Radio România Internațional

Tag: Bogdan Hossu

  • Nemulţumiri sindicale

    Nemulţumiri sindicale

    Încă
    din primele zile ale acestui an, o serie de categorii profesionale sau sociale
    au ales să-și strige în stradă nemulțumirile față de modul în care actualul
    Guvern de centru-dreapta gestionează problemele în contextul pandemiei de
    Covid-19, care a destabilizat serios economia României. Strânși în fața
    sediilor președinției, al Executivului, ale diverselor ministere, ale
    prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor politice din coaliţia la
    putere, români din toată țara își prezintă revendicările.


    Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă pînă pe 28 februarie. Pentru a respecta măsurile de securitate
    sanitară impuse de Covid-19, acțiunile se vor desfășura etapizat și vor
    cuprinde, pe lângă proteste stradale, memorii, scrisori, petiții sau discuții
    cu parlamentari din toate partidele parlamentare. Principalele revendicări sunt
    un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate,
    deblocarea negocierii colective, taxare justă și aplicarea corectă a
    legislației.


    Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a intrat în detalii: ʺSunt nemulţumiţi cei din sectoarele bugetare datorită îngheţării
    drepturilor marginale şi a salariilor pentru anul 2020 şi nu se face creşterea
    de până în 8%, care era pentru a se atinge parametrii legii de salarizare unice
    bugetare. Sunt nemulţumiţi pensionarii, pentru că nu sunt calculate
    corect pensiile. Sunt nemulţumiţi cei din sectorul privat datorită faptului că
    mai mult de o treime din salariaţi nici până la ora actuală nu au, practic,
    majorate salariile brute cu transferul de taxe sociale de la angajator la
    angajat.ʺ


    Într-o scrisoare
    intitulată ʺToți avem aceleași drepturi!ʺ, Cartel
    Alfa le amintește partidelor la guvernare (PNL, USR-Plus și UDMR) că
    ʺpolitica de austeritate instituită de actualul Guvern nu a făcut parte din
    angajamentele partidelor din coaliție față de cetățeni în timpul campaniei
    electorale, iar contextul economico- social și criza sanitară în care ne aflam
    și înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie, nu au suferit modificări
    care să justifice o schimbare bruscă de atitudine și politici publice.ʺ
    Sindicaliștii se declară conștienți că România, asemenea întregii lumi, trece
    printr-o criză sanitară și economică de amploare, dar cred că este nevoie de
    politici publice echilibrate, elaborate printr-o consultare reală cu partenerii
    sociali, care să distribuie echitabil efortul și costurile.


    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna (USR-Plus), o parte din revendicări- fără a le numi concret – ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. Dan Barna a scris pe Facebook că sunt, în
    egală măsură, solicitări care trebuie privite în contextul unei economii în
    criză şi al unui buget care trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.

  • Lavoro: protocollo di collaborazione Cartel ALFA – Confindustria Romania

    Lavoro: protocollo di collaborazione Cartel ALFA – Confindustria Romania

    La Confederazione Nazionale Sindacale romena Cartel ALFA e l’Associazione Patronale Confindustria Romania hanno firmato un protocollo di collaborazione per migliorare la sicurezza dell’ambiente di lavoro e affrontare in modo adeguato la fase 3 dell’emergenza sanitaria, che presuppone il produrre e il distribuire convivendo con il coronavirus, almeno fino a quando non ci sarà una soluzione/cura definitiva. Lo riferisce Confindustria Romania in un comunicato.

    Pur svolgendo la loro mission da posizioni diverse, Cartel ALFA e Confindustria Romania hanno trovato questa straordinaria convergenza progettuale per valorizzare ancora di più l’individuo e la sua famiglia come il principale bene da proteggere in una situazione di grave emergenza sanitaria ed economica, indipendentemente dalla funzione o ruolo aziendale che ricoprono, indica ancora la fonte.

    Imprenditori, manager e lavoratori sono tutti in prima linea, e, pur essendo figure con mansioni e competenze diverse, hanno un denominatore comune: sono persone che producono valore per l’Impresa, per la società e per le loro famiglie. Questo storico protocollo di collaborazione diventa indirettamente anche un messaggio alle altre forze del Paese, perchè di fronte ad un’emergenza sanitaria epocale diventa vitale, attraverso le competenze e il lavoro, poter convergere in un’unica progettualità, trovando subito una condivisione operativa, indispensabile nella fase attuativa della ripartenza.

    Considerando l’importante numero di datori di lavoro italiani sul mercato romeno, apprezziamo in particolare la responsabilità dimostrata da Confindustria Romania. Siamo interessati a stabilire una buona partnership, al fine di garantire posti di lavoro di qualità con standard elevati per la sicurezza e la salute dei dipendenti. La nostra consolidata esperienza sindacale sul territorio e le best practice italiane proposte da Confindustria Romania, congiuntamente, rappresentano la nuova visione di come si può essere concreti in tempi rapidi, attivando misure straordinarie di fronte ad emergenze straordinarie. Siamo convinti che sia importante sviluppare attività redditizie, creando valore aggiunto per tutti, anche attraverso un’ulteriore forma di assistenza sanitaria, partendo proprio da questa emergenza sanitaria possiamo creare, insieme, maggiore sicurezza per tutti nel mondo del lavoro, nel rispetto della salute e della vita familiare, ha dichiarato il presidente della CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu, citato dal comunicato.

    Come risposta a questa grave e difficile situazione, per la prima volta nell’est Europa, nasce quindi una progettualità comune tra una Federazione sindacale di lavoratori e un’Associazione Patronale di industriali e investitori italiani.

    Ritengo sia un atto storico, di grande responsabilità sociale, che rafforza anche i valori costituenti delle nostre rispettive entità, pur nel rispetto dei singoli ruoli, sindacale uno e patronale/associativo l’altro. Esiste un legame irrinunciabile tra ripartenza economica e coesione sociale. Non possiamo pensare alla ripartenza economica in un contesto di possibili tensioni. Stiamo quindi lavorando ad una progettualità articolata, innovativa, indirizzata alla protezione dell’ambiente di lavoro a 360 gradi, locations e persone, integrando le competenze tipiche di settori speciali: best pratice italiane sulla protezione sanitaria grazie alla Mutualità MBA, no profit del terzo settore, procedure certificative innovative per la sicurezza degli ambienti di lavoro, grazie al RINA e intelligenza artificiale a supporto della sicurezza sanitaria. La nuova visione illuminata di una concreta cooperazione tra due forze del Paese che per alcuni era ritenuta impossibile, diventata invece una concreta realtà per aumentare la coesione sociale anche attraverso luoghi di lavoro più sicuri e con maggiore protezione sanitaria per il mondo del lavoro e per tutte le persone, concetto tra l’altro in linea con l’Agenda 2030 per lo Sviluppo Sostenibile delle Nazioni Unite, sottolinea, a sua volta, il Presidente di Confindustria Romania, Giulio Bertola.

  • Le Smic soulève des débats

    Le Smic soulève des débats

    En Roumanie, le Smic sera majoré à partir du janvier prochain. Concrètement, le salaire minimum pourrait progresser de 150 lei brut, soit 30 euros, l’équivalent de 83 lei net. C’est là une proposition que le gouvernement Orban a lancée aux partenaires sociaux du Conseil national tripartite. Les libéraux proposent aussi de renoncer au salaire différencié en fonction du niveau d’études. Pour leur part, les syndicats réclament une hausse encore plus substantielle issue d’une méthode de calcul autre que celle privilégiée par le cabinet du libéral Ludovic Orban et qui repose, à ses dires, sur les réalités économiques actuelles.

    Concrètement, son gouvernement propose une majoration de 7,2% ce qui ferait monter le Smic à 2230 lei, soit 467 euros, une proposition que la confédération syndicale, Cartel Alfa, considère insuffisante. Du coup, elle réclame une augmentation à 2260, soit 474 euros, conformément aux discussions menées en septembre dernier avec l’ancien gouvernement social- démocrate de Viorica Dancila. Le leader du Cartel, Bogdan Hossu, a expliqué que pour majorer correctement le Smic, il faudrait tenir compte du taux d’inflation et de la productivité du travail tout au long de l’année: « Tout d’abord, il convient de préciser que le taux d’inflation pris en compte est valable pour octobre dernier ; or, pour un résultat juste, il faudrait prendre en considération le taux annuel d’inflation. Ensuite, on privilégie la productivité de la main d’œuvre par personne occupée à la place de la productivité horaire du travail des salariés ».

    Le Bloc National Syndical a quant à lui avancé une proposition encore plus consistante : un Smic de 2284 lei, soit 478 euros. Selon le leader du BNS, Dumitru Costin, des changements devraient s’opérer aussi dans la loi des salaires des fonctionnaires publiques de sorte que les dépenses ne montent pas en flèche et que cela ne porte pas atteinte aux salariés privés. Ceux-ci, dit Dumitru Costin, risquent de se voir défavorisés au moment où les revenus dans la fonction publique sont calculés en multipliant un coefficient par le Smic. Du coup, si un salarié rémunéré du salaire minimum se verra verser 83 lei de plus, un maire pourrait toucher un salaire dix fois plus grand que l’actuel. Face à ces objections, le premier ministre Ludovic Orban s’est engagé à examiner les propositions des syndicats de tenir compte des prévisions économiques, tout en rappelant le caractère instable de celles-ci.

    Ludovic Orban : « J’ai retenu l’idée de tenir compte des prévisions économiques pour l’année suivante. Pourtant, rien qu’un exemple : le budget 2019 était ciblé sur une prévision de croissance économique de 5,5% qui, en réalité, ne fut que de 4% ».Les patronats soutiennent eux aussi en la majoration du Smic à partir de l’année prochaine, a précisé le chef du gouvernement. La hausse se fera en fonction de plusieurs critères en rapport avec la profitabilité des entreprises qui n’auront pas à souffrir, a assuré Ludovic Orban. (trad.Ioana Stancescu)

  • Gewerkschaften protestieren weiter gegen das neue Steuergesetz

    Gewerkschaften protestieren weiter gegen das neue Steuergesetz

    Zwei revolutionäre Projekte der rumänischen Regierung, eines zu den Löhnen der Staatsbediensteten und ein zweites, das die Anderung des Steuergesetzes vorsieht, werden 2018 in Kraft treten. Die Arbeitnehmer behaupten, die Gesetentwürfe müssen von der linksgerichteten Regierung verbessert werden. Der Dialog zwischen der Regierung und den Gewerkschaften hat diese Tage an Spannung zugenommen. Der Gewerkschaftsführer von Cartel Alfa Bogdan Hossu hat gewarnt, der Gesetzentwurf zur Abänderung des Steuergesetzes habe riesige Lücken. Es gebe das Risiko, dass rund 2 Millionen Angestellten niedrigere Einkommen haben werden. Cartel Alfa fordert den Rücktritt der Arbeitsministerin Lia Olguţa Vasilescu und wirft dieser vor, gelügt und desinformiert zu haben, was die Wirkungen des Transfers der sozialen Beiträge vom Arbeitgeber zum Arbeitnehmer anbelangt. Der Gewerkschaftsbund meint, Olguţa Vasilescu habe eines der schlechtesten Lohngesetze herausgearbeitet, das die Ungleichheiten im staatlichen Sektor vertiefen werde. Arbeitsministerin Olguţa Vasilescu forderte die Minister auf, Mathematik zu studieren. Sie versicherte die Gewerkschaftsmitglieder, dass das neue Gesetz überhaupt nicht zu einer Lohnverminderung führen werde und kritisierte den Gewerkschafstleiter von Cartel Alfa Bogdan Hossu:




    “Herr Hossu interpretiert alles, was wir sagen, wie immer. So hat er auch gestern die Erklärungen der Vertreter der Arbeitgeber interpretiert. Als der Ministerpräsident die Vertreter der Arbeitgeber gefragt hat, ob sie die Absicht haben, die Löhne zu vermindern, haben alle geantwortet, auf keinen Fall.




    Der Nationale Gewerkschaftsblock macht darauf aufmerksam, es gebe keine Versicherung, dass die Nettolöhne nicht vermindert werden, so lange die Arbeitgeber nicht verpflichtet seien, die Löhne zu erhöhen, so dass die sozialen Beiträge gedeckt werden. Die Arbeitgeber mischen sich nicht in den offenen Konflikt zwischen der Regierung und den Gewerkschaften ein. Die Blockierung des sozialen Dialogs ist keine Lösung. Die Gewerkschaftsleute fordern die Regierung auf, keine überstürzten Maßnahmen zu treffen, deren Folgen ungenügend geschätzt wurden. Dragoş Anastasiu, Vertreter des Arbeitgeberverbandes Die Koalition für die Entwicklung Rumäniens, dazu:




    “Wir müssen einen reellen Dialog führen und uns Zeit lassen. Wir sollen zuerst 3-4 Monate analysieren, danach eine Wirkungsstudie herausarbeiten, so was haben sie nicht gesehen. Wir müssen zu einer Vereinbarung kommen. Die Wirtschaftsankurbelung ist ein Pluspunkt, also wir müssen uns nicht beeilen.




    Die Koalition für die Entwicklung Rumäniens behauptet, die Geschäftsleute haben nicht den Transfer der sozialen Beiträge vom Arbeitgeber zum Arbeitnehmer gefordert. Die Maßnahme könnte zu einer Erhöhung des Bruttolohns führen, was Rumänien total wettbewerbsunfähig machen würde.

  • Controverse privind sistemul de salarizare

    Controverse privind sistemul de salarizare

    Două proiecte guvernamentale revoluţionare – unul privind
    salarizarea din sectorul bugetar şi altul ce vizează modificarea Codului fiscal
    – se vor materializa în 2018, iar la nivelul salariaţilor există temerea că ele
    nu sunt suficient pregătite de executivul de stânga PSD – ALDE.

    Zilele acestea,
    dialogul social guvern – sindicate s-a tensionat brusc. Cel mai vehement dintre
    criticii măsurilor preconizate, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a avertizat
    că proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede transferul
    contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, are mari
    deficienţe şi există pericolul ca 2 milioane de salariaţi să sufere pierderi
    nete la venituri. Cartel Alfa a cerut demiterea ministrului muncii, Lia Olguţa
    Vasilescu, pe care o acuză de dezinformare şi minciună în ceea ce priveşte
    efectele pe care le va avea asupra salariilor trecerea contribuţiilor sociale
    în sarcina angajaţilor. Organizaţia sindicală mai afirmă că Olguţa
    Vasilescu a elaborat una dintre cele mai proaste legi ale salarizării publice
    care, nu numai că nu ar rezolva problema inechităţii şi dezechilibrului din
    sistemul bugetar, ci chiar o adânceşte.

    Caustică, ministrul Olguţa Vasilescu
    i-a îndemnat pe sindicalişti să înveţe matematică. Ea a dat asigurări că noile
    prevederi fiscale nu vor duce la scăderea salariilor şi l-a criticat pe liderul
    Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Lia Olguţa Vasilescu: Dl Hossu, cum
    face dumnealui de fiecare dată, interpretează vorbele noastre. Aşa le-a
    interpretat ieri şi pe cele ale reprezentanţilor patronatelor. În momentul, în
    care premierul a întrebat reprezentanţii patronatelor dacă au de gând să scadă
    salariile din mediul economic, toţi au spus nici gând de aşa ceva.

    Totuşi, o altă importantă organizaţie
    sindicală, BNS, atrage atenţia că nu există nicio
    certitudine că salariile nete vor fi menţinute la nivelul anterior transferării
    contribuţiilor, atâta vreme cât nimic nu-i obligă pe angajatori să majoreze
    salariile brute cu echivalentul contribuţiilor achitate în prezent de ei.

    Patronatele evită să se implice în conflictul deschis guvern – sindicate.
    Blocarea dialogului social nu e, însă, o soluţie, iar oamenii de afaceri
    recomandă executivului să chibzuiască şi să nu ia măsuri pripite, al căror
    posibil impact nu a fost suficient evaluat.

    Dragoş Anastasiu, reprezentant al
    asociaţiei patronale Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Haideţi
    să intrăm într-un dialog real şi să ne luăm timp – trei luni, patru luni, cât e
    nevoie – pentru a analiza, pentru a face un studiu de impact pe care noi nu
    l-am văzut şi pentru a ajunge la consens. Suntem pe creştere economică şi nu
    sunt motive de grabă.

    Coaliţia pentru Dezvoltarea României susţine că
    mediul de afaceri nu a cerut trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la
    angajat. În plus, în opinia reprezentanţilor ei, măsura poate duce la creşterea
    salariilor brute, fapt care ar face România total necompetitivă faţă de alte
    state.

  • Negocieri între guvern, patronate şi sindicate

    Consiliul Naţional Tripartit s-a reunit, miercuri, la Bucureşti, pentru a relua dialogul social între guvern, sindicate şi patronate. Cele trei părţi nu au reuşit, însă, să ajungă la un consens, cel puţin în ceea ce priveşte introducerea unui moratoriu privind legislaţia muncii, propus de executiv.



    Agreată de confederaţiile patronale, propunerea a fost respinsă de sindicate, dezamăgite de lipsa de comunicare în domeniul pieţei muncii. Liderii sindicali au argumentat că este greu să se încheie un moratoriu atâta timp cât nu există o deschidere sau o schimbare minimală a cadrului legislativ, care să permita deschiderea unor dezbateri mai ample legate de modificările legislative în domeniul pieţei muncii.



    Printre schimbările care trebuie aduse în legislaţia muncii, în viziunea sindicatelor, se numără problematica reprezentativităţii partenerilor sociali în structura contractelor colective de muncă. In acelaşi timp, sindicatele consideră că ar trebui reintrodus contractul colectiv de muncă la nivel naţional, întrucât acest tip de document poate proteja eficient interesele salariatilor români. De asemenea, ar trebui schimbate prevederile care limiteaza dreptul la conflict de muncă, cred sindicatele, care au cerut şi o creştere treptată a salariului minim.



    Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu: Am înaintat Guvernului un proiect de acord social care sa prevada o crestere ritmica a salariului minim pe economie, astfel încât, în 2016, să avem raportul dintre salariul minim şi salariul mediu pe economie la nivelul de 50%. Alte schimbări se referă la dreptul la conflict de muncă, limitat acum de lege, şi contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional.



    La rândul lor, patronatele sunt de părere că o creştere a salariului minim este necesară, dar nu ştiu dacă pot aplica măririle cerute de sindicate. Vicepreşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale, Dan Matei Agathon: În unităţile care fac parte din confederaţiile noastre trebuie să analizam cât ne putem permite să creştem salariul minim. În acelaşi timp, salariul minim trebuie să-l crestem ca să mai terminăm cu plata la negru.



    Pe de altă parte, cele opt confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional nu sunt de acord cu reintroducerea contractului colectiv de muncă la nivel national. Ele aduc ca argument faptul că acest tip de document nu există în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, aşadar România ar fi în dezavantaj faţă de celelalte state din jurul ei. Belgia este singura ţară din UE unde există contract colectiv de munca la nivel naţional.



    Tot la întâlnirea de miercuri, participanţii au hotărât organizarea unui grup de lucru care va avea ca obiective principale stabilizarea locurilor de muncă existente şi crearea de noi locuri de muncă.