Radio România Internațional

Tag: biserica de gheata

  • Hotelul de gheață

    Hotelul de gheață


    Între
    crestele munților Făgăraș, la peste 2.000 de metri altitudine, se construiește
    an de an un hotel de gheață. Este o tradiție de 14 ani. Hotelul este construit
    integral din zăpadă şi din blocurile de gheață extrase din lacul glaciar din
    apropiere. Blocurile de gheață ajung la dimensiunea de 70 de centimetri și
    cântăresc aproape 70 de kilograme. În mai puțin de o lună artiștii gheții reușesc
    să înalțe un cămin pentru iubitorii de iarnă, munca lor fiind răsplătită prin
    vizita turiștilor, hotelul primind peste 8000 de oaspeți anual.


    Andrei Toderaș,
    managerul Hotelului de Gheață, spune că mare parte dintre camerele au fost
    rezervate din vara anului trecut pentru perioada de sărbători. Înainte de o
    descriere succintă a unității inedite de cazare, aflăm că anul acesta au fost
    câteva peripeții. Hotelul a fost nărăvaș la a XIV-a ediție,
    din cauză că iarna a venit puțin cam târziu și a trebuit să grăbim lucrările,
    astfel încât cei 40 de oameni care au lucrat la construirea lui au lucrat în
    ultimele zile de dimineață până seara, ca să-l putem inaugura în data de 23
    decembrie, cu primii turiști care au venit pentru Crăciun. Structura principală
    a hotelului o reprezintă restaurantul de gheață, denumit anul acesta Ferdinand
    I. Este o structură înaltă, de aproximativ cinci metri, în formă ascuțită.
    Printr-un capăt este intrarea în hotel, iar în celălalt capăt este o formă
    semisferică în care găzduim barul de gheață. Pe toată lungime restaurantului,
    se află cinci mese pe-o parte, cu patru scaune, cinci mese pe cealaltă, zece în
    total. Iar printre mese e intrarea către cele 12 camere. În camere se intră
    printr-un perete gros, de peste un metru. Biserica din gheață va fi construită
    și anul acesta. Spre sfârșitul lunii ianuarie va fi pregătită pentru vizitare,
    iar în luna martie avem programată deja o cununie. Doi cetățeni bri    tanici au
    hotărât să-și unească viețile la noi, în biserica de gheață, care va fi și
    sfințită după inaugurare.


    Probabil că mulți
    vă întrebați cum se poate dormi într-o cameră de gheață. Andrei Toderaș spune
    că se doarme foarte bine. Cei care vin la noi nu trebuie să-și uite
    bocancii acasă. În rest, cam toți sunt echipați cu căciuli, mănuși. În timpul
    nopții, pentru a asigura un somn liniștit turiștilor, patul are mai multe
    straturi izolatoare. Peste patul de gheață, există un strat de lemn, o saltea,
    o pătură. Peste acea pătură, înainte de culcare, se pune o piele de oaie care
    izolează foarte bine. Iar turiștii dorm într-un sac de dormit pe care îl oferim
    noi și se acoperă cu alte două sau trei pături. În timpul nopții, la
    temperatura de zero grade din hotel, majoritatea turiștilor se simt foarte bine
    în acei saci. Majoritatea sunt entuziasmați și înainte să doarmă, dar, foarte
    important, și a doua zi dimineața. La micul dejun, când îi văd au zâmbetul pe
    buze.


    Aflăm că cei mai
    mulți turiști sunt străini, iar țara principală din care aceștia vin este Marea
    Britanie. Se pare că englezii au o afinitate pentru astfel de experiențe unice,
    cum este acest hotel unic în S-E Europei și printre puținele din lume. Hotelul
    de gheață va fi disponibil pentru rezervare încă aproximativ trei luni. S-a
    deschis cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Probabil, la sfârșit de martie,
    început de aprilie, va trebui să-l închidem pentru a lăsa natura să-și urmeze
    cursul, să dezghețe hotelul și să-l ducă înapoi în lacul glaciar Bâlea, din
    care a venit materialul de construcție. Iar în decembrie, îl vom construi din
    nou.



    Așadar, iată o experiență inedită de iarnă. Ar mai fi
    de menționat că, pentru a ajunge la destinație, veți merge cu telecabina pe deasupra
    celebrei șosele Transfăgărășan.

  • Jurnal românesc – 06.01.2017

    Jurnal românesc – 06.01.2017

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a afirmat vineri că o lege a amnistiei şi graţierii ar fi o
    catastrofă pentru democraţia românească, arătând că se va opune în cazul unui
    astfel de act normativ. Declaraţia survine la o zi dupa ce şeful
    statului s-a declarat indignat de actiunea Avocatului Poporului prin care
    acesta a contestat la Curtea Constitutională legea care stipulează că membrii Guvernului pot fi doar persoanele fără
    condamnări penale şi incompatibilităţi. Sesizarea a fost făcută după ce preşedintele
    Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi desemnat în funcţia de premier, chiar dacă partidul pe care îl
    conduce a câştigat detaşat alegerile din decembrie. Dragnea a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    fostului preşedinte Traian Băsescu.


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
    adoptat, joi, două modificări ale Codului Fiscal. Este vorba de eliminarea
    contribuţiei la asigurările de sănătate pentru toţi pensionarii şi scutirea de
    impozitul pe venit pentru toate pensiile de sub 2.000 de lei (450 de euro). Proiectul
    a fost adoptat cu 207 voturi pentru si 29 împotrivă.
    Camera Deputatilor este for decizional.


    Restanţele
    la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienţilor au crescut
    cu peste 2% în noiembrie 2016 faţă de octombrie, până la 25,7 miliarde lei,
    potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR, publicate joi. Aceste restanţe reprezentau, în
    noiembrie, 9% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor, informează
    Agerpres. Din suma totală a restanţelor, 89,6%, respectiv 23 miliarde de lei,
    sunt credite neplătite de peste un an.




    Ministerul
    Culturii a trimis miercuri la UNESCO dosarul Peisajul Cultural Minier
    Roşia Montană. Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului
    Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului
    Mondial, în baza evaluării dosarului depus. Potrivit calendarului fixat, în
    perioada februarie – august va avea loc evaluarea tehnică a dosarului, în
    septembrie este programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural
    nominalizat. O decizie privind înscrierea Roşiei Montane în
    patrimoniul UNESCO ar putea fi luată în iulie 2018. În
    prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista
    Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea
    Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din
    Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din
    Maramureş şi Delta Dunării.




    Singura biserică de gheaţă din România va
    fi gata pe 27 ianuarie, la Bâlea Lac, când aici va avea loc o slujbă de
    sfinţire oficiată de câţiva preoţi de la mai multe culte. În paralel, lucrează
    şi la construcţia unor iglu-uri, în vecinătatea Hotelului de Gheaţă. Turiştii
    pot trăi experienţe unice la Bâlea Lac, fie că se cazează sau iau masa în
    Hotelul de Gheaţă, prevăzut şi cu un restaurant de gheaţă, fie că vor putea
    beneficia de slujbe de cununie şi botez într-o biserică de gheaţă. Accesul în
    zona turistică Bâlea Lac se poate face doar cu telecabina, de la Bâlea Cascadă.
    Un drum dus-întors pe cablu costă 60 de lei de persoană.

  • Jurnal românesc – 22.01.2015

    Jurnal românesc – 22.01.2015

    Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a crescut cu peste 19% în perioada ianuarie-noiembrie 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România îşi reconfirmă, astfel, poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. Cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în Republica Moldova o au produsele minerale. Acestea sunt urmate de maşini, aparate şi echipamentele tehnice. Principalele categorii de mărfuri achiziţionate din Republica Moldova sunt maşini, aparate şi echipamente tehnice, metale comune şi articole metalice.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a declarat, miercuri, la Ploieşti, că România este prea puţin cunoscută pentru britanici, dar că ambele guverne fac demersuri pentru promovarea ţării şi a oportunităţilor pe care aceasta le poate oferi investitorilor. Potrivit diplomatului străin, ţara noastră are foarte multe plusuri pentru atragerea de investitori, între care capitalul uman, poziţia geografică şi gradul de creştere a PIB-ului. Pentru atragerea mai multor investiţii, ambasadorul Paul Brummell spune, totodată, că este nevoie de un climat legislativ mai clar şi de continuarea luptei împotriva corupţiei. În judeţul Prahova sunt 2.540 de firme cu capital străin sau societăţi mixte. Marea Britanie se situează pe locul al patrulea cu 125 de firme, după Italia, Germania şi Turcia.



    România a reprezentat, în 2013, a doua sursă de imigranţi în Germania, cu peste 135 de mii de persoane, după Polonia, ţară de unde au provenit circa 197 de mii de persoane – potrivit unui raport privind imigraţia, prezentat, miercuri, de ministerul de interne german. Cea de-a treia sursă de imigranţi în Germania a fost Bulgaria. Tot miercuri, Oficiul federal german pentru statistică a publicat un studiu care arată că, în general, majoritatea imigranţilor în Germania par să vină din România şi Bulgaria, ţări care au aderat la UE în 2007, dar care au trebuit să aştepte până la 1 ianuarie 2014 pentru a beneficia de deschiderea deplină a pieţei forţei de muncă. În anul 2012, Germania a devenit cea mai atractivă ţară din Uniunea Europeană pentru imigranţi şi este în acelaşi timp principala destinaţie a solicitanţilor de azil în Europa, primind 180.000 de refugiaţi în ultimele 12 luni.



    Peste 40 de municipii şi oraşe din România se luptă, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, pentru a dovedi că au cel mai performant sistem de colectare separată a deşeurilor de ambalaje la nivel naţional. Câştigătorul va obţine titlul de Oraşul Reciclării şi marele premiu: un parc tematic de 12.000 de euro – spaţiu inedit de relaxare amenajat cu mobilier realizat din deşeuri reciclabile. Cei peste 5 milioane de locuitori din oraşele înscrise în competiţie pot separa deşeurile de hârtie, sticlă, plastic şi metal prin intermediul a peste 10.200 de containere colorate.



    Singura biserică de gheaţă din România, cea de la peste 2.000 de metri altitudine din Masivul Făgăraş, în zona turistică Bâlea Lac, este gata. O astfel de construcţie este ridicată în fiecare iarnă pentru toţi credincioşii care îşi doresc să aibă un loc de rugăciune în vârful muntelui. Cei mai temerari îndrăgostiţi aleg Biserica de Gheaţă de la Bâlea Lac pentru a avea o nuntă de neuitat, iar părinţii pot alege acest loc unic în lume pentru a-şi boteza copiii. În vecinătatea bisericii se află câteva igluuri şi un hotel de gheaţă, singurul de acest fel de la noi din ţară.