Radio România Internațional

Tag: Bogdan Chirieac

  • Cine se teme de eurosceptici?

    Cine se teme de eurosceptici?

    Euroscepticismul, populismul şi chiar extremismul sunt în creştere în Uniunea Europeană, fapt anticipat de sondajele de opinie şi confirmat de scrutinul europarlamentar din mai. Harta noului executiv comunitar indică menţinerea pe prima poziţie a Grupului Partidului Popular European (creştin democrat), urmat de Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor. Liberalii rămân al treilea grup în noul Parlament European, urmaţi de Verzi. Toate cele patru grupuri pierd, însă, locuri faţă de executivul anterior. Stânga radicală este în urcare, la fel şi grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, construit în jurul UKIP. Altfel spus, rezultatele au confirmat temerile celor care se tem de partidele eurofobe şi eurosceptice.



    Există motive puternice pentru aceste temeri – formaţiunile amintite reprezintă un glas critic la adresa a ceea ce este Europa astăzi şi împărtăşesc multe idei “contra”: sunt anti-imigraţie, contestă spaţiul Schengen şi libera circulaţie a persoanelor, susţin renunţarea la euro, considerat principal vinovat pentru criza economică din Europa şi, în sfârşit, nu exclud ideea de a lăsa Uniunea Europeană să se prăbuşească.



    Nu este atât de greu de înţeles de ce aceste mişcări radicale şi anti-UE seduc şi conving tot mai mulţi europeni, spun analiştii de la DIÁRIO ECONÓMICO – pentru că cei care guvernează au ratat prea multe aşteptări, au permis rigorii Bruxelles-ului să preia frâiele, le-au permis economiilor europene să se fragmenteze şi să se nască o Europă divizată între bogaţi şi săraci, între puternici şi slabi, între autoritari şi supuşi. Şi în faţa atâtor incertitudini, cine poate să nu devină sceptic cu privire la viitorul Europei? S-a spus despre aceste alegeri europarlamentare că vor fi diferite, inclusiv din punct de vedere al campaniei.



    Analistul politic Bogdan Chirieac explică: “A fost o campanie pe subiecte post-criză economică. Deci, nu s-a vorbit despre Europa viitorului ci despre imigraţie, şomaj, locuri de muncă, deci chestiuni de politică internă mai degrabă specifice fiecărui stat. Europa, în general, nu cred că are a fi mândră cu rezultatul acestor alegeri şi cu campania care s-a desfăşurat.”



    Ceea ce este surprinzător este prezenţa la vot mai bună decât acum cinci ani de zile, remarcă, pe de altă parte, analistul Cristian Pârvulescu: Şi în Europa, în general, şi în România, e un semn al faptului că europenii s-au mobilizat împotriva Europei sau nu? Dacă ne luăm după rezultatele din Franţa, da. Dacă ne luăm după rezultatele din România sau Belgia, situaţia pare mult mai complicată. Extrema dreaptă antieuropeană câştigă mandate importante, dar cu toate acestea, principalele partide politice europene controlează în continuare Parlamentul European de la distanţă.”



    Alegerile din România nu au adus mandate care să consolideze rândurile euroscepticilor. Care a fost miza cea mare a acestor alegeri europarlamentare în România? Din nou, Bogdan Chirieac: A fost una singură în România. Alegerile prezidenţiale din toamnă. Nimic alteva. Politicienii noştri nu au reuşit să trezească interesul românilor pentru europarlamentare. Pur şi simplu nu s-a reuşit acest lucru. A fost o încleştare îngrijorătoare pe teme de politică internă, nici măcar pe teme de politică internă, ci pe atacuri la persoană între domnul Băsescu şi domnul Ponta. Dânşii au ocupat întreaga scenă politică şi întreaga scenă media şi rezultatele s-au văzut în consecinţă. A fost o campanie pro şi anti-Băsescu. Câştigătorul cel mare este PSD, pierzătorii sunt, acum când vorbim, PNL şi PDL fiindcă PMP şi rezultatul pe care l-au obţinut îl scot pe domnul Băsescu, în opinia mea, din politica activă.”



    Până acum, România a ţintit cel mai des funcţii cu mai mică însemnătate în Parlamentul European – vicepreşedinţi de comisii, de delegaţii. Spre ce se va tinde acum? Din nou, Bogdan Chirieac: Nu cred că vor fi modificări spectaculoase. Gândiţi-vă că am avut un supercomisar european la agricultură, Dacian Cioloş, care a acţionat, în primul rând, ca un comisar european, nu ca un trimis al României în Comisia Europeană. Deci, standardul european este satisfăcut, standardul românesc însă şi, în general, standardul tuturor naţiunilor care au oameni în asemenea funcţii ar fi trebuit satisfăcut altfel. Deci, să nu aşteptăm nimic de la românii puşi în funcţii mari la Bruxelles – vor fi critici acerbi ai României în primul rând.”



    România trimite în Parlamentul European 32 de reprezentanţi. Alianţa electorală de stânga, la guvernare, PSD-UNPR-PC, câştigătoarea scrutinului, a obţinut 16 mandate, iar partidelor din opozitia de centru dreapta, PNL şi PDL, le-au revenit şase, respectiv cinci mandate. UDMR (partener la guvernare) a obţinut 2 mandate, la fel şi Partidul Mişcarea Populară (pro-prezidenţial, opoziţie). Lista este completată de independentul Mircea Diaconu, apariţie suprinzătoare într-o lume dominată de structuri de partid.

  • Der Schengen-Raum – ein ungewisses Ziel für Rumänien

    Der Schengen-Raum – ein ungewisses Ziel für Rumänien

    Nach dem EU-Beitritt 2007 bleibt die Aufnahme in den Schengener Raum das Hauptziel der rumänischen Au‎ßenpolitik. Der ursprünglich für 2011 vorgesehene Beitritt zum grenzkontrollfreien Raum scheint heute allerdings in weiter Ferne.



    Der Rat für Justiz und Inneres der Europäischen Union vertagte bereits mehrmals, unter verschiedenen Vorwänden, die Debatte über die Beitrittsperspektiven Rumäniens und Bulgariens. Unter diesen Voraussetzungen scheint die Aufnahme in den europäischen grenzkontrollfreien Raum ein schwer erreichbares Ziel. Wir fragten den Experten für Au‎ßenpolitik Bogdan Chirieac nach den Gründen



    Es gibt keine logische Erklärung. Irgendetwas ist passiert, aber nicht in Rumänien, sondern in Europa. Und zwar hat Europa, dieses gro‎ße, westliche, demokratische und reiche Europa, seine Verpflichtung gegenüber Rumänien nicht erfüllt. In dem Schengener Abkommen werden der Kooperations- und Überprüfungsmechanismus, die Justiz, die Roma-Minderheit oder andere solche Sachen überhaupt nicht erwähnt. Nein, alles drehte sich um eine technische Angelegenheit betreffend die Absicherung der Grenzen. Rumänien hat für die Absicherung ein bekanntes deutsch-französisches Unternehmen beauftragt, dafür wurde 1 Milliarde Euro ausgegeben.“



    Ironischerweise haben heute Deutschland und Frankreich neben den Niederlanden die grö‎ßten Vorbehalte gegenüber dem Schengen-Beitritt Rumäniens und Bulgariens. Deutschlands Innenminister Hans-Peter Friedrich kritisierte unlängst die unbefriedigende Integration der bulgarischen und rumänischen Roma. Seiner Ansicht nach würde dies einen gro‎ßen Migrationsdruck auf andere Länder ausüben, vor allem Deutschland. Vor Friedrichs Stellungnahme hatte ein deutsches Gericht entschieden, dass eine rumänische Einwandererfamilie in Deutschland Anspruch auf Sozialhilfe hat. Sollte das Urteil rechtskräftig werden, wäre es ein Grund für die Zunahme der Einwanderung nach Deutschland, glaubt der Innenminister. Deshalb müssten sich die Behörden in Brüssel vergewissern, dass Rumänien und Bulgarien die ihnen für soziale Integrationsprojekte zugewiesenen Fördermittel auch verwenden.



    Das Innenministerium in Bukarest hat im Gegenzug zum wiederholten Male darauf hingewiesen, dass Rumänien alle technischen und rechtlichen Kriterien für den Schengen-Beitritt erfüllt. Eine Entscheidung der Mitgliedsstaaten in dieser Hinsicht dürfe nicht an das Roma-Problem gekoppelt werden.



    In der Tat beschäftigt die Situation der grö‎ßten Minderheit Rumäniens auch die Regierung in Paris. Frankreich bezog sich ebenfalls auf die vermeintlich unzureichenden Ma‎ßnahmen für die Integration der Roma. Davor hatte das Land die Fähigkeit Rumäniens und Bulgariens bemängelt, die EU-Au‎ßengrenze abzusichern. Für den Experten Bogdan Chrieac ist es unverständlich.



    Die in Frankreich lebende Roma-Minderheit hat überhaupt nichts mit Schengen zu tun. Die Roma reisen sowieso dorthin, sie sind EU-Bürger und können nicht an der Grenze aufgehalten werden, wenn sie Reisedokumente bei sich haben. Und da reicht der Personalausweis. Also ist es ein Schwachsinn. Die Krise hat Europa in eine Art politischen Wahns getrieben, ich wage zu behaupten, dass er vergleichbar mit der Situation nach der gro‎ßen Depression von 1929-1930 ist.“



    Man dürfe unterschiedliche Bereiche nicht miteinander verwechseln, glaubt auch der französische Botschafter in Bukarest, Philippe Gustin:



    Die Schengen-Akte ist eine technische Angelegenheit, die zu einer politischen geworden ist. Sie hängt mit der Innenpolitik Rumäniens und der Innenpolitik aller EU-Mitgliedsstaaten zusammen. Wir dürfen unterschiedliche Bereiche nicht miteinander verwechseln. Leider ist die Verwechslung im Laufe der letzten Jahre ständig gepflegt worden, einschlie‎ßlich von den Medien.“



    Auch wenn bereits alle Schengen-Staaten anerkannt haben, dass Bukarest und Sofia die technischen Kriterien erfüllen, müssen die beiden Regierungen auf den Fortschrittsbericht des Kooperations- und Überprüfungsmechanismus warten. Jene Länder, die noch Vorbehalte ausgedrückt hatten, forderten eine Kopplung der Beitrittsentscheidung an die Schlussfolgerungen des Berichts. Der Bericht enthält die Entwicklung im Justizbereich, allerdings soll er erst Anfang des kommenden Jahres vorgestellt werden, wie EU-Kommissionssprecher Mark Grey ankündigte. In der Zwischenzeit wollen Rumänien und Bulgarien weitere Schritte in Europa unternehmen, um sich einer günstigen Entscheidung in der Schengen-Frage zu vergewissern, im vollen Einklang mit den europäischen Grundsätzen und Reglements.



    Audiobeitrag hören:




  • Schengen, un obiectiv greu de atins

    Schengen, un obiectiv greu de atins

    După intrarea ţării în Uniunea Europeană în 2007, aderarea la spaţiul Schengen a devenit principalul obiectiv de politică externă al Bucureştiului. Prevăzută pentru martie 2011, admiterea pare, însă, îndepărtată, Consiliul pentru Afaceri Interne şi Justiţie al Uniunii Europene amânând, de atunci, sub diferite pretexte, dezbaterea problemei privind perspectiva şi termenele concrete pentru primirea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie europeană. În aceste condiţii, statutul de ţară membră a Schengen pare un obiectiv foarte greu de atins. De ce? Analistul de politică externă Bogdan Chirieac: ”Nu există nicio explicaţie logică. Pur şi simplu s-a întâmplat ceva nu în România ci în Europa. Şi anume, Europa, Europa aceea mare, vestică, democrată şi bogată nu şi-a respectat angajamentul faţă de România. În contractul privind Schengen nu scrie absolut nimic de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), de justiţie, de minoritatea roma sau de alte asemenea lucruri. Nu. Era o chestiune tehnică privind securizarea frontierelor. Securizarea a fost făcută de România cu cheltuirea a 1 miliard de euro şi a fost făcută de o firmă germano – franceză celebră.”



    Ca o ironie, chiar Germania şi Franţa, alături de Olanda, sunt în prezent cele mai reticente faţă de aderarea României şi Bulgariei. Chiar în această lună, ministrul german de Interne, Hans-Peter Fridrich, a reproşat autorităţilor din România şi din Bulgaria nivelul nesatisfăcător al integrării sociale a romilor, ceea ce, în opinia sa, provoacă o mare presiune a migraţiei asupra altor ţări, în special asupra Germaniei. Luarea de poziţie intervine după decizia unui tribunal german care a stabilit că o familie de imigranţi români are dreptul la ajutor social financiar. Dacă decizia tribunalului va fi definitivă este evident că ea va reprezenta un motiv de creştere a imigraţiei către Germania, consideră ministrul, subliniind că autorităţile de la Bruxelles trebuie să se asigure că România şi Bulgaria folosesc fondurile europene puse la dispoziţia lor pentru proiecte de integrare socială.



    În replică, Ministerul Afacerilor Interne de la Bucureşti a reafirmat că România îndeplineşte toate condiţiile tehnice şi juridice pentru a adera la Spaţiul Schengen şi că o eventuală decizie a statelor membre nu trebuie conexată cu problematica romă. Una complicată şi adusă în discuţie şi de Paris. Membri ai Cabinetului francez au invocat şi ei eforturile presupus insuficiente depuse de autorităţile de la Bucureşti pentru integrarea romilor, aceasta după ce acuzele anterioare se refereau la incapacitatea României şi Bulgariei de a controla frontierele exterioare ale Uniunii Europene. Din nou, analistul Bogdan Chirieac: ”Minoritatea romă aflată în Franţa nu are nicio legătură cu Schengen. Romii merg oricum acolo, sunt cetăţeni europeni, nu pot fi opriţi la frontieră, chiar dacă trebuie să aibă documente. Documentul fiind buletinul de identitate. Deci este aberant. Criza a adus Europa într-un fel de nebunie politică, îndrăznesc să spun aproape comparabilă cu ce s-a întâmplat după marea depresiune din ’29 — ’30.”



    “Nu trebuie să se facă confuzii între chestiuni diferite”, a apreciat şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin: Chestiunea Schengen este o chestiune tehnică ce a devenit una politică, ce ţine de politica internă a României şi de politica internă a tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene. Nu trebuie să confundăm lucruri diferite. Din nefericire, o astfel de confuzie a fost întreţinută de-a lungul ultimilor ani, inclusiv de mass-media.”



    Deşi toate statele spaţiului Schengen au recunoscut îndeplinirea criteriilor tehnice, Bucureştiul şi Sofia sunt nevoite să aştepte raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, cerut de acele ţări care leagă aderarea de concluziile acestui document. Raportul, care reflectă evoluţiile în domeniul justiţiei, va fi prezentat, însă, abia la începutul anului viitor, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray. Între timp, România şi Bulgaria au anunţat că vor continua demersurile la nivel european pentru asigurarea unei decizii favorabile privind aderarea lor la Schengen, cu respectarea deplină a principiilor şi regulilor europene.

  • Peninsula Coreea, o bombă cu ceas?

    Peninsula Coreea, o bombă cu ceas?

    Putere nucleară militară de la primul său test în 2006, Coreea de Nord a acceptat în 2007 să-şi întrerupă activităţile atomice în schimbul unui ajutor economic şi a unor garanţii de securitate. Recent, însă, Phenianul şi-a anunţat intenţia de a reporni un reactor nuclear închis în 2007 şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea relua îmbogăţirea uraniului în scopuri militare. Anunţul survine în contextul în care Coreea de Nord este angajată într-un război al declaraţiilor cu Washingtonul şi Seulul, ameninţând că va lansa atacuri cu rachete asupra SUA şi că va invada Coreea de Sud. De decenii, Peninsula Coreeană cunoaşte intensificări bruşte ale tensiunilor, urmate de perioade de acalmie.



    Cu ce este diferită situaţia de acum? Analistul politic Bogdan Chirieac: De existenţa armei nucleare. Înţeleg că experţii americani au stabilit că în acest moment, Coreea de Nord nu are totuşi capacitate de a fabrica focoase nucleare capabile de a fi transportate de rachete. Deci, ce detonează ei acolo, ce au detonat, de fapt – Coreea de Nord, dacă vă vine să credeţi, face parte acum din clubul ţărilor nucleare – deşi nu s-a pus problema ca Phenianul să semneze Tratatul de neproliferare – ei bine, focoasele pe care ei le-au detonat subteran probabil că sunt mult prea mari pentru a putea fi transportate de rachete. Au şi rachete, au testat rachete, una de curând, care a şi căzut în Marea Japoniei, deci, cu alte cuvinte, SUA şi Coreea de Sud consideră că e vorba deocamdată doar de ameninţări, cum au mai fost.”



    Situaţia din Peninsula coreeană este discutată şi în cadrul instituţiilor europene, care ar putea decide noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord. Corespondentul Radio România la Bruxelles, Luminiţa Apostol: UE ar putea impune noi sancţiuni la adresa Coreei de Nord, dacă situaţia o va impune, această posibilitate fiind, în prezent, în stadiul de analiză, la nivelul statelor membre. Un înalt responsabil european a declarat, sub acoperirea anonimatului, că noi sancţiuni ar putea fi decise de europeni dacă Phenianul va lansa o nouă rachetă sau va face un nou test nuclear. Ultimele sancţiuni au fost impuse de europeni la 18 februarie, la puţin timp după testul nuclear efectuat de Coreea de Nord. Cu noile sancţiuni, statelor europene le sunt interzise orice importuri sau exporturi ale unor componente esenţiale pentru rachetele balistice, ca şi comerţul cu aur şi metale preţioase. De asemenea, 26 de persoane au interdicţie de viză pentru teritoriul statelor Uniunii, iar pentru 33 de companii nord-coreene, au fost blocate bunurile de pe teritoriul european. Ideea impunerii de sancţiuni, la adresa Băncii nord-coreene de comerţ exterior, este studiată şi ea de europeni – a confirmat acelaşi înalt responsabil, însă el a precizat că statele Uniunii se gândesc şi la ceea ce a numit consecinţele adverse pe care aceste sancţiuni le-ar putea avea asupra ambasadelor europene de la Phenian, dar şi asupra populaţiei nord-coreene.”



    Europenii contează pe rolul foarte însemnat al Chinei, dar şi pe cel al Rusiei, pentru a convinge Coreea de Nord să revină la masa negocierilor. Beijingul s-a pronunţat, deja, în această problemă, declarând că nu doreşte să vadă haos în Peninsula Coreea. După ce Phenianul i-a avertizat pe cetăţenii străini din Coreea de Sud să părăsească ţara din cauza riscului izbucnirii unui război, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Hong Lei, a anunţat că ţara sa se opune luării de noi măsuri, de către oricare dintre cele două părţi, care ar putea agrava situaţia în Peninsula Coreea. Moscova, la rândul său, a declarat că ţările G8 (SUA, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Canada şi Rusia) resping atitudinea provocatoare a Coreii de Nord şi a îndemnat părţile aflate în conflict să continue pe calea diplomaţiei pentru a calma situaţia din ce în ce mai tensionată din nord-estul Asiei. Sumele investite în zonă pentru înarmare sunt considerabile. Din nou, Bogdan Chirieac: Coreea de Nord a cheltuit anul trecut aproape 9 miliarde de dolari pe înarmare, Coreea de Sud, 35 de miliarde de dolari, dar sigur că diferenţa de PIB este enormă între Nord şi Sud, în Nord este foamete, pur şi simplu foamete. Ţineţi minte că data trecută, la Kim Jong-il, tatăl lui Kim Jong-un, au stabilit să primească orez în schimbul permisiunii ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică să amplaseze camere de luat vederi în reactoarele nord-coreene, tocmai pentru a nu dezvolta arma nucleară, lucru care între timp s-a întâmplat, primind deci mâncare, orez. E cunoscut faptul că în Coreea de Nord oamenii mănâncă rădăcini şi coji de copaci. Deci, poporul este ţinut în asemenea condiţii, terorizat, pur şi simplu, cum au văzut prin imaginile din satelit, în puşcării politice enorme şi cu toate acestea, comunitatea internaţională face mult prea puţin, mult prea puţin pentru a îndepărta, până la urmă, o aberaţie politico-militară.” Nu te poţi juca în acest mod cu armament nuclear la frontiera lumii civilizate, mai spune Bogdan Chirieac, care vede o posibilă soluţie în urma unor negocieri între SUA şi China.