Prevăzute
pentru luna noiembrie a anului trecut, alegerile parlamentare din Republica
Moldova au fost amânate pentru 24 februarie 2019. Motivul? Vor fi organizate pe
un sistem electoral nou – ceea ce necesită mai mult timp, pentru o mai bună
organizare. Un sistem electoral mixt, criticat de comunitatea internaţională şi
de opoziţia de la Chişinău. În conformitate cu noul sistem, 50 din cei 101
deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar 51 în circumscripţii uninominale.
Criticii acestuia spun că este un sistem stufos, complicat şi care lasă loc de
ambiguităţi. Concurenţii electorali cotaţi cu cele mai multe şanse sunt trei
formaţiuni cu orientare politică diferită.
Este vorba de Partidul Socialiştilor,
de stânga, susţinut şi de preşedintele pro-rus, Igor Dodon, Blocul Electoral
ACUM, constituit din două partide de opoziţie, de centru-dreapta, pro-europene
– Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu, şi Platforma
Democraţiei şi Adevăr, condusă de Andrei Năstase -, şi Partidul Democrat, aflat
în prezent la guvernare, care se declară pro-occidental, dar care, prin multe
din acţiunile sale considerate antidemocratice, a dus la o răcire a relaţiilor
cu Bruxelles-ul. Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, s-a declarat
recent adeptul celei de-a patra căi – nici Est, nici Vest, nici uniune cu
România, ci pro-Moldova, a explicat la Radio România, Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române,
care a vorbit despre posibilele alianţe ulterioare alegerilor şi despre miza
acestui scrutin:
Totdeauna este
o miză în Republica Moldova şi e cam aceeaşi de când şi-a declarat independenţa
– alegerile în Republica Moldova nu sunt politice, ci geopolitice, partidele nu
sunt politice, ci geopolitice, de fiecare dată există această tensiune, această
apăsare, această indecizie a Republicii Moldova de a se duce cu fermitate şi
consistent, adică nu doar pe parcursul unui ciclu electoral, către Vest sau
către Est. Pentru că balansul ăsta care s-a petrecut de fiecare dată, uneori
chiar sub aceleaşi figuri prezidenţiale – personaje politice importante în
Republica Moldova au câştigat un mandat politic electoral cu o ofertă pro-vest,
celălalt mandat l-au câştigat cu o ofertă pro-est – din punctul acesta de
vedere, suntem în aceeaşi ambiguitate. Sigur că, de fiecare dată, alegerile
care stau să vină par mai importante decât toate cele care au fost.
De
obicei, partidele de stânga au fost partide puternice, care ajungeau să ia
majoritatea, mai spune Dan Dungaciu. De data asta, însă, vom avea o
fragmentare, nu va exista niciun bloc, niciun partid care să poate să facă singur
majoritatea. Aşa cel puţin ne spun sondajele şi vom avea cu siguranţă ori o coaliţie,
ori anticipate, crede Dan Dungaciu. Ce trebuie să facă România, ce trebuie să
urmărească în privinţa procesului electoral din Republica Moldova?
Din nou, Dan
Dungaciu: România este
preşedinta Consiliului Uniunii Europene într-o situaţie complicată – din
păcate, Republica Moldova a reuşit performanţa să fie mai prost văzută la
Bruxelles decât era probabil şi pe vremea lui Vladimir Voronin. În acest
moment, oficialii Republicii Moldova nu mai sunt primiţi la Bruxelles, nu mai
au uşile deschise acolo, nici măcar în Statele Unite, aşa cum se laudă pe la
Chişinău, deci Republica Moldova nu a stat atât de prost la nivel de imagine
niciodată. România, din această perspectivă, are o complicaţie în plus, pentru
că România, ca urmare a unor decizii politice, la vremea respectivă, din
punctul nostru de vedere nu foarte fericite, a girat Republica Moldova chiar
când Bruxelles-ul a dat semnale foarte dure de sancţionare chiar a Republicii
Moldova, inclusiv atunci când au tăiat finanţările. Finanţările sunt blocate
pentru Republica Moldova, urmând să vină testul alegerilor parlamentare, care
ar trebui să se desfăşoare impecabil. Şi, din această perspectivă, România
trebuie să fie fermă în a transmite mesaje că bătălia politică, bătălia
parlamentară trebuie să se desfăşoare corect. România, care îşi asumă să pună
pe agendă o temă, a Parteneriatului Estic – extrem de greu prizabilă la nivel
european, nivelul de saturaţie este enorm la Bruxelles pe tema asta – deci
România dacă încearcă să pună de pe scaunul înalt de preşedinte al Consiliului
Uniunii Europene tema Parteneriatului Estic şi nu se asigură că ce se întâmplă
în Republica Moldova este măcar decent, dacă nu bine, atunci sigur că România
riscă sa-şi joace inclusiv destinul şi credibilitatea în raport cu partenerii
Uniunii Europene.
În aceeaşi zi cu alegerile parlamentare, în Republica
Moldova va fi organizat şi un referendum consultativ privind reducerea
numărului de deputaţi de la 101 la 61 şi acordarea cetăţenilor dreptul de a
revoca deputaţii din funcţie. Un demers considerat de mulţi drept populist,
servind actualei puteri, care a vrut să pună, astfel, între paranteze orice
dezbatere legată de limbă sau de integrarea europeană a Republicii Moldova.