Radio România Internațional

Tag: BNS

  • Arbeitskonflikt: Krankenkassen in Ausstand

    Arbeitskonflikt: Krankenkassen in Ausstand



    Aus Unzufriedenheit darüber, dass ihre Gehälter seit sechs Jahren nicht erhöht wurden, haben die Beschäftigten der Nationalen Krankenkasse und der Kreiskrankenkassen am Donnerstag ihre Arbeit auf unbestimmte Zeit niedergelegt. Der Nationale Gewerkschaftsblock (BNS), der sie vertritt, erklärte, die Entscheidung sei gefallen, weil die Regierung in Bukarest nach monatelangem Dialog und Abwarten keine zufriedenstellende und sofortige Lösung“ gefunden habe.



    Die Gewerkschaften und die Leitung der Krankenkasse hatten versucht, die Gehaltsprobleme mit einem Gesetzesentwurf zu lösen, der die notwendige legislative Unterstützung für Gehaltskorrekturen bringen sollte. Er wurde jedoch zweimal von der Tagesordnung der Abgeordnetenkammer gestrichen, weil in der Zwischenzeit andere Personalkategorien des öffentlichen Gesundheitswesens in den Gesetzentwurf aufgenommen wurden, was zu einer zusätzlichen Belastung des Haushalts führte.



    Dumitru Costin, Leiter des Nationalen Gewerkschaftsblocks, sagt jedoch, dass die Beschäftigten der Krankenkassen keine Haushaltsanpassung fordern, da die Nationale Krankenkasse über genügend finanzielle Mittel für zehn Gehaltserhöhungen“ verfügte. Er fügte hinzu, er habe das Thema mit mehreren Mitgliedern der Exekutive und der Legislative besprochen.



    Das Thema ist zu gut bekannt, um vom Tisch gefegt zu werden. Ich persönlich habe es mit dem Premierminister besprochen, ich habe es mit dem Präsidenten der Abgeordnetenkammer besprochen, ich habe es mit dem Arbeitsminister besprochen, der ja auch Minister für den sozialen Dialog ist. Diese Woche habe ich auch den Finanzminister getroffen. Niemand kann jetzt sagen: Wir haben plötzlich ein Problem bei den Krankenkassen.“



    Der Dachverband der Krankenkassengewerkschaften weist seinerseits darauf hin, dass nach der Verabschiedung der haushaltspolitischen Ma‎ßnahmen durch die rumänische Regierung im vergangenen Monat per Vertrauensfrage im Parlament mehr als 100 Mitarbeiter der Krankenkassen zu anderen Behörden im Gesundheitswesen abgewandert sind, was die Verwaltungskapazität der Krankenkassen im Verhältnis zu den landesweit mehr als 40 000 Gesundheitsdienstleistern erheblich geschwächt habe. Zudem kämen diese Abgänge in einem möglichst ungünstigen Moment — die Nationale Krankenkasse habe in den letzten vier Jahren ohnehin mehr als 25 % ihrer Mitarbeiter durch freiwilliges Ausscheiden verloren.



    Gesundheitsminister Alexandru Rafila hingegen betont, dass ein unbefristeter Ausstand im Gesundheitswesen inakzeptabel sei; er hoffe, dass es einen Dialog zwischen der neuen Leitung der Nationalen Krankenkasse und den Beschäftigten geben werde. In einem Interview mit dem öffentlich-rechtlichen Fernsehen sagte er, dass der Haushalt der Krankenkassen der höchste im Gesundheitswesen sei und den Haushalt des Gesundheitsministeriums um ein Vielfaches übersteige. Dies sei nichts Ungewöhnliches, da die Krankenkasse für nationale Gesundheitsprogramme, für die von den Krankenhäusern erbrachten Dienstleistungen sowie für die Abrechnung kostenloser und vergüteter Arzneimittel aufkomme. Rafila wies jedoch darauf hin, dass es problematisch sei, wenn bei einer Gesamtbevölkerung von 19 Mio. Menschen, die in Rumänien Gesundheitsleistungen in Anspruch nehmen, nur 5 Mio. Bürger Beiträge in den Versicherungsfonds einzahlen.

  • Jurnal românesc – 09.08.2021

    Jurnal românesc – 09.08.2021

    Blocul
    Naţional Sindical (BNS) a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui României,
    Klaus Iohannis, în care îl acuză că îşi doreşte mai multă flexibilitate pentru
    cei ce vor să muncească în afara ţării, în loc să se preocupe de valorificarea
    resurselor umane în ţară. Organizaţia precizează că în cei şapte ani de mandat,
    șeful statului a acceptat o singura întâlnire cu reprezentanţii lucrătorilor,
    confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, dar s-a întâlnit în
    nenumărate rânduri cu reprezentanţii mediului de afaceri. ‘În timpul mandatelor
    dvs, piaţa muncii a continuat să sufere mutaţii importante care au afectat
    profund drepturile şi libertăţile lucrătorilor, calitatea locurilor de muncă şi
    nu în ultimul rând sistemul de securitate socială’, se menţionează în
    scrisoare. Totodată, organizaţia
    sindicală susţine că de când este stat membru al UE, România nu a reuşit să
    reducă decalajele sociale faţă de media Uniunii decât în foarte mică măsură.
    ‘Cât timp România oferă oportunităţi de studiu atât de limitate, iar condiţiile
    de muncă sunt atât de precare (salarii mici, drepturi adesea încălcate,
    expunere frecventă la risc, etc.), mesajul dvs îndeamnă cetăţenii români către
    singura opţiune viabilă – migraţia’, concluzionează sindicaliştii BNS.


    Autorităţile
    separatiste din Transnistria au refuzat înregistrarea liceului ‘Lucian Blaga’ -
    singurul cu predare în limba română din Tiraspol – suspendându-i în consecinţă
    activitatea pentru cel puţin trei luni, relatează Agora.md. Pentru a rezolva
    situaţia în apropierea deschiderii anului şcolar, oficiul Avocatului Poporului
    pentru drepturile copilului a solicitat intervenţia guvernului de la Chişinău.
    Reprezentanţii biroului Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor
    copilului susţin că, în aceste condiţii, copiii care frecventează liceul nu vor
    putea continua procesul educaţional în anul şcolar 2021/2022, fapt care încalcă
    dreptul la educaţie şi mai multe articole din Convenţia ONU pentru drepturile
    copilului.


    Biserica
    românească de la Moncalieri, prima biserică ortodoxă construită din temelii pe
    pământ italian, a fost inclusă în volumul Lasciamoci stregare dalla luna.
    Moncalieri dal Medioevo ai giorni nostri (Să ne lăsăm vrăjiți de lună.
    Moncalieri din Evul Mediu până în prezent), semnat de Domenico Giacotto
    și Gian Giorgio Massara. In 192 de pagini, cartea prezintă oameni, locuri,
    fapte din istoria și din actualitatea culturală a localității Moncalieri. La
    pagina dedicată bisericii românești se poate admira o superbă imagine capturată
    de fotograful Mihai Bursuc și se poate citi: «O floare s-a născut în Borgo San
    Pietro. Prima biserică ortodoxă din Italia, construită în întregime din lemn,
    este la Moncalieri. (…) În stil Maramureș, acea zonă din România care abundă
    de splendide biserici din secolele XV-XVI, incluse în Patrimoniul Mondial
    UNESCO.» Biserica poartă hramul Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și este
    păstorită de preotul paroh Marius Floricu, care a fost și inițiatorul acestui
    proiect. Ea face parte dintr-un ansamblu mai amplu, denumit Centrul de cult
    pentru religia ortodoxă Moncalieri, care mai cuprinde o poartă tradiţională
    maramureşeană, un altar estiv, un prăznicar şi o casă parohială cu sală polifuncţională.
    Proiectul a fost prezentat şi premiat la Festivalul de Arhitectură Torino 2013.


    Biblioteca
    Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’ (Craiova) a obţinut o nouă donaţie de
    carte pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc – Colecţia ‘Biblioteca Română
    din Freiburg’. Alcătuită din cărţi, reviste şi obiecte cu o valoare simbolică
    inestimabilă şi cu un mare potenţial muzeal, Colecţia cuprinde inclusiv o serie
    de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al
    Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, ‘o parte
    importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil’. Înfiinţată la 1 mai
    1949, Biblioteca Română din Freiburg este o instituţie simbolică a exilului
    românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, documente şi
    obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din
    diaspora. Biblioteca deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi
    gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă
    precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu şi
    manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, George
    Enescu, Elena Văcărescu, Liviu Rebreanu, Ionel Teodoreanu. Acest patrimoniu
    este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile
    româneşti şi din Macedonia.


  • How fast will the Romanian economy recover?

    How fast will the Romanian economy recover?

    Romania’s right-wing President Klaus Iohannis and the Liberal government in Bucharest are convinced that Romania will come out well after the crisis caused by the coronavirus pandemic, and that the economy will recover fast, although it is expected to report a steep downturn. Activity has been resumed these days in several economic sectors. Moreover, according to the finance minister Florin Cîțu, the government’s support measures, such as the IMM Invest – SMEs Invest program has helped the business environment.



    Florin Cîțu: “Differently from 2008, we managed to cover the furlough expenses from the budget, we have not made companies pay for their employees’ furlough. This means that companies have been left with resources than can be used. The government has taken these two measures: furlough and the SMEs Invest program, which is also valid for big companies, which, together, have ensured the production capacity. Jobs have not been lost, people can return to work and companies have not been shut down as happened during other economic crises.”



    President Klaus Iohannis also talked about an economic recovery program at a meeting with the business environment representatives. He said public investments in infrastructure should be massively increased, and the focus should be on Romanian products.



    Klaus Iohannis: “A fundamental target of the economic recovery plan that we are currently working on together with the government is the massive growth of public investments in all types of infrastructure, energy, transport, health infrastructure and so on. We are practically talking about a project for Romania’s reconstruction. Romanian quality-products are themselves a resource, which we are going to better promote, and we will support significant investments in strategic economic sectors, such as agriculture and the food industry, energy and health security.”



    The economic recovery plan has not managed to persuade the opposition, though. Here is the spokesman for the Social Democratic Party, Lucian Romaşcanu: “We remind President Iohannis that Parliament, which he has harshly criticized, voted a series of economic and social measures, such as the deferment of payments on loans without interest, the postponement of utilities and rents payment, the granting of concrete fiscal facilities for companies or the approval of transfer in lieu of payment. The President returned some of these laws to Parliament, the Liberal Party challenged others at the Constitutional Court and for other laws, the president is delaying promulgation.”



    The National Trade Union Bloc appreciates the president’s initiative to invite the business environment representatives for talks on economic recovery, but urges the president to also show availability for dialogue with the workers’ representatives. (translation by L. Simion)

  • Dezbateri privind salariul minim

    Dezbateri privind salariul minim

    În România, salariul minim va fi mai mare de la 1 ianuarie
    2020. Mai precis, va creşte cu 150 lei brut (circa 30 de euro), respectiv cu 83
    lei net. În plus, va dispărea salariul minim diferenţiat pentru studii
    superioare şi medii. Aceasta este propunerea guvernului liberal condus de Ludovic
    Orban făcută partenerilor sociali, în Consiliul Naţional Tripartit.


    Sindicatele
    vor o majorare mai substanţială şi au avansat formule de calcul diferite de cea
    a guvernului. Premierul a explicat, la rândul său, că doreşte o modalitate de
    calcul a salariului minim care să se bazeze pe realitatea economică şi care să
    nu creeze tulburări majore. Guvernul propune o creştere cu 7,2% a salariului
    minim pe economie, adică o valoare de 2.230 lei, în timp ce Confederația Cartel
    Alfa susține că salariul minim ar trebui să crească la 2260 de lei, așa cum s-a
    discutat în luna septembrie cu vechiul guvern social-democrat.


    Liderul Cartelului,
    Bogdan Hossu a explicat că inflația și productivitatea muncii ar trebui să fie
    calculate pe tot anul acesta.

    Bogdan Hossu: Primul lucru, inflaţia este calculată pentru
    luna octombrie şi nu înţelegem că discutăm de inflaţia anuală de care trebuie
    să fie ţinut cont; al doilea element, productivitate – se calculează
    productivitatea pe persoană ocupată în formula respectivă şi, din punctul
    nostru de vedere, ar trebui să fie discutată productivitatea orară a muncii
    salariale, pentru că discutăm, în general, de salariaţi.


    Blocul Național Sindical a venit cu o propunere și mai
    consistentă: 2284 de lei. Liderul BNS, Dumitru Costin, a mai atras atenția
    asupra unei probleme foarte importante. El a afirmat că ar
    trebui făcute modificări și în legea salarizării bugetarilor, astfel încât
    cheltuielile să nu explodeze, iar cei din mediul
    privat să rămână afectați pentru că indemnizațiile demnitarilor și salariile
    din sistemul public sunt calculate după un coeficient care se înmulțește cu
    salariul minim. Astfel, dacă un angajat cu salariul minim ar primi în plus 83
    de lei, un primar de oras ar putea primi de 10 ori mai mult. Premierul a spus că
    va analiza propunerile sindicatelor de a se lua în calcul prognozele, dar a
    atras atenţia că acestea se pot modifica uşor.


    Ludovic Orban: Am
    reţinut dorinţa unora de a ne baza pe prognoze, pe anul care urmează. Vă dau
    numai un exemplu: bugetul pe 2019 a fost construit pe o prognoza de creştere
    economică de 5,5% şi în realitate creşterea economică pe 2019 probabil va fi în jur de 4%.


    Premierul a mai spus că patronatele susţin valoarea
    viitorului salariu minim propusă de executiv. Modificarea salariului minim
    trebuie să aibă la bază nişte elemente care ţin de profitabilitatea firmelor,
    care nu trebuie afectată prin creşterea salariului minim, a mai explicat
    Ludovic Orban.