Radio România Internațional

Tag: Bogdan Licu

  • O crimă care şochează România

    O crimă care şochează România

    Ecourile
    nenorocirii din oraşul Caracal, din
    sudul României, sunt departe de a se stinge. Pe acest fond de şoc colectiv
    generat de un sexagenar care a răpit, violat şi – spune el – ucis două adolescente, un alt eveniment de o
    gravitate excepţională vine să reţină, de câteva zile, atenţia publică. Vineri
    seara, o familie dintr-un mic
    sat din judeţul Dâmboviţa, tot din sudul ţării, alertează poliţia că fetiţa lor
    de 11 ani a dispărut fără urmă pe drumul de întoarcere de la şcoală.

    Poliţiştii, secondaţi şi de oameni din sat, se mobilizează foarte repede şi o
    caută, folosind inclusiv imaginile surprinse de camerele stradale de
    supraveghere. Copila este găsită abia duminică, dar din nefericire fără viaţă,
    aruncată pe un câmp din apropierea satului. După investigaţiile întreprinse
    rezultă că nu ar fi fost violată, dar ar fi fost supusă unor perversiuni
    sexuale şi, apoi, strangulată. Încă de sâmbătă, când fetiţa nu fusese încă
    găsită, autorităţile au avut în vizor un cetăţean olandez de 47 de ani,
    Johannes Visscher, care ajunsese în România miercuri şi a plecat înapoi în Olanda sâmbătă.

    Şeful Poliţiei Române, Liviu Vasilescu, a explicat de ce autorităţile nu
    au avut, în acel moment, vreun temei să îl împiedice pe acesta să iasă din
    ţară: Sâmbătă, în jurul orelor 19:00, s-a ajuns la date cu privire la o
    maşină Volkswagen Tiguan, s-a ajuns la cine a închiriat-o – un cetăţean olandez
    care, în acel moment, era în avion înspre Amsterdam. Când a aterizat, noi l-am
    contactat – nu aveam suspiciuni, nu aveam niciun fel de probă – să îl întrebăm
    dacă a condus acea maşină şi unde a fost. Au fost trei piste. Pe parcursul
    întregii anchete am luat toate ipotezele şi am făcut cercetări la faţa locului,
    unde s-a impus.

    Treptat, lucrurile au început să devină mai clare, iar olandezul Johannes Visscher să devină
    principalul suspect.El era cunoscut în ţara sa ca având antecedente
    penale de agresiune sexuală, fapte cu violenţe şi conducere sub influenţa
    alcoolului. Dată fiind complexitatea ei, Parchetul General a preluat ancheta în cazul
    uciderii fetiţei din Dâmboviţa. Potrivit procurorului general, Bogdan Licu,
    există suspiciuni potrivit cărora activitatea olandezului s-ar fi desfăşurat pe
    raza mai multor judeţe, bărbatul fiind, în trecut, de cel puţin patru ori în
    România.

    Bogdan Licu: Ne axăm, acum, pe traseul pe care l-a
    avut acest individ în România. Încercăm să identificăm locurile în care a fost,
    încercăm să identificăm eventuali complici. Deocamdată, nu avem date
    preliminare în acest sens, deci verificăm mai multe piste. Ca urmare a
    celeilalte nenorociri, de la Caracal, s-a demarat cel mai amplu control tematic
    din istoria Ministerul Public. Verificăm toate cazurile de dispariţie din
    ultimii 10 ani. Acest control ar trebui să se finalizeze săptămâna viitoare şi
    ne va ajuta la identificarea unor eventuale victime.

    Potrivit Poliţiei
    Române, chiar dacă multe sunt plecări voluntare, numai de la începutul lunii septembrie
    au fost înregistrate peste 400 de dispariţii de minori.

  • Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei din 1989

    Deşi a trecut un sfert de secol de la căderea regimului comunist din România, familiile celor ce şi-au pierdut viata în acele zile haotice de decembrie nu ştiu încă cine i-a ucis. Revolutia anticomunistă din 1989 a lăsat răni adânci în singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost plătită cu sângele demonstranţilor.


    Statul poliţienesc, politica economică, regimul dur de austeritate impus de dictatorul Ceauşescu sunt doar câteva dintre motivele care i-au facut pe români să se revolte, să iasă în stradă şi să strige “Jos comunismul!”.



    In octombrie anul trecut, procurorii de la Parchetul Militar hotărâseră clasarea dosarului, după ce ani de zile ancheta a bătut pasul pe loc. Potrivit acestora, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat, atunci, decizia anchetatorii Parchetului General.



    Această hotărâre a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema. De altfel, din cauza tergiversarilor in dosarul Revolutiei, Romania a fost condamnata de CEDO. Luni, judecătorii Instanţei Supreme au confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a Dosarului Revoluţiei din decembrie 1989.



    In aprilie, Bogdan Licu, cel care asigura atunci interimatul funcţiei de procuror general, dispusese redeschiderea urmăririi penale, considerând că soluţia de clasare dată de Parchetul Militar a fost netemeinică şi nelegală. El a declarat că procurorii militari au clasat dosarul pe baza unor cercetări incomplete, ignorând documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, iar aceasta situaţie a condus la o încadrare juridică greşită a faptelor şi la o zădărnicire a aflării adevărului şi a tuturor făptuitorilor.



    Bogdan Licu a mai precizat că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.



    In opinia sa, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, în condiţiile în care această comisie a efectuat mii de audieri şi a obţinut documente de la Ministerul Apărării, Ministerul de Interne şi SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de această comisie şi fragmente din documentele prezentate de instituţiile statului au fost publicate în multe cărţi apărute în ultimii 26 de ani.

  • The 1989 Revolution case, reopened

    The 1989 Revolution case, reopened

    A quarter of a century after the fall of the communist regime in Romania, the families of the people who lost their lives during those chaotic days of December do not know yet who killed their loved ones. The 1989 anti-communist revolution left deep wounds in Romania, the only country in the former communist bloc where freedom was won by bloodshed. The police state, the economic policy, the harsh austerity regime imposed by dictator Ceausescu are only some of the reasons that made Romanians take to the streets in an attempt to topple the communist regime.



    In October 2015 military prosecutors decided to close the file, after investigations had been dragging for years. According to prosecutors, 709 people were killed during the events of December 1989, some 1,855 were wounded through gunshot, 343 were wounded under different circumstances and 924 were arrested. According to prosecutors with the General Prosecutors Office, the events back then fell under the statute of limitations or do not fall under criminal law provisions, in the case of accidental deaths, so the file was closed. The decision angered a lot of Romanians, which made them file a challenge at the Supreme Court.



    Delays in solving the Revolution case also made the European Court of Human Rights rule that the Romanian state had to pay damages to a number of Romanians who sued against the lack of an investigation into the violence of 1989. On Monday, judges with the High Court of Cassation and Justice, which is Romania’s Supreme Court, confirmed the decision of the General Prosecutor’s Office to reopen the 1989 Revolution file. In April, Bogdan Licu, interim General Prosecutor at the time, decided to reopen investigations in that case, saying that the military prosecutors’ decision to close the case was ungrounded and illegal.



    According to Bogdan Licu, military prosecutors closed the file based on insufficient investigations, by ignoring crucial documents regarding the events of 1989, which entailed a faulty classification of the crimes and hindered efforts to find the truth and the offenders. Bogdan Licu also said that the manner in which the investigation had been conducted by the Military Prosecutor’s Office, showed no concern for establishing some essential aspects as to the events of December 17-30, 1989.



    In his opinion, military prosecutors did not take any action to declassify the documents underlying the report of the Senate’s committee on actions that unfolded during the 1989 Revolution, although that committee made thousands of hearings and received documents from the Defense Ministry, the Interior Ministry and the Romanian Intelligence Service. Some of the verbatim reports of the hearings performed by that committee and also excerpts from documents submitted by state institutions have been included in several books published over the past 26 years.


    (Translated by Elena Enache)




  • Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Redeschiderea dosarelor Revoluţiei din 1989

    Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a lăsat răni adânci în România, singura ţară din fostul lagăr communist în care libertatea a fost scump plătita cu sângele demonstranţilor, iar cuplul prezidenţial de atunci a fost executat. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revoluţia s-a propagat în toată ţara şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a dictatorului Nicolae Ceauşescu.



    Peste 1.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi circa 3.400 au fost răniţi în luptele de stradă care s-au dat în acele zile haotice. După 26 de ani de la violenţe, oamenii tot nu ştiu cine sunt responsabilii crimelor de atunci. In toamna anului trecut, dosarul Revoluţiei a fost clasat. Faptele s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penala, fiind vorba de persoane ucise întâmplător, şi-au motivat decizia anchetatorii Parchetului General, decizie ce a nemulţumit numeroşi români şi i-a determinat să depună contestaţie la Instanţa Suprema.



    De altfel, în luna februarie a acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ca statul român să plătească despăgubiri mai multor cetăţeni români, care au reclamat absenţa unei anchete privind violenţele comise împotriva manifestanţilor în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Iată că, la peste jumătate de an de la clasarea dosarului Revoluţiei, acesta a fost redeschis.



    Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a apreciat că soluţia de clasare este netemeinică și nelegală: “În această cauză nu s-au efectuat activităţi absolut necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte. În cele mai multe dintre cazurile în care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost făcute autopsii, fără să existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legală sunt în general foarte sumare. Nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor decedate sau rănite, fără ca la dosare să existe vreo justificare în acest sens. Puţinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decât tipul muniţiei folosite precum şi tipul de armă care o utilizează, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate şi, pe cale de consecinţă, nici trăgătorii.”



    Procurorul general interimar a mai spus că vor avea loc cercetări şi în ceea ce priveşte infracţiunea de genocid contra umanităţii şi de război, întrucât din analiza probelor administrate în dosar rezultă indicii temeinice privind săvârşirea lor. Redeschiderea dosarului Revoluţiei este o soluţie aşteptată de toată lumea, a declarat preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş. El şi-a exprimat speranţa că Înalta Curte nu va tergiversa confirmarea redeschiderii cazului, aşa cum a tergiversat dosarul însuşi şi plângerile a peste 200 de oameni, timp de patru luni.