Radio România Internațional

Tag: bogati

  • Jurnal românesc – 11.03.2016

    Jurnal românesc – 11.03.2016

    Aflat în vizită în Palestina,
    preşedintele Klaus Iohannis a declarat că instituţiile şi firmele româneşti ar
    trebui să se implice în eforturile de reconstrucţie a Palestinei. Considerăm
    că un stat pe deplin funcţional are nevoie de instituţii puternice. Pentru noi,
    contribuţia la consolidarea instituţiilor palestiniene se înscrie în sprijinul
    pe care dorim să îl acordăm materializării soluţiei celor două state, care să
    coexiste în pace şi securitate, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu
    preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, despre care a afirmat că este o voce
    politică marcantă şi o personalitate deosebită a poporului palestinian. La
    rândul său, Mahmoud Abbas a invitat oamenii de afaceri din Palestina şi România
    să investească în cele două ţări.


    Inegalitatea între cei mai săraci şi
    cei mai bogaţi români a crescut şi se află peste media europeană, raportul de
    venituri între primii 20% şi ultimii 20% fiind de 7,2 la 1, cea mai mare
    inegalitate din Uniunea Europeană, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale
    a României, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, creşterea economică se simte
    atât în veniturile populaţiei, cât şi în avuţia acesteia, dar s-a intensificat
    diferenţa în nivelul de trai între păturile sociale, iar tendinţa este de
    accentuare a acestui contrast. Media europeană este de 5 la 1. Valentin Lazea
    mai spune că salariile
    rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al
    ţării în raport cu ţările vecine, având în vedere că statul nu oferă
    investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel
    avansat de cercetare – dezvoltare sau un mediu economic stabil şi previzibil.
    România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii
    Europene, cu 3,7% anul trecut, dar în acelaşi timp figurează şi în topul
    sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul
    cetăţenilor, a afirmat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene pentru România,
    Angela Filote.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltare şi
    Integrare Prut şi Institutul Cultural Român organizează şi derulează un proiect
    ce constă în promovarea în România şi în Republica Moldova vecină a valorilor
    culturale naţionale prin intermediul unor momente artistice, în perioada 26
    martie – 3 aprilie 2016. Acţiunile se adresează românilor de pe ambele maluri
    ale Prutului, în special tinerei generaţii, creând astfel o punte culturală
    între românii din ţară şi cei din Republica Moldova. Activităţile derulate în
    cadrul proiectului constau în susţinerea a două concerte la Bucureşti şi
    Chişinău, ale unor trupe cunoscute, precum Alternosfera, formaţie de
    rock alternativ din Chişinău, Domino din Sibiu, Subcarpaţi din
    Bucureşti şi Gândul Mâţei din Chişinău. Spectacolele vor oferi tinerilor
    ocazia să asculte muzică românească într- o zi cu încărcătură istorică aparte.
    Proiectul marchează Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită în urmă cu 98 de
    ani, la 27 martie 1918.


    Inflaţia anuală în Romania s-a
    menţinut în teritoriu negativ luna trecută, la minus 2,7%, în coborâre de la
    minus 2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul
    National de Statistică. Pentru finalul lunii martie, Banca Natională estimează o inflatie de minus 3%. Ţinta de
    inflaţie a Băncii Centrale pentru acest an este de 2,5% +/-1 punct procentual.
    Comisia Naţională de Prognoză a menţinut, în prognoza de iarnă, proiecţia
    privind inflaţia la finele acestui an la 1,8% şi pentru anul viitor la 2,5%.

  • Români bogaţi

    Români bogaţi

    În prezent, cel mai bogat român este Ion Ţiriac, o figură legendară a românilor. În anii când România era închisă de comunişti între propriile frontiere, Ion Ţiriac trecea de ele şi devenea cunoscut inclusiv în exclusivul Occident prin perfromanţele sale în tenis.



    Figură charismatică, Ion Ţiriac a reuşit să se impună în lumea capitalistă a afacerilor, ceea ce era o performanţă pentru cineva venit din lumea comunistă a proprietăţii comune generalizate. Din primele clipe ale României post+comuniste, Ion Ţiriac a făcut afaceri, a devenit un adevărat mit pentru români, un model şi un posibil om providenţial pentru întreaga naţiune. La primele alegeri libere pentru funcţia supremă în stat, după înlăturarea şi executarea dictatorului Nicolae Ceauşecu, în 1990, Ion Ţiriac era văzut ca fiind singurul care să merite să-I conducă pe români spre democraţie, libertate şi îndestulare. S-a menţinut constant ca un om de afaceri serios, temeinic, care nu fuge după afaceri dubioase şi rapide, aşa-numitele tunuri din vremurile tulburi de după căderea comunismului, în decembrie 1989. Se pare că Ion Ţiriac deţine o avere de peste un miliard de euro, ceea ce înseamnă şi mai mult în dolari americani. Şi mai înseamnă că visul american de a deveni multimilionar a fost depăşit, trecându-se la faza superioară, visul de a fi miliardar.



    Al doilea cel mai bogat român este Ioan Nicolae, un produs al tranziţiei post-comuniste, cu o imagine destul de neclară pentru opinia publică. Anul trecut, Ioan Nicolae era pe prima treaptă a podiumului, cu o avere estimată la 1,7 miliarde de euro. Acum ar fi ajuns la 1,1 miliarde sau chiar unul singur, ceea ce înseamnă că a avut pierderi de mai bine de o jumătate de miliard de euro, făcând rocada cu mult mai constantul Ion Ţiriac.



    O jumătate de miliard de euro a apărut, în schimb, în afacerea fraţilor Dragoş şi Adrian Pavăl, care, cu 650 de milioane de euro, în total, sunt pe locul 3. Ei sunt proprietarii unui lanţ de magazine cu materiale pentru construcţii şi amenajeri interioare foarte activ şi prezent inclusiv în memoria românilor.



    Iată, avem pe podiumul românilor bogaţi trei formule de succes, una de tip occidental, dinainte de 1989 când a căzut comunismul, alta aparţine ciudatei tranziţii postcomuniste iar a lll-a, care vine tare de tot din urmă, înseamnă oameni noi, tineri şi cu idei care nu mai plătesc tribut amintirilor dinainte de 1989.



    La un moment dat, o importantă revista românească de afaceri şi economie a decis să publice clasamente anuale ale celor mai bogaţi români. Deşi procedeul şi tehnica elaborării acestui clasament nu erau prea clare, ideea a prins imediat, deşi nu era nimic nou, în ţări în care viaţa democratică nu a fost întreruptă de comunismul postbelic, clasamentele şi chiar bogăţia sunt normale şi chiar legale.



    România a avut de trecut nu numai o teribilă paranteză istorică de dictatură comunistă, impusă de calculele marilor puteri şi de tancurile sovietice, dar şi o tranziţie chinuitoare dela comunism la societatea deschisă şi democratică. Dacă filozofii, gânditorii şi chiar politicienii au teoretizat şi chiar aplicat trecerea de la capitalism la comunism, desigur, prin revoluţie, fie ea în octombrie, noiembrie sau alte luni ale anului, trecerea de la comunismul propus a fi etern la democraţia de tip capitalist nu a beneficiat de planuri şi propuneri programatice, ba nici măcar de previziuni serioase. De aceea, şi ce a urmat după ce românii au înlăturat, cu propria jertfă, regimul comunist şi dictatura Ceauşescu nu a avut un plan coerent, de anvergură şi profunzime. Bogăţia a coborât rapid în intenţiile şi dorinţele românilor, şi nu întodeauna pe calea cea dreaptă.



    În ultimul timp, numele mitice ale românilor care au ştiut să facă avere rapid în vremuri tulburi, cei care s-au descurcat şi numai ei ştiu cum, au început să apară pe lista celor trimişi în judecată şi chair întemniţaţi pentru fraude şi afaceri dubioase derulate în cei 25 de ani de postcomunism şi libertate. În sfârşit, ideea de construcţie temeinică a unei averi începe să se impună inclusiv ca model pentru tinerele generaţii care îi văd după gratii pe idolii părinţilor, cei care făcuseră avere rapid şi ocult.