarea persoanelor care vor să participe la alegerile prezidenţiale de
    pe 10 noiembrie. Au fost înregistraţi candidaţi din partea tuturor
    formaţiunilor parlamentare, dintre care, spun atât sondajele, cât şi comentatorii,
    se vor decanta, cel mai probabil, finaliştii din al doilea tur de scrutin, de
    pe 24 noiembrie. Este vorba despre preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis,
    susţinut de PNL (în opoziţie), premierul PSD Viorica Dăncilă, Dan Barna
    (USR-PLUS), Theodor Paleologu (PMP), Mircea Diaconu, sprijinit de ALDE şi Pro
    România, şi Kelemen Hunor (UDMR). Restul aspiranţilor sunt fie independenţi,
    fie susţinuţi de partide extra-parlamentare, foarte discrete, până acum, pe
    scena politică.

  • Jurnal românesc – 23.09.2019

    Jurnal românesc – 23.09.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă se află zilele acestea în Statele Unite ale Americii. Iohannis reprezintă România la Adunarea Generală a ONU, care are loc la New York. Preşedintele urmează să afirme sprijinul României pentru o gestionare multilaterală a principalelor provocări globale şi va susţine declaraţia naţională în plenul Adunării Generale pe 25 septembrie. Klaus Iohannis va participa, de asemenea, la forumul politic la nivel înalt cu privire la accelerarea implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi va avea, în marja Adunării Generale, o serie de întâlniri bilaterale. Viorica Dăncilă se află în SUA într-o vizită de lucru al cărei principal obiectiv este consolidarea parteneriatului transatlantic şi semnarea unor acorduri economice. Dăncilă are programate întâlniri cu membri ai conducerii Băncii Mondiale şi va participa la ceremonia de semnare a unui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Premierul este însoţit de mai mulţi membri ai Executivului, printre care ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici şi cel al Apărării, Gabriel Leş.



    Colocviul “Povestiri inedite despre Constantin Brâncuşi” va avea loc pe 24 septembrie la El Corte Ingles din Lisabona. Evenimentul, organizat de Ambasada României în Portugalia şi Institutul Cultural Român din capitala portugheză, îi va avea ca invitaţi pe criticii de artă Sofia Marcal şi Alvaro Lobato de Faria. “Povestiri inedite despre Constantin Brâncuşi” îşi propune să aducă în atenţia publicului portughez creaţia marelui artist român şi să sublinieze impactul pe care aceasta l-a avut asupra culturii globale în condiţiile în care a fost inclusă de mai bine de o jumătate de veac în patrimoniul UNESCO. Sofia Marcal este curator, muzeolog şi coordonator al galeriilor de artă ale Muzeului Naţional de Istorie şi Ştiinţe Naturale din Lisabona. Alvaro Lobato de Faria este, din 1993, director fondator al Asociaţiei Mişcarea de Artă Contemporană şi este, totodată, consultant artistic, curator şi critic de artă.



    Biroul Electoral Central a admis şapte candidaturi pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie. Candidaţii validaţi, până în prezent, în cursa pentru Palatul Cotroceni sunt actualul preşedinte Klaus Iohannis din partea PNL, prim-ministrul Viorica Dăncilă din partea PSD, fostul europarlamentar Mircea Diaconu susţinut de ALDE şi Pro România, liderul USR Dan Barna din partea Alianţei 2020 USR-Plus, şeful UDMR Kelemen Hunor din partea formaţiunii pe care o conduce, Theodor Paleologu din partea PMP şi Viorel Cataramă din partea Partidului Dreapta Liberală. BEC a respins însă candidatura lui Miron Cozma din cauza neregulilor înregistrate în listele cu semnături. Totodată şi-au mai depus candidatura Ramona Ioana Bruynseels din partea Partidului Puterii Umaniste, Cătălin Ivan din partea Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională şi independenţii Bogdan Stanoevici şi Alexandru Cumpănaşu. Eventualele contestaţii pot fi depuse la Curtea Constituţională până pe 25 septembrie, urmând ca pe 27 septembrie, Biroul Electoral Central să facă publică lista finală a celor care vor concura pentru cea mai înaltă funcţie în statul român.



    Filmul “La Gomera”, regizat de Corneliu Porumboiu, se află între “cele mai captivante 29 de lungmetraje noi” selectate în cea de-a 57-a ediție a Festivalului de Film de la New York, alături de pelicule semnate de Martin Scorsese, Pedro Almodóvar sau Edward Norton. Pe 6 și 7 octombrie, Corneliu Porumboiu va fi prezent în metropola americană, la Alice Tully Hall şi Walter Reade Theater, pentru a răspunde întrebărilor publicului după proiecțiile filmului. Lungmetrajul va fi prezentat și la BFI London Film Festival, care va avea loc între 2 și 13 octombrie. Aici, producţia românească a fost inclusă în secțiunea “Films in Thrill” şi va fi proiectată, pe 9 și 10 octombrie. “La Gomera”, care a avut premiera mondială în competiția de anul acesta a Festivalului de la Cannes, este propunerea României pentru o nominalizare la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional” a Premiilor Oscar 2020 şi se află pe lista celor 46 de producții eligibile pentru o nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film, care vor fi acordate pe 7 decembrie la Berlin.




    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a solicitat trecerea Institutului Limbii Române în coordonarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Institutul funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, din 1999, şi are ca obiect de activitate promovarea limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în străinătate. Constantin Codreanu susţine că modificarea ar aduce beneficii importante pentru Institutul Limbii Române în condiţiile în care MRP este entitatea care gestionează problematica românilor din afara graniţelor şi dispune de experienţă diplomatică. Deputatul cere Guvernului să examineze propunerea până la alegerile prezidenţiale şi apreciază că un eventual răspuns afirmativ ar fi un câştig pentru românii de pretutindeni şi copiii acestora.

  • Jurnal românesc – 29.03.2019

    Jurnal românesc – 29.03.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat că va convoca un referendum pe tema justiţiei care va
    avea loc odată cu alegerile europarlamentare de la 26 mai. Este cert. Voi
    convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă aşa nu se mai poate,
    a declarat Iohannis. Acesta nu a făcut, deocamdată, publică întrebarea care va
    fi adresată electoratului, dar a acuzat guvernul PSD-ALDE că îşi continuă
    asaltul la adresa justiţiei şi l-a criticat dur pentru că emite
    ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei, fapt care, apreciază preşedintele,
    ar intra în conflict cu prerogativa constituţională a Parlamentului de a
    legifera. PSD trebuie să înceteze atacurile permanente la adresa
    justiţiei, iar membrii acestui partid trebuie să înţeleagă că justiţia nu este
    la bunul lor plac, a precizat Iohannis. De partea cealaltă, liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a declarat că social-democraţii nu se tem de consultare, dar că
    partidul pe care-l conduce se va concentra pe campania pentru alegerile
    europarlamentare. La rândul său, şeful ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat
    că formaţiunea sa nu se opune referendumului, însă este de părere că demersul
    va avea un impact negativ asupra alegerilor pentru Parlamentul
    European şi contravine practicilor şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi
    Comisiei Europene.




    Partidele
    politice au depus la Biroul Electoral Central listele de candidaţi la alegerile
    europarlamentare şi pe cele cu semnăturile de susţinere. Cele 33 de locuri alocate
    României în Parlamentul European, 32 dacă Marea Britanie nu iese din Uniunea
    Europeană, sunt disputate de PSD, a cărui listă este deschisă de ministrul
    fondurilor europene, Rovana Plumb, de PNL, care îl propune pe primul loc pe
    jurnalistul Rareş Bogdan, de ALDE, care o susţine pe primul loc pe
    eurodeputatul Norica Nicolai, de Alianţa 2020 USR-PLUS, al cărei cap de listă
    este fostul premier şi comisar european Dacian Cioloş, de UDMR, care îl susţine
    pe Iuliu Winkler pentru un nou mandat de europarlamentar. Fostul prim-ministru
    Victor Ponta deschide lista Pro România, fostul preşedinte al României Traian
    Băsescu, pe cea a PMP, fostul tenismen Ilie Năstase, este prima propunere a
    UNPR, Partidul Umanist îl are vârf de lance pe Bogdan Diaconu, iar
    europarlamentarul neafiliat Cătălin Ivan va deschide lista noului său partid
    politic PRODEMO. La Biroul Electoral Central s-au înregistrat şi independenţi,
    precum George Simion. Alegerile pentru Parlamentul European vor fi organizate
    în România la data de 26 mai.




    Ambasadorul
    României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a declarat că Bucureştiul își
    dorește ca politicienii de dincolo de Prut să dea dovadă de responsabilitate,
    iar viitorul Guvern să rămână pe deplin angajat în ceea ce privește
    implementarea la termen a obligațiilor care decurg din Acordul de Asociere cu
    Uniunea Europeană, transmite Radio Chişinău. Viitorul Guvern să înțeleagă
    că orientarea către Vest este cea care va produce rezultate palpabile și
    rezultate imediate în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova și să înțeleagă
    că, de fapt, actul de guvernare este un act de responsabilitate politică,
    a declarat diplomatul român. Daniel Ioniță a mai spus că Republica Moldova are
    nevoie de un Guvern care să beneficieze de o majoritate în Parlament,
    majoritate care să fie constituită într-un mod legitim astfel încât să aibă
    susținerea politică necesară atât pe plan intern cât și din afară. Ambasadorul
    a mai spus că autorităţile române și-au reiterat fără echivoc dorința ca
    politicienii de la Chișinău să opteze pentru menținerea și consolidarea
    parcursului european.

  • Jurnal românesc – 15.12.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 15.12.2016 UPDATE

    Biroul
    Electoral Central a anunţat, joi, rezultatele finale ale alegerilor
    parlamentare de duminică, 11 decembrie, din România. Partidul Social Democrat a
    obţinut cele mai multe mandate: 154 de deputat şi 67 de senator, dar nu
    reuşeşte să deţină pe cont propriu majoritatea în viitorul Parlament. După PSD
    urmează Partidul Naţional Liberal, cu 69 de mandate de deputat şi 30 de senator
    şi Uniunea Salvaţi România (USR) – cu 30 de mandate de deputat şi 13 de
    senator. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a câştigat 21 de mandate
    de deputat şi 9 de senator, iar Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
    (ALDE) a obţinut 20 de mandate de deputat şi 9 de senator. În fine, Partidul
    Mişcarea Populară (PMP) are 18 mandate de deputat şi 8 de senator.
    Minorităţile, altele decât cea maghiară, au obţinut, şi ele, 17 mandate de
    deputat. Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a avut o primă rundă de consultări
    cu partidele politice care vor face parte din viitorul Parlament. PSD şi ALDE
    au declinat invitaţia, invocând vicii de procedură, însă au precizat că vor
    discuta cu şeful statului după validarea noului Legislativ. Refuzul a fost
    calificat drept atitudine nepoliticoasă de preşedintele Iohannis. Acesta s-a
    întâlnit cu reprezentanţii PNL, USR, UDMR, PMP şi cei ai grupului minorităţilor
    naţionale.




    Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, joi, la sosirea la Consiliul European de la
    Bruxelles, că discuţiile cu privire la modul de acordare a ajutoarelor sociale
    pentru lucrătorii străini, în contextul Brexit, trebuie purtate cu mare grijă.
    Întrebat care este poziţia României faţă de propunerea Comisiei Europene pentru
    regândirea modului de acordare a ajutoarelor sociale pentru lucrătorii
    detaşaţi, preşedintele Iohannis a precizat că România nu are absolut niciun
    interes şi nici nu are de gând să ajungă la situaţii în care cetăţenii săi să
    fie defavorizaţi.




    Încă
    trei aeronave de luptă de tip F-16 Fighting Falcon au fost aduse, joi, în
    România – au anunţat Forţele Aeriene Române. Avioanele au venit din Portugalia
    şi se alătură celor şase care au fost deja preluate, pe 28 septembrie, de la
    baza portugheză Monte Real. Alte trei aeronave de acest tip urmează să fie
    aduse în România în prima parte a anului viitor. În 2013, România a decis să
    cumpere din Portugalia 12 avioane de tip F-16 folosite, contra sumei de 628
    milioane de euro. Avioanele vor staţiona la bazele aeriene de la Feteşti şi
    Câmpia Turzii, modernizate special pentru acest tip de aeronavă. Potrivit
    specialiştilor, România are nevoie de 48 de aeronave multirol, adică de patru
    escadrile.




    Autoritatea
    Naţională de Reglementare în Energie a decis reducerea, de la 1 ianuarie, a
    tarifelor energiei reglementate pentru populaţie, care mai reprezintă în
    prezent 30% din totalul energiei consumate. Acest lucru înseamnă o scădere cu
    aproximativ 2% a facturii finale plătite de cetăţeni la energia electrică.
    Potrivit calendarului stabilit în 2012, piaţa de energie electrică va fi
    complet liberalizată de la 1 ianuarie 2018.




    Comisarul
    european pentru Politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 19
    proiecte din mai multe regiuni din România, în valoare totală de 1,3 miliarde
    de euro. Proiectele se referă la sistemul de alimentare cu apă, cel de
    canalizare şi epurare, sistemul centralizat de termoficare urbană. Un alt
    proiect vizează infrastructura de transport feroviar şi rutier.

  • Alegeri parlamentare 2016: Rezultate finale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate finale

    Biroul Electoral Central a anunțat rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din România.



    Rezultate pentru Senat



    La Senat, Partidul Social Democrat (PSD) a obținut 45,67% din totalul voturilor exprimate la scrutinul din 11 decembrie și a obținut 30 de mandate. Partidul Național Liberal a acumulat 20,41% din voturi și 30 de mandate de senatori, Uniunea Salvați România (USR) are 8,92% și 13 mandate, Uniunea Democrată Maghiară din România (6,24%) are 9 mandate, la fel și Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) (6%), iar Partidul Mișcarea Populară (PMP) încheie lista cu 5,65% și 8 mandate în Senat.



    Rezultate pentru Camera Deputaților



    La Camera Deputaților, partidele au obținut următoarele rezultate: PSD — 45,47% (154 de mandate), PNL — 20,04% (69 de mandate), USR 8,87% (30 de mandate), UDMR — 6,18% (21 mandate), ALDE — 5,62% (20 de mandate) și PMP — 5,34% (18 mandate). Alți 17 deputați sunt reprezentanții minorităților naționale.



    Biroul Electoral Central a validat, 7,04 milioane din cele 7,32 de milioane de voturi exprimate duminca trecută. Noul Parlament al României va avea în componență un număr de 465 de parlamentari.

  • BEC – rezultate finale: Iohannis – 54,43%, Ponta – 45,56%

    BEC – rezultate finale: Iohannis – 54,43%, Ponta – 45,56%

    Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, iar reprezentantul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,56% (5.264.383 voturi), potrivit procesului verbal final privind rezultatul votării, publicat pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC).



    Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,10%. Numărul de alegători care s-au prezentat la urne înscrişi în listele electorale permanente a fost de 10.042.721. Cei care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului – 1.569.668, iar numărul total al celor care au votat utilizând urna specială a fost de 106.955 persoane. Din voturile exprimate, 1,41% au fost nule, adică 166.111.



    Potrivit rezultatelor finale furnizate de BEC, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în străinătate a fost de 379.116.