Tag: Biserica Catolica

  • O sută de ani de la naşterea papei Ioan Paul al II-lea

    O sută de ani de la naşterea papei Ioan Paul al II-lea

    Pentru
    creștinii catolici, dar poate și de alte confesiuni, luni – o zi cu valențe
    aparte! Bazilica ”Sfântul Petru” de la Vatican, închisă asemenea multor
    biserici din Europa din cauza pandemiei cu noul coronavirus, și-a redeschis
    porțile. Dar nu oricum, ci printr-o Liturghie celebrată la altarul mormântului
    fostului Papă, devenit sfânt, Ioan Paul al II-lea, la împlinirea, pe 18 mai, a
    100 de ani de la nașterea sa.


    ʺDin cer continuă să intervină pentru poporul lui
    Dumnezeu şi pentru pacea în lumeʺ,
    a spus actualul Suveran Pontif, Francisc,
    despre cel mai iubit Papă din istorie.


    Pe numele său de mirean Karol Josef
    Wojtyla, Papa Ioan Paul al II-lea s-a născut în 1920, lângă Cracovia, în
    Polonia. După studii teologice universitare, în 1946 este hirotonit preot. În
    1948 obţine doctoratul în teologie la Universitatea Angelicum de la Vatican, în
    1964 este numit arhiepiscop de Cracovia, iar în 1967 – cardinal. La 16
    octombrie 1978, după decesul Papei Ioan Paul I, conclavul cardinalilor îl alege
    pe Karol Josef Wojtyla drept al 263-lea succesor al Sfântului Petru, fiind
    primul papă polonez din istorie şi primul papă, din 1522 până atunci, de altă
    origine decât cea italiană. Mandatul său de Papă al Bisericii Catolice și
    episcop al Romei a început, oficial, la 22 octombrie 1978.


    Personalitate
    marcantă, Papa Ioan Paul al II-lea și-a dedicat întreaga activitate
    transformării în bine a lumii, înţelegerii între oameni și păcii. A militat
    pentru concilierea dintre bisericile-surori, catolică şi ortodoxă, fiind primul
    Suveran Pontif din istorie care a vizitat, vreodată după Marea Schismă din
    1054, o țară majoritar ortodoxă – România, în cadrul unui eveniment ecumenic de
    excepţie. S-a întâmplat între 7 și 9 mai 1999, ca răspuns la invitația adresată
    de Patriarhul de atunci al României, Teoctist. Papa Ioan Paul al II-lea a fost
    și primul cap al Bisericii Catolice care a ajuns în Israel și care a vizitat o
    sinagogă, dar și primul care a intrat într-o moschee.


    Prin cuvântul său, a fost
    un adversar de temut al regimurilor totalitare, implicându-se, în egală măsură,
    în cauze şi conflicte cu substrat politic de pe întreg mapamondul. A făcut
    peste 100 de vizite pastorale în afara Italiei și aproape 150 în Italia, a
    primit în audienţe generale aproape 18 milioane de credincioşi, iar în calitate
    de şef de Stat s-a aflat în 38 de vizite oficiale.


    Pentru activitatea sa
    prodigioasă, Papa Ioan Paul al II-lea a fost declarat de două ori Omul Anului
    la RRI. După aproape 27 de ani de Pontificat, acesta a murit la 2 aprilie 2005
    şi a fost înmormântat șase zile mai târziu în cripta de sub Bazilica Sfântul
    Petru. Cum lui Ioan Paul al II-lea îi sunt atribuite numeroase minuni, el a
    fost beatificat în 2011, apoi, în 2014, a intrat în rândul sfinților. Cuvintele
    sale de îmbărbătare ʺNu vă fie frică!ʺ rămân de o mare actualitate.



  • Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Papa Francisc, membru de onoare al Academiei Române

    Arhiepiscopia Romano-Catolică București a anunţat acceptul Papei Francisc de a deveni membru de onoare al Academiei Române. O delegație oficială a Academiei Române i-a adresat această invitație Papei Francisc în timpul audienței private acordate de Sfântul Părinte, miercuri, 8 noiembrie, la Vatican.



    “Suveranul Pontif a acceptat din prietenie pentru România înalta onoare oferită de Academia Română, însemnele academice urmând a fi trimise la Sfântul Scaun prin Nunțiatura Apostolică”, precizează comunicatul Arhiepiscopiei.



    Delegația română, condusă de președintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, a fost formată din acad. Cristian Hera, acad. Victor Spinei, acad. Bogdan Simionescu și acad. Victor Voicu. Academicienii români au fost însoțiți de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei Române, arată sursa citată.



    Cu ocazia audienței private, delegația Academiei Române i-a oferit Papei Francisc un Album al Academiei, precum și Vechiul Testament — în traducerea lui Nicolae Milescu, prima traducere integrală a textului biblic în limba română, realizată între anii 1661-1668, având ca sursă principală versiunea greacă, Septuaginta.



    Papa Francisc este al doilea Suveran Pontif al Bisericii Catolice ales membru de onoare al Academiei Române, după Ioan Paul al II-lea, devenit membru de onoare al înaltului for de știință și de cultură al țării noastre în anul 2001, se mai arată în comunicatul citat — informează AGERPRES.



    Papa este așteptat să viziteze România în cursul anului viitor. Invitații şi declaraţii oficiale în acest sens au fost făcute de către Președinția Română și Conferința Episcopilor Catolici.

  • O decizie surprinzătoare

    O decizie surprinzătoare


    Al 265-lea papa din istoria Bisericii Romano-Catolice, Benedict al XVI-lea, a anunţat că renunţă la Pontificat, decizia fiind una fără precedent în epoca modernă. Anunţul a fost făcut chiar de Suveranul Pontif, în limba latină, motivul principal al acestei demisii fiind starea de sănătate. Papa Benedict al XVI-lea: Am ajuns la certitudinea că, din cauza vârstei avansate, nu mai am forţele necesare pentru a exercita, aşa cum se cuvine, misiunea de la Vatican. Sunt foarte conştient că această misiune, prin natura sa spirituală, trebuie dusă la bun sfârşit nu doar cu fapte şi cuvinte, ci şi în aceaşi măsură cu suferinţă şi rugăciune. Preaiubiţi fraţi, vă mulţumesc din inimă pentru toată iubirea şi strădaniile cu care m-aţi susţinut în misiunea mea şi vă cer iertare pentru toate defectele mele.” Benedict al XVI-lea a fost ales în fruntea Bisericii Catolice în urma Conclavului din 2005, ca succesor al lui Ioan Paul al II-lea. Acum, anunţul privind iminenta retragere din funcţie a papei a luat prin surprindere lumea catolică şi nu numai.




    Părintele Adrian Dancă, şeful Secţiei în limba română de la Radio Vatican, apreciază într-un interviu pentru Radio România că gestul Papei va conduce la rescrierea legilor Bisericii astfel încât să se clarifice statutul celui care renunţă la Sf. Scaun: Gestul său a luat prin suprindere legislaţia Bisericii, în sensul că nu este prevăzută o asemenea posibilitate, dar el a anunţat deja într-o carte de interviuri “Lumina lumii” din 2010 că şi Papa trebuie să aibă libertatea de a-şi da demisia. Statutul său va crea un precedent de extraordinară importanţă şi pentru viitorul Bisericii.” Adrian Dancă a vorbit şi despre importanţa anilor petrecuţi de Papa Benedict al XVI-lea în fruntea Bisericii Catolice: Este un pontificat de mare importanţă pentru că pentru prima dată Papa şi-a asumat deplina libertate de a fi el însuşi, de a fi coerent cu ceea ce a spus şi de a da un semnal de speranţă celor care fac parte din Biserica Catolică. Este un mare om, un mare teolog şi un mare păstor. Papa arată că Biserica Catolică trebuie să fie liberă, să răspundă în modul cel mai bun posibil la exigenţele de vestire a Evangheliei în timpurile noastre. Din punct de vedere social, se poate spune fără nicio îndoială că rolul său a fost determinant în multe lucruri, inclusiv la nivelul societăţii civile în Europa. În cadrul călătoriilor sale apostolice, peste tot, el ţinea foarte mult să întâlnească reprezentanţii lumii politice, reprezentanţii culturii şi să le transmită tocmai un mesaj de încredere în om. Din punct de vedere politic, Sf. Părinte s-a ţinut departe de gâlcevile de fiecare zi, a încercat să transmită în mediile politice acele valori fundamentale fără de care o democraţie modernă nu poate sta în picioare şi a spus de mai multe ori că un stat liberal şi democratic se alimentează din valori pe care el însuşi nu şi le poate da şi aceste valori vin tocmai din rădăcinile iudeo-creştine ale culturii europene şi ale statului modern.”




    Decizia Papei Benedict al XVI-lea de a se retrage din scaun corespunde canoanelor Bisericii Catolice, care prevăd că un Pontif poate să demisioneze cu condiţia să o facă de bunăvoie. Profesorul de teologie Radu Preda crede că alegerea actualului Papă de a-şi încheia în acest mod Pontificatul va aduce un plus de imagine Bisericii Catolice, confruntată în ultima vreme cu mai multe scandaluri. Radu Preda: Este un gest demn şi care arată tuturor, la un asemenea nivel, că nimeni nu este de neînlocuit, pe de o parte. Iar pe de altă parte, că trebuie, ca păstor, dar şi ca lider politic sau de oricare alt fel, să fii tot timpul într-o permanentă căutare a echilibrului dintre interesul personal şi interesul comun. Or, din acest punct de vedere, Benedict a ales o cale proprie, care îl va înscrie şi cu atât mai abitir în cartea de istorie, pentru că, iată, putea să meargă pe modelul predecesorului său, carismaticul Ioan Paul al II-lea, adică să moară în funcţie, în ciuda faptului că ultimii ani ar fi fost, atât cât se vede, deja marcaţi de boală, de bătrâneţe, de neputinţă. Ar fi putut da şi el, precum Ioan Paul al II-lea, repet, o mărturie a limitelor şi fragilităţii umane. Dar ştiindu-se pe sine, cred, mai bine de cât oricine, a ales, repet, această a doua cale, a retragerii înainte de a fi prea târziu. Fapt pentru care, repet, merită stima noastră.”




    Benedict al XVI-lea a condus Biserica într-o perioadă extrem de dificilă, când lumea, în continuă schimbare, a dus nenumărate provocări pentru o instituţie cu tradiţii de peste 2.000 de ani. Pe parcursul Pontificatului său, s-a remarcat în special prin multitudinea de mesaje şi rugăciuni pentru pace şi dialog între religii, dar şi cu nenumărate discursuri pentru drepturile omului, protecţia mediului, lupta împortiva sărăciei.




    Întrebările care persistă acum la Vatican sunt legate de succesorul lui Benedict al VXI-lea. Acesta va fi nevoit să răspundă provocărilor mai vechi şi mai noi care stau în faţa Bisericii Catolice, legate, între altele, de conflictul între reformişti şi tradiţionalişti sau de scandalurile sexuale şi de corupţie.