În urmă cu zece ani, pe 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria aderau
la UE, într-o prelungire a celei mai ample extinderi din istoria blocului
comunitar care a avut loc în mai 2004. Entuziasmul era mare în toate statele
foste comuniste, mai ales în România. Atunci era pe primul loc la nivelul
încrederii în instituţiile UE, conform sondajelor de opinie. Cum stau lucrurile
azi, zece ani mai târziu, odată cu încheierea anului 2016, un an greu care a
zguduit uniunea prin atacuri teroriste, dar şi prin anunţarea ieşirii Marii
Britanii din blocul comunitar? În condiţiile acestea, îşi mai păstrează România
euro-entuziasmul, laolaltă cu restul statelor-membre? Potrivit unui recent Eurobarometru, de tipul
Parlametru, realizat la solicitarea Parlamentului European, 53% dintre români
cred că apartenenţa la Uniunea Europeană
este un factor pozitiv pentru ţara lor.Este un procent care coincide cu media europeană, dar care
reprezintă o scădere pentru România în condiţiile în care aici încrederea în UE
se afla mereu la valori mult mai ridicate: în jur de 70%-80%, încă dinainte de
aderare. Survenind într-o perioadă de
îngrijorări împărtăşite de toţi europenii, rezultatul nu este surprinzător,
consideră Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
din cadrul Academiei Române: Este
un procent care se încadrează în trendul global de scădere a încrederii în
instituţii supranaţionale. Apoi, mai trebuie să ţinem cont şi de poziţia
României care e un pic specifică. România a intrat în UE cu un capital de
încredere foarte ridicat, cu o dorinţă mare de a fi acolo, pentru că astfel era
recunoscută apartenenţa sa la lumea civilizată. Pe de o parte încercăm să ne
definim importanţa ca români, pe de altă parte vrem să fim recunoscuţi ca
cetăţeni civilizaţi ai lumii. Eticheta de a fi civilizat înseamnă pentru noi a
fi în UE, a fi recunoscuţi şi drept cetăţeni europeni.
În cei zece ani scurşi de la
aderare, românii au avut ocazia să se informeze mai bine în legătură cu
instituţiile UE şi să înţeleagă că influenţa lor este limitată, iar aderarea la
UE nu a însemnat că va curge doar lapte şi miere, după cum s-a exprimat
eurodeputata Renate Weber, membră în Comisia pentru ocuparea forţei de
muncă şi afaceri sociale: Eu nu aş omite din factorii care influenţează
răspunsurile pe care le dau la un moment dat cetăţenii, discuţiile care au loc
la nivelul fiecărei ţări. Acest sondaj apare într-un moment în care în România,
destul de multe voci au făcut reproşuri UE în legătură cu politicile adoptate
şi cu felul în care România are sentimentul că este ţinută în afara pârghiilor
de luare a deciziilor. Neprimirea noastră în spaţiul Schengen a influenţat, la
rândul său, sentimentul de cetăţean european. În plus, cei mai mulţi oameni pun
libera circulaţie ca un element important şi ca un factor clar de identitate europeană.
Cum aproape fiecare român are
rude sau prieteni care lucrează în alte state-membre, mobilitatea pe piaţa
muncii a devenit un bun de preţ. De altfel, întrebaţi care sunt beneficiile
aduse de aderare, românii răspund libertatea de mişcare în proporţie de 44%.
În general, ei par să considere că aderarea le-a adus beneficii într-o măsură
mai mare decât ceilalţi europeni: în medie 60% dintre
europeni consideră că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE
comparativ cu românii care cred acest lucru în proporţie de 64%. În general,
54% din europeni consideră că lucrurile evoluează în direcţia greşită în timp
ce doar 25% consideră că lucrurile evoluează în direcţia corectă. Şi, din acest
punct de vedere, români sunt printre cei mai optimişti europeni în legătură cu
perspectivele UE, întrucât 42% consideră că lucrurile merg în direcţia bună în
Uniunea Europeană. Potrivit sociologului Bogdan Voicu, aceste răspunsuri indică
faptul că românii au încă aşteptări mari de la instituţiile comunitare, mai
ales comparativ cu instituţiilor lor naţionale. Bogdan Voicu: Cei care
par a simţi că suportă mai multe costuri încep să devină un pic sceptici. Pe de
altă parte, dacă ne raportăm la situaţia României, e o ţară care de câţiva ani
încoace trece printr-o creştere economică resimţită şi în nivelul de trai. Când
ai creştere, evaluezi mai optimist mersul societăţii. În plus, noi încă tindem
să-i vedem pe europeni mai puţin corupţi şi mai bine organizaţi decât noi. Prin urmare, manifestăm şi un soi de optimism anticipatoriu, adică
ne va fi şi nouă bine cândva.
Aşteptările mari cu privire la
instituţiile europene comparativ cu cele naţionale se văd şi în rezultatele
Eurobarometrului referitoare la legislativul comunitar: 38% dintre români au încredere în PE, mult peste media europeană de
25%. De asemenea, peste 35% dintre ei consideră că vocea lor e mai bine auzită
la nivel european decât la nivel naţional. Eurodeputata Renate Weber
comentează: Mi-ar face
mare plăcere să zic că asta se întâmplă pentru că oamenii apreciază mai mult ce
facem noi aici, în PE. Dar o să fiu obiectivă şi o să spun că, din punctul meu
de vedere, lipsa de încredere a românilor în parlamentul naţional e atât de
mare încât oamenii simt nevoia să se raporteze la o altă instituţie. Pe de altă
parte, noi la PE primim o grămadă de mesaje fie prin e-mail, fie prin poşta
clasică. Şi mulţi dintre noi, eurodeputaţii, chiar răspundem la aceste
întrebări. Ori pentru cetăţenii români care nu sunt obişnuiţi să primească
feedback nici de la autorităţile îndreptăţite să le răspundă, este o dovadă a
unui comportament normal.
În concluzie, potrivit acestui sondaj de opinie Parlametru, UE se bucură încă de susţinerea cetăţenilor săi, chiar dacă entuziasmul
e mai diminuat. În plus, conform Eurobarometrului standard din toamnă, majoritatea românilor au
încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană).Totuşi, 66% dintre europeni
şi 79% dintre români consideră că UE este un loc de stabilitate într-o lume
tulbure.
