Vizite tru Extremlu Orient
Parteneriatlu Strategic anamisa di România şi Japonia demonstreadză că ligăturli bilaterale agiumsiră pi nai ma analtulu nivel – declară prezidentulu Klaus Iohannis, după ţi, marță, la Tokyo, simnă, deadunu cu premierlu nipon, Fumio Kishida, perfectarea alustui tratat bilateral. Tut marță, prezidentulu Iohannis fu aştiptatu di amirălu ali Japonie, Naruhito. România şi Japonia, spuni șeflu a statlui, suntu tora ma aprukeati ca vărnăoară. El nica spusi că, tru actualu contextu global, dămcusitu di polimu şi di tensiuni regionale, easti important s’avemu besă unu alantu tră s’li vigllemu valorli di thimelliu cari nă difinesc: vrearea di irini şi securitate, libertatea, democraţia şi ndrepturile omului, arada internaţională thimilliusită pi reguli. Unăoară cu simnarea a Parteneriatului Strategic, spun experții, dizvoltarea cooperarillei româno-nipone va s’hibă accelearată, pritu lărdzearea a portofoliului di acţiuni şi proiecte tru tuti domeniile di sinferu comun. Uidisitu cu spusa a pitricutăllei Radio România, vizita prezidentului Iohannis avu şi ună importantă dimensiune economică, Japonia hiinda nai ma mari investitor asiatic tru România. Aţeali aproapea 400 di societăţi comerciale cu capital japonez ditu România aducu, tru aestu kiro, cama di 40.000 di locuri di lucru. Potenţialu di creastire easti semnificativ, inclusiv tru domeniile cu nai ma analtu nivel di inovaţie, catacum dizvoltarea tehnologiei di turlie reactoare modulare micñiţi, produţerea şi distribuţia di hidrogen veardi, producţia di optică di mare putere, infrastructura ditu bărnulu ditu soni ică bitisearea a unei nauă magistrală a metroului ditu Bucureşti. Parteneriatlu cu Japonia easti doilu simnatu di România cu un stat asiatic, după aţelu cu Coreea di Sud. Ditu Japonia, prezidentulu Iohannis nkisi calkea ti tu Singapore. România easti treilu nai ma mari furnizor ditu Uniunea Europeană di servicii IT tru Singapore, iara interesul ahăndusearea şi amplificarea aluştui palier di colaborare, pritu iniţierea di năi proiecte bilaterali.
Pisti 3,7 miliuñi di arifugaţ ucraineni tru România vecină
Inspectoratul General ali Poliţiei di Frontieră (IGPF) dimăndă că maş ñiercuri intrară tru România, pritu locurli di triţeari a sinurlui, cama di șapti ñilli di cetăţeni ucraineni. Uidisitu cu unu comunicat transmis, gioi, a presăllei, ahurhinda cu 10 di şcurtu 2022, cu dauă stămâñi ninti că askerea arusă s’lă aputrusească văsilia, intrară tru România 3.705.317 di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea, ma largu, cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europă, ama aproapea 100 di ñilli, precizează autoritățile di la București, aleapsiră s’rmână tru România. Aprindu dzuua ti dimăndari a datiloru di la Poliția di Frontieră,
Parlamentul di la Bucureşti adoptă ună declaraţie di ndrupari ali Ucraină, cu arastea că s-umplu, pi 24 di şcurtu un an di la diclanşarea invaziei rusești. Documentul, adoptat cu largă majoritate di majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la pripunerea USR (tru opoziție), condamnă sertu polimlu nkisitu di Moscova contra a unui stat suvearan, a curi teritoriu easti inalienabil şi indivizibil. Diclaraţia reafirmă ndrupămintulu susta ali Românie tră aţea ţi număseaşti alumta eroică a statlui şi a popului ucrainean, catacum şi tră ndruparea ali independenţă, suvearanitati şi integritati teritorială ali Ucraină, tru limitili a sinurloru pricunuscuti internaţional.
Româñilli ditu Ucraina
Nu tuti suntu ti anami tru ligăturli româno-ucrainene. Tru arada a debatlui mutrinda declarația di ndrupari a Kievului, prezidentulu AUR (opoziția naționalistă), George Simion, insistă tră protejarea a conaționalilor ditu văsilia viţină. Pisti 400 di ñilli di etniţ români băneadză aclo, majoritatea tru nordul a Bucovinăllei, nordul și sudlu ali Basarabiei și Ținutlu Herța, teritorii românești răsăritene arăkiti, tru 1940, dupu un ultimatum, di Uniunea Sovietică stalinistă și priloati, tru 1991, di Ucraina, ca stat succesor. După invadarea ali Ucraină di cătră askerili aruse, mulţă etniţ români fudziră pi front sumu hlambura ucrainean. Tru andreu 2022, ministerul român di Externe lugursea regretabil că nomlu mutrinda minorităţile naţionale ditu Ucraina fu adoptat tru absenţa unei noi consultări a Comisiei di la Veneţia. Opinia aceastiia, apreciază diplomația di la București, ar fi contribuit tru mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar ditu perspectiva standardilor juridice europene tru materie.
Di asemenea, subliniază MAE, easti regretabil faptul că legea a fost adoptată tru absenţa unei consultări adicvate a reprezentanţilor comunităţii române ditu Ucraina, aşa cum a solicitat Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe diplin parcursul european al Ucrainei şi truţelege dorinţa firească di apropiere di Uniunea Europeană, trusă semnalează faptul că acceleararea intempestivă a procesului di legifearare tru acest domeniu a afectat, di o manieră semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, cari ar fi trebuit să fie unul di substanţă, anterior adoptării legii.
Enigma ditu canal
Autorităţile ditu Ucraina şi România s
Akicăsiră s’verifică ahăndusimea a canalelor di pe Dunăre pi cari administraţia di la Kiev li ufiliseaşti ti s’exporta părmătii agricole – dimăndară responsabili guvernamentali ditu aţeali dauă văsilii. Dunărea easti ună cali di transport importantă tră Ucraina, cari, tru dupu aputrusearea arusească, mindueaşti s’exporte pi aestă cale yipturi şi alte produse, tru majoritate tut agro-alimentare. Autorităţli române declarară, meslu tricutu, că suntu găilipsiti di indiciile ţi spunu că Ucraina draghează canalul Bîstroe, ţi traeaţi pritu ună regiune sensibilă ditu videală ecologic, şi ntribară desi pot s’verifica situația ditu teren. Kievul negă că, pritu adâncirea canalului, ari călcată vără acord şi să spusi hăzări să-lli spună ali Românie, membră a Uniunillei Europene şi a NATO, anvergura a dragărilor. Controalili suntu pruvidzuti s’ahurhgească meslu aestu. Bucureștiul ari frixea ti impactul pe cari lucrările nkisiti di ucraineni poati s-li aducă tru ecosistemlu ditu Delta a Dunăllei, zonă unică tru Europa, inclusă tru patrimoniul mondial UNESCO. Ministerul ucrainean ali Infrastructură comunică că, după ași-dzăsa născărseari a canalului, ahăndusearea aluştui criscu di la 3,9 la 6,5 metri, dimi aproapea easti diplo.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
