Radio România Internațional

Tag: biserici

  • Jurnal românesc – 3.21.2024

    Jurnal românesc – 3.21.2024

    Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, a primit, miercuri, delegația Consiliului de Afaceri Româno-American (AMRO) condusă de președintele executiv, Eric Stewart. Reuniunea cu reprezentanți a 14 companii americane a avut loc în contextul vizitei anuale a AMRO în România, desfășurată, în acest an, în perioada 20-21 martie. La reuniune a luat parte și ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec. Ministrul Luminița Odobescu a evidențiat interesul României de a deveni o platformă pentru conectivitate regională în materie de comerț, infrastructură de transport și energie, precum și un hub pentru companiile americane implicate în procesul de reconstrucție a Ucrainei. A încurajat, din această perspectivă, companiile americane reprezentate la reuniune să folosească oportunitățile oferite de România ca destinație de investiții și a solicitat sprijinul AMRO și al membrilor săi pentru promovarea mediului de afaceri românesc în SUA. Un alt subiect abordat s-a referit la posibilitățile de acțiune comună în sprijinul includerii României în Programul Visa Waiver.

     

    Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, şi Alteţa Sa Principele Radu au vizitat, miercuri, Biserica “Sfântul Nicolae” din Bruxelles, care este şi sediul Reprezentanţei Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene. La eveniment au participat, între alţii, ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, parohul bisericii şi protopop pentru Belgia, preot Patriciu Vlaicu, şi reprezentantul Patriarhiei Române pe lângă instituţiile europene, preotul Sorin Şelaru. “Este interesant aici. S-a povestit tot ce este aici, nu doar spiritual, ci şi acţiuni sociale şi vreau să ştiu puţin mai mult despre diverse acţiuni. Am cerut, deja, informaţii despre bursele pentru tineri”, a declarat, la finele vizitei, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta.

    De asemenea, Alteţa Sa Principele Radu a afirmat că, prin această vizită, se onorează memoria predecesorilor. “Azi, suntem aici pentru viitor, nu pentru prezent. Ştim că dumneavoastră primiţi la rugăciune pe toţi românii – şi cei din Republica Moldova, şi cei din România, şi cei din vecinătatea românească, şi cei din Europa Occidentală. Oricine doreşte să intre aici poate veni ca acasă. Suntem impresionaţi că daţi o atât de mare dimensiune socială slujirii creştin-ortodoxe’, a spus principele Radu. Parohul Bisericii “Sfântul Nicolae”, Patriciu Vlaicu, a apreciat vizita Familiei Regale drept o onoare şi a subliniat importanţa păstrării nealterate a legăturilor dintre românii din Regatul Belgiei, întărite prin astfel de evenimente.

     

    BucPress informează că Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Răuțel, Republica Moldova, a decis să treacă la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Contactată de BucPress, Primăria Răuțel a subliniat că biserica din localitate nu poate avea nicio legătură cu Patriarhia Moscovei. Locașul sfânt a fost construit în perioada interbelică, iar în această construcție a fost inclusă și contribuția financiară de un milion de lei din partea regelui Mihai al României. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, peste 50 de biserici ortodoxe din Republica Moldova au aderat la Mitropolia Basarabiei.

     

    România va fi prezentă, anul acesta, la Bienala de Artă de la Veneţia, în Italia. Miercuri, la Bucuresti a fost publicat proiectul care ne va reprezenta la cea de-a 60-a ediţie a acestei mari expoziţii internaţionale. Propunerea României se numeşte “Ce este munca” şi este semnată de Şerban Savu. Expoziţia, notează ICR, examinează iconografia muncii, inspirându-se din realismul istoric și arta de propagandă din țările care făceau parte din așa-numitul “Bloc de Est”.

    Despre această lucrare a vorbit Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul de Externe, care a afirmat că artistul ilustrează, cu o precizie aproape fotografică, aspecte ale vieţii cotidiene, acordând, în acelaşi timp, o atenţie deosebită stărilor personale si explorând inclusiv experienţa universală a muncii în străinătate şi modul în care aceasta redefineşte conceptul de acasă. Expoziţii din 87 de ţări vor fi prezentate la Bienala de la Veneţia. 29 dintre ele au pavilion propriu în celebra grădină a Bienalei. Evenimentul va avea loc în perioada 20 aprilie – 24 noiembrie.

  • Cele mai frumoase sate

    Cele mai frumoase sate

    Circuitele reprezintă,
    poate, cea mai bună modalitate de a descoperi o zonă sau o ţară. Există
    circuite de descoperire a frumuseţilor naturii, însă de cele mai multe ori pe
    lista obiectivele vizitate figurează muzee, clădiri de patrimoniu şi situri
    arheologice. Costin
    Corboianu este un experimentat ghid de turism şi a avut ideea de a inventaria
    cele mai frumoase sate din România. Cîteva dintre acestea pot fi vizitate
    într-o excursie de 4 zile, cu plecare şi întoarcere la Bucureşti. Vă propunem un traseu cu cele mai
    frumoase state din România, un număr de 15 localități, începând din zona de sud
    a Carpaților, plecând din București, cu primul sat turistic din România,
    Şirnea. Continuăm drumul spre Bran. De la Bran, mergem spre Sibiel unde vom
    avea și o primă cazare. Bineînțeles că după ce ne întâlnim cu meşterii populari
    din zonă, o să vedem și Muzeul de icoane pe sticlă, unicat în România.     De acolo continuăm drumul spre, spre Rimetea în județul Alba, unde, de
    asemenea, este o zonă foarte frumoasă.


    Rimetea se remarcă printr-o arhitectură unică a caselor, de
    secol 19. După ce, în
    urmă cu secol şi jumătate, un incendiu a distrus aproape toate casele, satul a renăscut, noile case fiind ridicate după acelaşi model arhitectonic. Sunt case înalte,
    cu pereţi albi şi
    cu tocuri de ferestre vopsite în verde,
    cu porţi înalte, cu grădină şi livadă în spate, o parte dintre ele fiind
    transformate în pensiuni. Pentru conservarea valorilor sale arhitecturale, Rimetea a primit în anul 1999, din partea Uniunii Europene,
    premiul Europa Nostra, prin programul european de restaurare rurală cu
    acelaşi nume. De la Rimetea, drumul continuă spre nord, în judeţul
    Bistriţa-Năsăud, cu o oprire în localitatea Salva, unde poate fi vizitată casa
    Costumului Popular.

    Ghidul de
    turism Costin Corboianu vine cu precizări: La Casa Costumului Popular vom avea o
    întâlnire cu doamna Virginia Linu. Dânsa a creat acest muzeu, al Casei costumului
    popular. Dânsa a reușit să capaciteze peste 50 de femei din localitate, doamne
    care știu să lucreze arta tradițională și împreună au reușit să facă acel brand
    până la urmă, îmbinând vechiul cu nou. Sunt și cămăși stilizate, inclusiv ie
    sau cămașă tradițională, fuste ș.a.m.d. Este foarte interesantă povestea, n-o
    să dezvălui absolut tot. Tuturor le recomand, când ajung acolo, să se oprească,
    să viziteze. Pot să vă spun că dânsa a pus umărul la acea asociație Le
    blouse roumaine care a redescoperit ia tradițională românească, care a
    inspirat foarte mulți mari creatori de modă din întreaga lume.


    Din Bistriţa Năsăud traseul continuă în Maramureş, în nordul României, în
    sate tradiţionale, preucm Breb şi Botiza, renumite pentru bisericile din lemn şi impozantele porţi din lemn, adevărate opere de artă
    populară. În continuare, circuitul celor mai frumoase sate din România continuă
    în Bucovina. Turiştii pot vizita aici Muzeul Oului din localitatea Vama, cu o
    colecţie de peste 11 mii de exponate, lucrate în tehnici şi diferite stiluri. O
    treime dintre aceste ouă decorative provin din 82 de ţări. Şi în localitatea
    bucovineană Vama există un muzeu al ouălor încondeiate, însă aici remarcabil
    este faptul că pereţii
    exteriori ai casele sunt pictaţi sau încondeiaţi, după cum
    spun localnicii, cu motive tradiţionale, preluate de pe portul tradiţional al
    românilor.


  • Festivalul Săptămâna Haferland

    Festivalul Săptămâna Haferland

    Lângă Sighișoara se desfășoară zilele acestea a XI-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate culturii săsești din Transilvania. Festivalul este sprijinit de Consiliul Județean Brașov și Ministerul Culturii.



    În cadrul Festivalului, 10 sate din Țara Ovăzului, Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri sunt animate de concerte, coruri, ateliere cu meșteșugari locali, expoziții, proiecții de filme în aer liber, dansuri tradiționale săsești și muzică de fanfară.



    Paticipanții la festival au avut șansa inedită a unei călătorii în timp pentru a redescoperi muzica de fanfară de altă dată, dansurile și cântecele tradiționale săsești, piese de teatru, expoziția de costume tradiționale săsești, concerte de orgă în bisericile fortificate, precum și meșteșuguri tradiționale din această regiune.



    Tema centrală a ediției, la care participă oficialități și personalități ale vieții publice din România și Germania, este sustenabilitatea în peisajul satelor săsești din Haferland.



    Săptămâna Haferland a luat naștere în 2012 prin inițiativa Fundației M&V Schmidt, în cooperare cu Fundația Peter Maffay, pentru promovarea culturii și a tradițiilor sașilor din Transilvania și pentru dezvoltarea sectorului turistic din zona respectivă.



    Programul a inclus, de asemenea, slujba în Biserica Fortificată de la Criț, susținută de dl. Dr. Daniel Zikeli, Episcop Vicar al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, o prelegere despre viața și tradițiile sașilor transilvăneni, o dezbatere publică despre rolul comunității în satele din Haferland, precum și lansări de carte. Fiecare zi de festival s-a încheiat cu dans și multă voie bună la balurile tradiționale săsești.



    “Astăzi a fost o zi magică în Haferland! La invitația dragilor noștri de la Fundația Michael & Veronica Schmidt, am avut oportunitatea să explorăm tradițiile și istoria din această regiune uimitoare. Am vizitat Curtea Bisericii Fortificate din Bunești unde am avut parte de o adevărată călătorie în timp. Haferland este un ținut fermecător în care pare că timpul s-a oprit în loc. Ne-am lăsat purtați de povești și tradiții autentice, am descoperit locuri pline de istorie și am savurat preparate tradiționale delicioase. Însă cel mai frumos lucru a fost întâlnirea cu oamenii săi extrem de primitori și calzi. Cu siguranță vom păstra amintiri de neuitat din Haferland.” — a mărturisit Tova Ben Nun-Cherbis, unul dintre participanții la Festival.

  • Biserici maramureșene din lemn

    Biserici maramureșene din lemn


    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale și a bogăției etnofolclorice. Azi ne oprim în fața vechilor bisericilor din lemn, monumente istorice de valoare națională sau universală, a căror poveste o aflăm de la Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. Iar dacă v-ați făcut deja alte planuri de vacanță, puteți vizita aceste biserici din orice colț al lumii, datorită unor tururi virtuale create printr-o serie de proiecte deosebite.


    “Românii sunt un popor creștin, iar biserica este poziționată în centrul satului, la fel cum și Dumnezeu este centrul Universului. La biserică, oamenii și-au găsit mereu alinarea când au fost invazii, epidemii sau când au avut diverse probleme. Centrul nostru județean a vrut să pună în valoare aceste monumente. Seria acestor proiecte a fost inițiată de Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș înainte de a se declanșa actuala pandemie, când încă nu știam că vom desfășura atât de multe activități online. Instituția noastră nu se află la primul demers de acest fel. În perioada 2018-2020, prin proiecte similare, au fost cercetate biserici vechi din alte trei zone etnografice: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. În 2021, documentarea s-a extins în zona Țara Codrului, cea de-a patra zonă etnografică, situată parțial în județul Maramureș. Astfel, se încheie un ciclu menit să creeze o imagine panoramică a tuturor bisericilor din lemn cu statut de monument aflate în cele patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Țara Codrului este situată în nord-vestul Transilvaniei, reprezintă un spațiu bine conturat din punct de vedere etnografic, dar de-a lungul timpului s-au resimțit influențe multiple din partea regiunilor etnografice învecinate. Maria Mirela Poduț. “I se spune Zona Codrului, fiindcă în trecut era acoperită de păduri întinse de stejar și de fag, însă azi predomină văile și culmile sale domoale. “Biserici de lemn din Zona Codrului – Tururi virtuale” este un proiect dedicat cercetării și promovării a unui număr de 18 biserici vechi din lemn, codrenești, cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Sălaj și Satu Mare.”



    Bisericile din lemn din această zonă sunt monumente de arhitectură aproape necunoscute publicului larg, având parte până acum de interesul unui număr restrâns de specialiști, spune Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Informațiile cu privire la aceste edificii de cult din lemn sunt relativ puține. Unele nu mai fuseseră actualizate de la mijlocul anilor 70, de la data publicării lor. Proiectul nostru a dorit să scoată din anonimat zestrea de biserici de lemn din Țara Codrului, încă păstrate, cu istoria, detaliile arhitecturale, picturile și poveștile lor. Au fost realizate tururi virtuale pentru biserici. Acestea au trăsături care le particularizează și, în același timp, le integrează în ansamblul bisericilor din lemn din România. Este important că, dintre acestea, șase și-au păstrat încă destinația de lăcașe de cult, deservind comunități religioase mici și foarte mici. Ca în anii precedenți, proiectul a avut două componente principale: cercetare și promovare. Pentru munca de cercetare s-au folosit informații din arhivă – studii și articole scrise de specialiști din domeniile artei, istoriei și arhitecturii – completate cu informații obținute din teren. Pentru fiecare dintre monumentele vizate s-au realizat tururi virtuale și fotografii menite să reflecte starea actuală a bisericilor, toate informațiile obținute în formă de text și de imagine putând fi văzute în secțiunea “biserici de lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Caracterul inovator al proiectului stă și în datările dendrocronologice de care au beneficiat șase dintre bisericile incluse în proiect. Maria Mirela Poduț. “S-au scos la iveală informații valoroase privind construcțiile și evoluțiile acestora. Datarea dendrocronologică este cea mai precisă metodă de datare din zilele noastre. Procesul constă în analiza de laborator a unei mostre lemnoase din perete. Metoda e folosită pentru a afla vechimea arborilor din care a fost construită biserică, dar și anul aproximativ al construcției. O premieră în cadrul proiectului e reprezentată de activitățile de filmare și de documentare. Acestea prezintă realitatea bisericilor din lemn din zona Codrului în aceeași secțiune a site-ului – Biserici de lemn.”


    O altă componentă în premieră a proiectului și a site-ului este secțiunea “lăcașe dispărute”. Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale “Liviu Borlan” Maramureș. “Prin aceasta, dorim să întregim, în măsura în care se mai poate zestrea pierdută a patrimoniului pierdut din zona Codrului, într-o manieră virtuală, electronică, din păcate, singura posibilă. Astfel, prezentăm o serie de informații relevante și fotografii cu biserici din lemn care s-au înălțat odinioară în aceste sate, dar care nu mai există în prezent din păcate. Aici găsiți și filmări cu câțiva oameni care au frecventat aceste lăcașe de cult și ce semnificație au pentru ei. Putem spune că în aceste lăcașe sfinte se reflectă istoria de sute de ani în care atât de multe generații le-au trecut pragul. Într-un asemenea loc ,ești învăluit de un sentiment de pace și de căldură, datorită simplității pe care o găsim aici. Așadar, noi vă invităm să veniți să le vedeți.


    Așadar, tururile virtuale sunt utile atât pentru cei care au vizitat aceste biserici și doresc să revadă anumite detalii, dar și pentru cei care nu au avut ocazia să ajungă la ele.






  • Tur virtual al bisericilor maramureșene din lemn

    Tur virtual al bisericilor maramureșene din lemn

    Situat în nordul României, Maramureșul este o regiune atractivă din punct de vedere turistic, datorită frumuseților naturale și a bogăției etnofolclorice. Azi ne oprim în fața vechilor bisericilor din lemn de aici, pe care le puteți vizita din orice colț al lumii, datorită unor tururi virtuale create printr-o serie de proiecte deosebite.



    Românii sunt un popor creștin, iar biserica este poziționată în centrul satului, la fel cum și Dumnezeu este centrul Universului, spune Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș:


    Centrul nostru județean a vrut să pună în valoare aceste monumente. Seria acestor proiecte a fost inițiată de Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș înainte de a se declanșa actuala pandemie, când încă nu știam că vom desfășura atât de multe activități online. În perioada 2018-2020, prin proiecte similare, au fost cercetate biserici vechi din alte trei zone etnografice: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. În 2021, documentarea s-a extins în zona Țara Codrului, cea de-a patra zonă etnografică, situată parțial în județul Maramureș. Astfel, se încheie un ciclu menit să creeze o imagine panoramică a tuturor bisericilor din lemn cu statut de monument aflate în cele patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.



    Primele atestări scrise ale localităților din zona Codrului apar în secolul al XIII-lea. Însă de ce a fost aleasă această regiune? Maria Mirela Poduț, de la Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș:


    Este situată în nord-vestul Transilvaniei, reprezintă un spațiu bine conturat din punct de vedere etnografic. De-a lungul timpului s-au resimțit influențe multiple din partea regiunilor etnografice învecinate. I se spune Zona Codrului, fiindcă în trecut era acoperită de păduri întinse de stejar și de fag, însă azi predomină văile și culmile sale domoale. Biserici de lemn din Zona Codrului – Tururi virtuale este un proiect dedicat cercetării și promovării a unui număr de 18 biserici vechi din lemn, cu statut de monument istoric, care încă se păstrează într-o zonă etnografică întinsă pe suprafața județelor Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a fost derulat în perioada august-noiembrie 2021 de către Centrul județean pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale Liviu Borlan Maramureș, în calitate de beneficiar, alături de opt parteneri – instituții și organizații din cele trei județe care dețin câte un fragment de Codru.



    Bisericile din lemn din această zonă sunt monumente de arhitectură aproape necunoscute publicului larg, având parte până acum de interesul unui număr restrâns de specialiști, spune Maria Mirela Poduț:


    Informațiile cu privire la aceste edificii de cult din lemn sunt relativ puține. Unele nu mai fuseseră actualizate de la mijlocul anilor 70, de la data publicării lor. Proiectul nostru a dorit să scoată din anonimat zestrea de biserici de lemn din Țara Codrului, încă păstrate, cu istoria, detaliile arhitecturale, picturile și poveștile lor. Au fost realizate tururi virtuale pentru biserici. Acestea au trăsături care le particularizează și, în același timp, le integrează în ansamblul bisericilor din lemn din România. Este important că, dintre acestea, șase și-au păstrat încă destinația de lăcașe de cult, deservind comunități religioase mici și foarte mici. Ca în anii precedenți, proiectul a avut două componente principale: cercetare și promovare. Pentru munca de cercetare s-au folosit informații din arhivă – studii și articole scrise de specialiști din domeniile artei, istoriei și arhitecturii – completate cu informații obținute din teren. Pentru fiecare dintre monumentele vizate s-au realizat tururi virtuale și fotografii menite să reflecte starea actuală a bisericilor, toate informațiile obținute în formă de text și de imagine putând fi văzute în secțiunea biserici de lemn a website-ului codru.culturamm.ro



    O altă componentă în premieră a proiectului și a site-ului este secțiunea lăcașe dispărute. Prin aceasta, autorii proiectului doresc să valorifice, în măsura în care se mai poate, zestrea pierdută a patrimoniului din zona Codrului, într-o manieră virtuală, electronică. Astfel, sunt prezentate o serie de informații relevante și fotografii cu biserici din lemn care s-au înălțat odinioară în aceste sate, dar care nu mai există în prezent din păcate.






  • Atentate sângeroase în Sri Lanka

    Atentate sângeroase în Sri Lanka

    Ecourile
    recentei tragedii care a propulsat Sri Lanka în poziţia de cap de afiş al
    jurnalelor de ştiri de pretutindeni sunt departe de a se fi stins. Sute de
    morţi şi răniţi indică bilanţurile actualizate constant de autorităţi,
    autorităţi care au impus stare de urgenţă la nivel naţional după ce mai multe explozii
    au avut loc simultan, duminică dimineaţa, în mai multe biserici creştine, în
    timpul ceremoniilor religioase ale Paştelui catolic, şi în câteva hoteluri de
    lux, pline de turişti. Cele mai multe dintre atentatele teroriste au fost
    concentrate în capitala Colombo.

    La Washington, Departamentul de Stat a emis o
    nouă alertă de călătorie cu privire la Sri Lanka, avertizând că grupuri
    teroriste continuă să pună la cale posibile atacuri în această ţară
    sud-asiatică majoritar budistă, unde catolicii sunt în număr de circa 1,2
    milioane, la o populaţie totală de 21 de milioane. Diplomaţia americană a indicat,
    între posibile ţinte, locuri turistice, terminaluri de transport, malluri,
    hoteluri, lăcaşuri de cult, aeroporturi şi alte locuri publice. Pe fondul
    incertitudinilor şi situaţiei dramatice, lideri politici şi religioşi din
    întreaga lume au condamnat atentatele teroriste.

    Aceste atentate demonstrează
    din nou natura brutală a teroriştilor radicali al căror singur scop este să
    ameninţe pacea şi securitatea    , a apreciat secretarul american de stat Mike
    Pompeo. Mai mulţi cetăţeni americani se află între victime, la fel şi
    britanici, potrivit Ministerului de Externe al Marii Britanii, care a catalogat
    atentatele drept oribile. Rusia a transmis un mesaj de condoleanţe şi a
    precizat că este gata să acorde tot ajutorul necesar statului Sri Lanka. Preşedintele
    Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a spus că atacurile reprezintă o agresiune
    împotriva umanităţii    , iar preşedintele Israelului, Reuben Rivlin,
    consideră că un atac împotriva unei religii este un atac împotriva tuturor
    religiilor. Papa Francisc, care a oficiat slujba de Paşte de la Vatican, şi-a
    exprimat tristeţea, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a
    condamnat violenţele afirmând totodată că lăcaşurile sacre trebuie protejate.

    În
    România, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că libertatea religioasă şi
    credinţa trebuie apărate, iar premierul Viorica Dăncilă s-a declarat, într-un
    comunicat, alături de poporul din Sri Lanka. Imediat după producerea
    atentatelor, la Bucureşti a fost constituită o celulă de criză la nivelul
    Ministerului de Externe, în condiţiile în care un grup de liceeni din România
    se află, până vineri, în această ţară pentru un schimb de experienţă.

  • Jurnal românesc – 17.07.2018

    Jurnal românesc – 17.07.2018

    Patriarhia
    Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
    protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
    programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
    graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
    Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
    românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
    bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
    memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
    organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
    românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
    consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
    mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
    ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
    sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
    din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
    proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
    familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
    şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
    Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
    Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
    propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
    cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
    comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
    intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
    de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
    stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
    teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
    i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
    eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
    participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.


    Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
    Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
    persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
    fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
    A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
    au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
    cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
    bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
    doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
    la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
    interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
    simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
    care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
    legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
    voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina

    Provincie
    istorică situată în nord-estul României, Bucovina este cunoscută, în primul
    rând pentru biserici şi mănăstiri fortificate, precum Arbore, Humor, Suceviţa,
    Moldoviţa şi Voroneţ. Valoarea acestora este sporită de picturile murale
    interioare şi exterioare ale acestor biserici, adevărate bijuterii ale Evului
    Mediu. Pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii,
    Bucovina se remarcă şi printr-o gastronomie specifică, apropiată de cea
    moldovenească, dar care poartă şi influenţa austriacă deoarece între anii 1775
    şi 1918 această provincie istorică românească s-a aflat sub administraţia
    imperială de la Viena.


    În
    bucătăria bucovineană sunt utilizate foarte mult ciupercile şi fructele de
    pădure. Dacă ar fi să începem cu felurile de bază, să menţionăm ciorbele de
    legume cu carne de vită sau supa de pui cu tăiţei de casă şi ciorbele de
    zarzavaturi, toate drese cu smântână. Păstrăvul cu smântână este o altă
    delicatesă, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Pe listă putem
    adăuga sarmalele în cuib, pentru care se face umplutură cu carne de porc, cu
    carne de viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu
    ciuperci. Fructele de pădure reprezintă, de asemenea, un important ingredient
    al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor
    băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.
    Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană pe filiera
    austriacă. Un preparat specific îl reprezintă tocineii, un desert obţinut din
    cartofi şi smântână. Un preparat relativ recent al bucătăriei bucovinene este
    ciorba rădăuţeană, asemănătoare cu cea de burtă, dar în care burta de vită este
    înlocuită cu carnea de pui.


    Un
    alt preparat specific este păstrăvul afumat în cobză. Cobza are forma
    instrumentului popular asemănător unei chitare, dar este confecţionată din
    nuiele de răchită în care s-au pus ramuri de brad. Se spune că această cobză,
    în care intră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut
    din necesitatea de a transporta în bune condiţii şi de a păstra păstrăvii
    afumaţi timp de câteva zile, fără a-i
    pune în frigider. Păstrăvii sunt afumaţi la fum de lemn de brad, operaţiune în
    urma căreia capătă o culoare arămie. Dacă se foloseşte lemnul de fag, se spune
    că păstrăvii capătă un gust uşor dulceag. Cei care s-au perfecţionat în
    afumarea păstrăvilor folosesc şi conuri de molid, uscate şi curate pentru a da
    un gust uşor amărui. Înainte de a fi afumaţi, păstrăvii sunt ţinuţi, timp de 12
    ore, în apă cu sare, în care se mai adaugă mai multe mirodenii, între care
    piper boabe şi foi de dafin. După aceea, păstrăvii sunt lăsaţi în afumătoare
    pentru circa 4 ore, până capătă acea culoare arămie.

  • Mâncăruri din Bucovina

    Mâncăruri din Bucovina

    Provincie
    istorică situată în nord-estul României, Bucovina este cunoscută, în primul
    rând pentru biserici şi mănăstiri fortificate, precum Arbore, Humor, Suceviţa,
    Moldoviţa şi Voroneţ. Valoarea acestora este sporită de picturile murale
    interioare şi exterioare ale acestor biserici, adevărate bijuterii ale Evului
    Mediu. Pe lângă valorile culturale de patrimoniu şi frumuseţile naturii,
    Bucovina se remarcă şi printr-o gastronomie specifică, apropiată de cea
    moldovenească, dar care poartă şi influenţa austriacă deoarece între anii 1775
    şi 1918 această provincie istorică românească s-a aflat sub administraţia
    imperială de la Viena.


    În
    bucătăria bucovineană sunt utilizate foarte mult ciupercile şi fructele de
    pădure. Dacă ar fi să începem cu felurile de bază, să menţionăm ciorbele de
    legume cu carne de vită sau supa de pui cu tăiţei de casă şi ciorbele de
    zarzavaturi, toate drese cu smântână. Păstrăvul cu smântână este o altă
    delicatesă, la fel ca şi ciupercile cu smântână şi cu mămăligă. Pe listă putem
    adăuga sarmalele în cuib, pentru care se face umplutură cu carne de porc, cu
    carne de viţel, cu carne de miel, cu carne de pasăre, pui sau gâscă şi cu
    ciuperci. Fructele de pădure reprezintă, de asemenea, un important ingredient
    al bucătăriei bucovinene, fie că acestea sunt utilizate pentru prepararea unor
    băuturi alcoolice dulci, fie că acestea sunt transformate în dulceţuri.
    Prăjiturile în foetaj au intrat în gastronomia bucovineană pe filiera
    austriacă. Un preparat specific îl reprezintă tocineii, un desert obţinut din
    cartofi şi smântână. Un preparat relativ recent al bucătăriei bucovinene este
    ciorba rădăuţeană, asemănătoare cu cea de burtă, dar în care burta de vită este
    înlocuită cu carnea de pui.


    Un
    alt preparat specific este păstrăvul afumat în cobză. Cobza are forma
    instrumentului popular asemănător unei chitare, dar este confecţionată din
    nuiele de răchită în care s-au pus ramuri de brad. Se spune că această cobză,
    în care intră 5… 6 exemplare care cântăresc în total circa un kg, a apărut
    din necesitatea de a transporta în bune condiţii şi de a păstra păstrăvii
    afumaţi timp de câteva zile, fără a-i
    pune în frigider. Păstrăvii sunt afumaţi la fum de lemn de brad, operaţiune în
    urma căreia capătă o culoare arămie. Dacă se foloseşte lemnul de fag, se spune
    că păstrăvii capătă un gust uşor dulceag. Cei care s-au perfecţionat în
    afumarea păstrăvilor folosesc şi conuri de molid, uscate şi curate pentru a da
    un gust uşor amărui. Înainte de a fi afumaţi, păstrăvii sunt ţinuţi, timp de 12
    ore, în apă cu sare, în care se mai adaugă mai multe mirodenii, între care
    piper boabe şi foi de dafin. După aceea, păstrăvii sunt lăsaţi în afumătoare
    pentru circa 4 ore, până capătă acea culoare arămie.

  • Cetatea Făgăraşului

    Cetatea Făgăraşului

    Ne îndreptăm azi către centrul României. Judeţul Braşov este cunoscut
    printre iubitorii muntelui şi ai monumentelor istorice. Se pot practica aici
    turismul activ, de relaxare sau cultural. Iar unul dintre municipiile care a
    înregistrat o creştere constantă a numărului de turişti este Făgăraşul. Acesta
    este situat în imediata apropiere a Munţilor Făgăraş, cei mai înalţi din
    România, şi a uneia dintre cele mai spectaculoase şosele din România,
    Transfăgărăşanul. Valentin Cristea, ghid turistic, spune că nu puteţi rata o
    vizită la cetatea măreaţă şi impunătoare a Făgăraşului. Unul dintre cele mai bine conservate monumente din ţară, recomandată de publicaţii străine ca fiind a doua cea
    mai frumoasă cetate din lume, după un castel din Germania, de secol XIX,
    cetatea noastră este mult mai veche. Construcţia ei a început în secolul al
    XIV-lea. În anul 1650, construcţia s-a finalizat. Ea are în interior un castel
    cu 86 de încăperi, dintre care aproape jumătate, în ultimii ani, s-au tot
    deschis turiştilor. Aceste spaţii sunt foarte apreciate. Ele sunt o combinaţie
    între muzeu clasic şi reconstituiri de spaţii care au avut destinaţii foarte
    importante. Trebuie să amintim că Cetatea Făgăraşului a fost şi reşedinţă
    princiară.




    Între 1918 şi 1948 cetatea a fost garnizoană a armatei române. Iar în
    anul 1939, polonezii şi-au găsit în cetate un refugiu. Între anii 1948-1960,
    cetatea Făgăraşului a fost transformată în închisoare pentru deţinuţi politici,
    iar după anul 1960, cetatea va fi dezafectată şi vor începe vaste lucrări de
    restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat din perioada
    de glorie a secolului al XVII-lea.




    Însă când ne putem programa vizita? Valentin Cristea, ghid turistic. În afară de luni, când sunt închise toate
    muzeele din România pentru curăţenie generală, se poate vizita de marţi până
    duminică. Programul de iarnă este de marţi până vineri între orele 8.00 -
    16.00. Ultima intrare este la ora 16.00, iar muzeul se închide la ora 17.00.
    Sâmbăta şi duminica programul este între orele 9.00 – 17.00, cu ultima intrare
    la ora 16.00.




    Adulţii vor plăti 15 lei pentru un bilet de intrare, în
    timp ce elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de gratuitate 50%. Se
    asigură ghidaj în limbi străine, iar din Centrul de Vizitare al cetăţii, vă
    puteţi achiziţiona albume şi materiale de informare în limba română şi în
    principalele limbi de circulaţie internaţională. Valentin Cristea, ghid
    turistic, spune că nu ar trebui să rataţi, totuşi, şi atracţiile din
    împrejurimi. Este foarte frumoasă Ţara
    Făgăraşului. Este dezvoltat turismul ecumenic. Avem multe mănăstiri importante,
    biserici săseşti vechi. Se poate practica turismul de agrement, de sejur, de
    sfârşit de săptămână, sunt pensiuni cu păstrăvării. Se poate veni oricând.
    Munţii Făgăraşului sunt aproape. Dragii mei viitori oaspeţi, veniţi cu
    încredere, fiindcă aveţi ce vedea şi vă veţi simţi foarte bine.





    Invitaţia
    a fost, aşadar, lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă
    destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!

  • Descoperă sufletul Transilvaniei

    Descoperă sufletul Transilvaniei

    Mergem astăzi în centrul
    României, într-o zonă încărcată de legende, desprinsă parcă din poveşti, în
    care descoperi aşezări parcă încremenite în timp. Peisajul rural transilvănean
    a încântat dintotdeauna turiştii români şi străini deopotrivă. Liniştea micilor
    sate răsfirate, oamenii simpli, aerul curat, obiceiurile străvechi, dar şi
    mâncarea tradiţională au făcut ca destinaţia noastră, deşi nepromovată pe cât
    ar trebui, să fie una renumită. Iar odată ajunşi în Transilvania veţi mai
    descoperi ceva. Pe lângă aceste sate sau chiar în mijlocul lor se ridică
    impunătoare biserici – cetăţi fortificate, ridicate în secolul al XII-lea. În
    acest spaţiu geografic relativ restrâns au fost identificate peste 200 de
    astfel de monumente.


    Începând
    din data de 5 aprilie s-a deschis noul sezon de vizite al cetăţilor
    fortificate, iar până în data de 31 octombrie sunt aşteptaţi peste 400.000 de
    vizitatori, conform datelor comunicate de Biserica Evanghelică din România.
    Aceştia se vor bucura de roadele unui proiect special, Descoperă sufletul
    Transilvaniei, al cărui coordonator este preot dr. Ştefan Coşoroabă: Proiectul Descoperă sufletul Transilvaniei a apărut dintr-o necesitate.
    După 1990, aproape toţi saşii din Transilvania, membri ai Bisericii Evanghelice
    din România, au emigrat. Odată cu ei au plecat şi constructorii şi cei care
    întreţineau bisericile fortificate. Astfel, cele peste 150 de biserici
    medievale şi fortificate din sudul Transilvaniei au rămas aproape orfane.
    Această salbă de monumente este unică în Europa. De aceea, Biserica Evanghelică
    din România, pornind de la Episcopie, a trebuit să demareze un proiect pentru a
    substitui efortul comunităţilor care timp de 800 de ani au întreţinut aceste
    biserici. Din păcate, actualele comunităţi locale se implică prea puţin în
    întreţinerea actualelor monumente istorice, indiferent dacă sunt UNESCO sau de
    categoria A sau B. Turismul cultural devine astfel o substituire a
    comunităţilor care nu mai există, singura posibilitate de a întreţine pentru
    viitor aceste monumente istorice. De aceea s-a lansat proiectul Descoperă
    Sufletul Transilvaniei.


    Sezonul
    actual de vizitare a cetăţilor fortificate se desfăşoară din 5 aprilie până în
    31 octombrie 2015. În această perioadă sunt programate aproape 200 de
    evenimente, iar vizitatorii pot intra în aproximativ 65 de biserici fortificate
    şi biserici medievale. 41 din ele sunt incluse in Transilvania Card 2015, un
    nou instrument turistic, primul card de vacanţă din România, despre care aflăm
    de la preot dr. Ştefan Coşoroabă: Transilvania Card este o
    încercare de a promova bisericile fortificate nu numai individual ci şi
    colectiv, tocmai printr-un card de vacanţă care permite un acces liber la cele
    mai importante biserici fortificate. Pe lângă acces gratuit, acest card oferă şi
    reduceri la servicii turistice oferite de partenerii noştri în zona
    monumentelor. Aşadar, avem un turism integrat. Nu ne dorim să promovăm doar
    bisericile fortificate, ci toată zona, împreună cu oamenii care locuiesc acolo.
    Avem peste 65-70 de oferte de reduceri la restaurante, pensiuni şi evenimente.
    Există un site dedicat acestui card. Cei interesaţi pot găsi date despre
    bisericile fortificate, servicii şi despre proiectul Descoperă sufletul
    Transilvaniei în limbile germană, română şi engleză. Cardul se poate
    achiziţiona în opt localităţi din sudul Transilvaniei. Costă 50 de lei sau 11
    euro, banii respectivi fiind investiţi în totalitate pentru restaurări. Însă
    acesta se poate comanda şi prin e-mail.


    Raportul turiştilor români faţă de al celor din străinătate
    s-a schimbat în ultimii cinci ani în favoarea celor din România. În urmă cu
    cinci ani, în jur de 65 până la 70% din vizitatorii bisericilor fortificate
    erau străini. Acum, cei din România descoperă sau redescoperă valorile proprii
    şi s-a ajuns la un raport de 50-50 turism intern şi internaţional, spune preot dr. Ştefan Coşoroabă: Cel
    internaţional este de înţeles, pentru că zona germanică a Europei, cu Austria,
    Elveţia şi Germania, este cea mai interesată de bisericile fortificate. Totuşi,
    în ultimii câţiva ani, au venit şi turişti din Franţa, Spania, Polonia sau
    Anglia. Şi au început să vină şi din Japonia şi China. Nu există rute
    stabilite, ci doar puncte de reper. Majoritatea turiştilor se opresc
    obligatoriu la Biertan, poate cea mai importană biserică fortificată sit UNESCO
    dintre cele 150, dar şi la Prejmer, lângă Braşov, în Sighişoara la Biserica din Deal şi Biserica Mănăstirii. Biserica Neagră
    din Braşov este arhicunoscută, dar, mai nou, câştigă teren şi Viscri. Se ştie
    că prinţul Charles are acolo o casă şi s-a îndrăgostit de zona respectivă. Şi
    nu e singura zonă care a intrat pe lista obligatorie a destinaţiilor turiştilor
    străini şi locali


    Dacă ajungeţi la Biertan, o puteţi întâlni pe
    Codruţa Pleiaş. Codruţa este o localnică mândră de locul în care trăieşte,
    cunoaşte foarte bine istoria localităţii şi spune că Biertanul se remarcă
    printr-o bogăţie culturală remarcabilă. Ca mărturie avem
    biserica fortificată, înscrisă din 1993 în patrimoniul UNESCO. Cetatea se
    înalţă în mijlocul satului, fiind foarte impunătoare şi înconjurată de trei
    rânduri de ziduri. În secolul al XVI-lea, ca episcop evanghelic, este numit
    Lucas Unglerus din Biertan, care acceptă funcţia numai cu condiţia rămânerii
    sale în Biertan, acest lucru presupunând mutarea sediului episcopal în acest
    loc. Este un loc mirific, înconjurat de dealuri împădurite. Timp de trei secole
    Biertanul a fost centrul spiritual al confesiunii luterane din Transilvania.


    Preot dr. Ştefan Coşoroabă, pe
    de altă parte, recomandă biserica fortificată din Cisnădioara. Este
    cea mai veche biserică fortificată din cele 150. A fost ridicată în secolul al
    XI-lea de către coloniştii valoni care veneau din vestul Europei. A fost mult
    timp un loc de pelerinaj. Din faţa bisericii se văd Munţii Cibinului şi Munţii
    Făgăraşului. Se află pe un deal, Dealul Sf. Mihail. De aceea, ne putem închipui
    cum pelerinii urcau pe întuneric, prin pădure, şi ajungeau sus, la lumină, unde
    puteau să se descarce sufleteşte şi să se odihnească trupeşte. Şi astăzi, pentru
    turişti, urcuşul este anevoios, dar, ajunşi sus, sunt răsplătiţi cu o
    privelişte minunată, geografică, dar şi istorică.


    Invitaţia a fost lansată. Până data viitoare, când
    vă aştept cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!