Radio România Internațional

Tag: BNR

  • BNR țâni toclu di stur

    BNR țâni toclu di stur

    Banca Naţionalâ ş-țâni atitudinea mârdzinitâ ş-apufâsi țânearea nialâxitâ, la 6,5% tru an a toclui di politicâ monetarâ, tu arada a lucârloru mintiti ți s-vedu em nuntru, tu vâsilie, em nafoarâ. Dupâ dauâ scâderi pi aradâ, toclu di stur nu mata fu alâxitu ditu meslu agustu, dupâ gairețli di scâdeari ali inflaţie. Dupâ spusa a BNR, inflația criscu tu trimestrul ditu soni a anlui ți tricu, ma multu di cum eara minduit di prota. S-apufusi, tutnâoarâ, țânearea a toclui la cari pot s-amprumutâ bănchili comerțiali di la BNR ică ți li llia aesti ti pâradzlli țânuț tu conturli ali Bancâ Chentralâ, la 7,5% și 5,5% tu anu.

    Totnâoarâ, furâ țânuti nialâxiti ratili a stogurlor di nghiosu, obligatorii ti pasivili tu lei ş-tu valutâ a instituţiilor di credit. Spețialişțâlli zbura ti apofasi și luyursea că BNR va s-lucreadzâ ma largu cu apridunari ta s-nu ascapâ inflaţia di sum cumandu, ama și s-nu aducâ zñie a criștearillei icunumicâ ți ș-ași easti scâdzutâ. Analistul finanțiar Dragoş Cabat zburâ cama multu ti aesu lucru:

    “Apofasea aeasti unâ di aradâ ma s-acâțăm tu isapi că easti unu chiro cu multi lucri nibuni nuntru ș-nafoarâ. Tora di oarâ nu avem nica un buget, nu avem un plan ti scâdearea ali xichi bugetarâ. Borgea publicâ creaşti dipriunâ, di mes-mes, tamam ta s-anvâleascâ aestâ xichi bugetarâ. Avem ş-unâ xichi di emburlâchi. Nu sâ ştii maca taxili va s-creascâ ma nu, ș-ți turlie va sâ scadâ hărgili publiți.”

    Inflaţia criscu tu meșlli dit soni dit 2024. Criştearea icunomicâ easti multu ñicâ, dipriunâ cu polimlu ditu Ucraina, iara tu UE ari niscânti lucri ti aspârdzearea a zigâlli politicâ tu vâsilii di simasie, adâvgă Dragoş Cabat. El pistipseaști că şansa sâ scadâ Banca Chentralâ toclu di politicâ monetarâ estan, easti dipu scâdzutâ. BNR dzâți că inflația para mari s-feați di itia a scunchearillei a naftâllei, ma multu ca zñie a scâdearillei a dolarlui american pi pâzărli internaționali, ș-tu unâ ñicâ misurâ a scunchearillei a mâcărilor, di sibepea a xerillei multu sertâ di veara a anlui ți tricu.

    Dupâ isăchili ditu soni, rata a inflaţillei di cathi mes va sâ scadâ tu protlu trimestru ditu 2025, ama va s-aibâ valori mutati andicra di anlu di ma ninti. Experţâlli di la Banca Chentralâ cundillearâ că ari piricllu ti cum va s-ducâ inflatia și ti ți va s-dzâcâ politica fiscalâ şi niscânti amintatiți, tu arada di bâgari a pachetâllei di misuri fiscal-bugetari aprucheati cu scupolu ti ânvârtușari fiscalâ, ama ş-di hala di pâzari a lucurlui şi ditu dinamica a tiñiiloru di cathi mes ditu icunumie.

    Tutnâoarâ, ari nica niscânti lucri nilimbidz tu ți mutreaști pâhadzlli la energhie ş-la mâcari, cata cumu și calea ti yinitor a cotâllei a naftâllei, dupâ niscânti niachicâseri gheo-politiți. Aduțem aminti că România bitisi anlu ți tricu cu unâ inflație di 5,1%.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    La cumândârseara ali Bancâ Naționalâ ali Românie easti ananghi di duțeari ninti a lucârlui, ama ș-di trițeari câtâ un bârnu cama tinir di specialişțâ – dzâsi, marțâ, tu Parlamentu, ațelu di ma ninti ama ș-ațelu di tora guvernator ali BNR, Mugur Isârescu.
    ʺAțelu di ma nintiʺ, că el cumândârseaști aestu importantu adârâmintu ali vâsilie, aproapea fârâ dânâseari, nica ditu 1990, dimi di 34 ditu ațelli 75 di banâ. Ș-curmă activitatea tu frâmtea ali Bancâ Țentralâ maș ti un an – anamisa di 22 di andreu 1999 și 28 di andreu 2000 – ti thesea di prot-ministru ali Românie.
    Guvernator ʺtoraʺ, că, dupâ audieri fârâ emoții tu comisiili di spețialitati, Leghislativlu di București âlli feați tislimi, tutu a lui, misiunea ta s-cumândârseascâ BNR, ațea ți anvârtușeadzâ recordul di guvernator ți cumândârsi nai ma multu unâ bancâ țentralâ ditu lumi.
    Mugur Isărescu tâxi că instituția tu frâmtea a curi easti ti nica un mandat va sâ scadâ inflaţia, fârâ ta s-facâ rețesiuni tu vâsilie, asiguripsindalui, tutunâoarâ, stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-da nâpoi criştearea icunumicâ pi un kiro lungu:
    ʺEsti cunuscut că tu condiţii di stabilitati relativâ a pâhadzlor, un scupo di creşteari tu cazlu a nostu di 2,5% cu plus-minus 1% icunumia creaști cama ghini. Ari şansi ma mări s-avem şi stabilitati macroicunumicâ şi s-avem ş-creşteari icunumicâ susto pi kiro lungu. Va s-avinămu, ași cum adrăm ș-an, s-asiguripsim stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-bâgămu tu piriclliu stabilitatea finanțiarâ.ʺ
    Ti Consiliul di Administraţie ali BNR apruchearâ avizi buni Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițe-guvernatori, cata cum ș-reprezentanțâ a PSD, PNL și UDMR. USR s-aspusi nihârsit că tu cumândârsearea executivâ nu ari ș-candidaţ andrupâț di opoziţie.
    Deputatlu Claudiu Nâsui: ʺAvem ananghi di unâ Bancâ Naţionalâ ți s-aibâ scupo di thimelliu stabilitatea a pâhadzlor, nu ta s-caftâ s-umplâ ş-alțâ scupadz, cum easti s-agiutâ Chivernisea tu niscânti hopi-clleai, pritu niscânti tocuri ma ñiț ş-prit borgi ma lișoarâ.ʺ
    Âlli deadi apandisi a coleganlui liberal, Florin Roman: ʺCara voi vrea s-aveaț pripuniri corecti ş-buni, mini nu pistipsescu că adzâ nu vrea s-aveaț votlu. Aidiț s-alâsăm arâdearea nanâparti și s-yinim ti lucru, nu maș tu campanie electoralâ.ʺ
    Tu ți mutreaști liderlu AUR, George Simion, aestu dzâsi xikea di profesionalismu a niscântor ditu ațelli votaț: ʺPutem, maca vreț, s-nâ arcăm ocllilli pi CV-urli aților pripuși la Banca Naţionalâ di voi şi s-videm maca sunt sinecuri, maca sunt locuri caldi ş-ghini pâltiti i oamiñilli pripuși suntu axi ta s-lucreadzâ tu ațea dumeni.ʺ Mandatulu ali parei di tora ditu frâmtea ali Bancâ Naționalâ easti di 5 añi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Investiţii xeani pi scâdeari

    Investiţii xeani pi scâdeari

    Banca Naţionalâ ali Românie deadi tu șteari unâ scâdeari mari, anu, andicra di 2022, a investiţiilor xeani ndreapti. Fluxlu netu a aluștor tu anlu 2023 agiumsi la aproapea 6,75 di miliardi di evradz, pi scâdeari cu 36,3% andicra di valoarea recordu ți s-feați cu unu anu ma ninti.

    Uidisitu cu spusa a experțâlor di la Banca Țentralâ, evoluţia easti arada di tendinţa internaţionalâ ş-poati sâ s-facâ di itia a catastisillei economicâ pseftâ ş-a ceamaunâllei gheopoliticâ, maxus tu catandisea di polimu ți s-duți ninti tu Ucraina, vâsilie viținâ cu România ş-a polimlui ți ankisi tu Orientul di Mesi, lucru ți-âlli feați investitorlli xeñi s-tragâ niheamâ, s-aibâ unâ mutritâ cama apridunatâ.

    Trâdzearea a loru, dzâcu alțâ, s-feați ș-di ispetea a dânâsearillei a motorlui icunomicu franco-ghirmanu tu Evropa. Protili dumenii ți adrarâ s-yinâ pâradz xeñi tu Românie furâ industria, pâzârâpserli finanțiari, asiguripserli ş-emburlâkea/tugearlâkea, iara tuti fondurli externi directi loati di icunumia româneascâ avea agiumtâ, tu bitisita a anlui 2023, la 118 miliardi di evradz.

    Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu, vițeprezidentu al CFA România, dzâți că aestâ tendinţâ di scâdeari s-teasi ș-tu 2024: cu vârâ 800 di miliuni di evradz ma pțânu. Spețialișțâlli dzâcu că easti unu golu ți poati s-hibâ umplutu di investițiili ândophi (ditu vâsilie).

    Uidisitu cu spusa a ministrului di resortu, Adrian Câciu, valoarea acutotalui a investiţiilor fapti di statlu român, finanţati emu ditu fonduri naţionali, emu ditu fonduri evropeani ți s-nu hibâ turnati, emu pritu Planlu Național di Redresari ș-Reziliențâ, agiungu la 155 di miliardi di evradz – dimi vârâ giumitati ditu Produslu Internu Brutu.
    Chivernisea di București deadi hâbari, di pțânu kiro, că scoati tu padi unu paket di programi strateghiți ti crișteara ali icunumie, iara nai cama di simasie easti programlu naţional di andrupari ti marea industrie, di unu miliardu di evradz. Au tu minti ș-unâ skemâ di agiutoru di stat di 500 di miliuni di evradz şi ifculii fiscali ti investiţii strateghiți di cama di 150 di miliuni di evradz tu industria prilucrâtoari. Ațelli ți va s-hârseascâ di aestu paketu lipseaști s-adarâ nai pțânu 250 di locuri di lucru şi s-creascâ tu reghiuñli cu unu Produsu Internu Brutu pi cap di locuitor sum media naţionalâ.

    Kivernisea tâxeaști ș-dauâ suti țindzăț di miliuni di evradz tu anu ti companiili ți adarâ investiţii tu producţia di materii primi industriali. Tuti aesti, picunoscu guvernanțâlli, pot s-hibâ adrati ama cu unâ suțatâ public-privatâ susto. Elli fac tâmbihi ș-că România va s-lipseascâ s-amprumutâ ma largu ta sâ-și bitiseascâ proiectili mări ți li ahurhi – geadei, spitali, stadioani ică săli di sportu năi, sculii fapti mirimeti, porturi ș-căi di heru modernizati – ama dzâcu că amprumuturli va s-hibâ turmati naturalu, pritu ațea ți numâsescu ecosistemi icunomiți adrati di aesti investiţii.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan

  • Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

    Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

    Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea fu faptâ di Banca Chentralâ ți dzâsi avu unâ crișteari di 4,1% andicra di idyea scarâ di ma multu di 62,500 miliardi di avradz tu bitisita a melsui apriiru 2024. Trițearea a plafonlui di 65 miliardi easti un istoric ti un indicator ți țâni di stabilitatea a cursului valutar ş-a pâhadzlor.

    Aestâ crişteari s-feați maxus ti ațea că furâ ancârcati conturli a Ministerlui a Finanţilor, tu meslu mai, cu pâradzlli a niscântor emisiuni euro-obligaţiuni, acutotalui di 3,2 miliardi di evradz. Va s-dzâcâ aestâ crișteari duți la ânvârtușarea a pistusinillei pi pâzarea finanțiarâ a investitorilor ti bonitatea finanțiarâ a Românillei, ama ş-ti andruparea ta s-țânâ un cursu di alâxeari a leului, moneda ufițialâ ali Românie. Specialișțâlli cundilleadzâ, ama, că volatilitatea a pâzărilor finanțiari dit tutâ duñeaua țâni di ațea ți nâ dzâți analistul icunumic Aurelian Dochia.

    Analistul icunumic Aurelian Dochia: „Him pi unâ halâ internaţionalâ multu volatilâ, pâzărli finanțiari internaţionali sunt multu nisiguri di calea ți va u llia, ș-di furnia aesta easti ghini s-avem stoguri internaţionali ma analti, cari suntu unâ soi di siguranțâ ti mintireajili ți pot sâ s-facâ. Ațea că stogurli criscurâ, spuni, dupâ minduita a mea, că nu avem câțe s-him etiñi ti unâ evoluţie ma largu, cari s-ducâ la ixichea di emburlâchi mari ți u duțemu di añi di dzâli și s-facâ exporturli cama competitiviˮ.

    Aurelian Dochia dzâsi că unâ parti dit valuta ți intrâ tu stogurli valutare yini ditu fonduri evropeani, și, dapoaia, suntu alâxiti tu lei și suntu filisiti di Ministerlu a Finanţilor ti niscânti proiecti și investiţii. Analistul icunumic feați tâmbihi ama, că aestâ crișteari a stogurlor valutari ali Românie easti unâ hâbari bunâ, ama lipseaști s-hibâ acâțati tu isapi și lucri ma pțânu buni.

    Aurelian Dochia: „Vahi că aesti investiţii nu s-dizvârtirâ dupâ vadelu planificat poati s-hibâ un lucru negativ. Tutnâoarâ, dupâ mulțâ analișțâ, ațea că România aspusi unâ stabilitati a cursului di alâxeari a pârălui, tu añilli dit soni, cu tuti mintireajili ți furâ pi tuti pâzărli, ari ş-un lucru negativ, ti ațea că tu condițiili tu cari inflaţia naţionalâ criscu multu di multu fu un chiro di 16%, iara cursul di alâxeari armasi aproapea nialâxit, exporturli a noasti avurâ zñie. Nu pot s-hibâ competitivi anda avem un ahtari cursu di alâxeariˮ.

    S-aduțem aminti că scara a stoglui di malmâ s-țânu la cama di 103 toni. Tu condiţiili a evoluţiilor a pâhadzlor internaţionali, valoarea aliștei agiumsi la aproapea 7,200 miliardi di evradz. Ași că, tu yinșita a melui ți tricu, stogurli internaţionali ali Românie – valuti și malmâ – agiumsirâ la 72,200 miliardi di evradz.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    România easti tu Schengen, ama…

    România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi ațeali 17 aeroporturi internaționali, catacumu ș-tu ațeali 4 porturi si la Amarea Lai, di dumânica ți tricu, ațiloru ți yinu ditu vâsilii i s-ducu tu vâsilii ditu spaţiul di libirâ urdinari nu mata lâ suntu mutriti /controlati documentili di câlâtorie. Cu tuti aesti, poliţişțâlli pot s-mutreascâ cându ș-cându actili a niscântpor oamiñi ta s-bagâ oarâ maca vârâ ari acti falsi, ică nu ari izini s-fugâ ditu vâsilie, i ma s-hibâ oamiñi câftaț di poliție, s-veadâ maca suntu tiñisiti nomurli ti fciorilli sum 18 di añi, ta s-alumtâ contra a migraţillei ş-a traficlui di oamiñi. Călliurli terestri armân, tora di oarâ, nafoara a spațiului Schengen, di itia a veto-ului ali Afstrie, ți s-feați ma multu di ispetea a niscântor isâchi electorali interni.

    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ deadi asiguripseri că va s-facâ gaireț ti unâ apfasi bunâ tu ți mutreaști apruchearea ș-cu sinurli terestri di estanu. Tu Românie, di la politițieñi, la cetâțeñi aplo, intrata, a că parțialâ, tu zona di libirâ urdinari adusi harauâ. Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că Chivernisea ari unu planu limbidu și susto ti apruchearea acutotalui pânâ tu bitisita a anlui 2024. Aestu lucru țâni,ama, sh-di evoluţii ş-catastisi politiți externi ți nu sunt tu sfera di intervenţie diplomaticâ a Românillei – dzâsi nica ministrul di Interni, Cătălin Predoiu.

    Di 20 añi membrâ ali NATO

    Ancllidearea a 20 añi di la apruchearea a Românillei la NATO, catacum ş-yustusearea a 75 di añi di anda fuadratâ Alianţa Nord-Atlanticâ furâ yurtusiti, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţâ comunâ, cu sâltânati, a aților dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli ş-senatorlli apruceharâ unâ declaraţie tu cari cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Alianţâ easti unâ garanţie a protecţillei a cetâţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtâţlor a cathiunlui omu. Prezidentul a Senatlui ș-caplu a PNL, Nicolae Ciucâ, gheneral di ashceri tu rezervâ, luyursi că, tu 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ali NATO. Ti România, intrata tu Alianțâ fu adrarea a unlui yisu istoric ş-un imperativ a securitatillei – dzâsi ș-ministrul di Externi, Luminița Odobescu, ți reprezentă România, Bruxelles, la evenimentili ti yurtusearea aților 75 di añi di cându s-adră NATO. Unu sondaj faptu di Institutul Român ti Evaluari şi Strateghie scoasi tu migdani că, cama di 80% ditu româñi minduescu că aprucheara a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va u apărâ România ma s-ibâ atacatâ.

    Di Uniunea Evropeanâ, București

    București s-feați, stâmâna aesta, unâ andamusi di lucru ti prioritățli ali Uniuni Evropeanâ tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Andamusea, iu loarâ parti ş-premierlli ditu Belgie, Ungarie ş-Croaţie, lu avu nicuchiru prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, deadun cu prezidentul a Consiliului Evropean, Charles Michel. Tuț mutrirâ acţiuñli ti umplearea a scupadzlor comuni di ânvârtușami a profilului ali Uniuni, proțes iu – uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis – România poati s-agiutâ multu. Uniunea Evropeanâ ahurhi, anu, unu proțesu di definiri a priorităţlor a llei strateghiți, scoțândalui tu migdani temili: securitatea ş-apărarea, tindearea, rezilienţa ş-competitivitatea, energhia ică migraţia. Aghenda Strateghicâ ti ciclul instituţional 2024-2029 lipseaști s-hibâ apruchearea di Consiliul Evropean la andamusea ți va s-facâ tu bitisita a meslui cirișaru

    Ghidi anti-deepfake

    Ta s-bagâ oarâ la riscurli di securitati ciberneticâ, Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi, luni, unu ghidu ți sâ-lli agiutâ româñlli s-ducheascâ materialili di turlie deepfake. Ghidlu ari informații minuti ti ți va s-dzâcâ deepfake, proțeslu ti cum s-adarâ ş-cum cum putem s-lâ bâgămu oarâ a aluștor materiali. Tora ghidlu eaasti pi site-ul dnsc.ro și-âlli anveațâ cetățeñlli ți lipseaști s-adarâ ma s-hibâ victimi a unlui deepfake. Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ fați tâmbihi că, estanu, tu Românie, s-facu tuti ațeali patru turlii di scrutini electorali, iara dumenea dighitalâ poati s-agiungâ unu locu complexu di alumtâ ideologhicâ, iara tehnologhiili deepfake, suntu axi s-da aproapea farsi /fârâ câsuri imaghini ș-boț, pot s-lâ alâxeascâ minduita a ș-votlu/psiflu a oamiñloru.

    BNR ș-toclu-clleai

    Banca Naţionalâ a Românillei apufâsi, gioi, s-lu ţânâ toclu-clleai di 7% tru anu, nialâxitu di unu anu ş-patru meși. Furâ țânuti ș-livelurli di tocu la cari potu s-amprumutâ bănțâli comerțiali di la BNR ş-ațeali ți li aproachi aesti, atumțea cându țânu pâradzlli tu depoziti adrati la banca țentralâ. Uidisitu cu luyurserli ali BNR, rata di cathi anu a inflaţillei s-adră cama mari, tu yinaru, la 7,41%, ama scâdzu tu meslu șcurtu la 7,23%. Uidisitu cu evaluărli di tora, inflația va sâ scadâ ma largu, ama, di cara nu sâ știi cum va s-ducâ lucârli ş-niți riscurli ți va s-facâ ditu misurli fiscali bâgati tu practico di pțânu chiro ta s-andrupascu proțeslu di ânvârtușami bughetarâ, cata cumu ş-ditu plafonarea a adaoslui comerțial la produsi alimentari di thimellu. Lucri nisiguri ş-riscuri ti evoluţia ti unu vade di mesi a inflaţillei va s-facâ ș-di ispetea a polimlui ditu Ucraina, conflictul ditu Orientul di Mesi ş-evoluţiili icunomiți ditu Evropa, ma multu ditu Ghirmânie.

     

    Autor: Roxana Vasile

    Apriduțearea: Lala Tașcu