Radio România Internațional

Tag: Bogdan Muresanu

  • „Anul Nou care n-a fost”, un film scris și regizat de Bogdan Mureșanu

    „Anul Nou care n-a fost”, un film scris și regizat de Bogdan Mureșanu

    „Anul Nou care n-a fost”, scris și regizat de Bogdan Mureșanu, a fost propus pe lista filmelor ce vor fi luate în considerare pentru nominalizare la premiile Academiei Europene de Film, eveniment care celebrează cele mai importante realizări ale cinematografiei europene. “Anul nou care n-a fost” a devenit primul lungmetraj românesc de debut care a câștigat patru premii în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția (printre care Cel mai bun film din secțiunea Orizzonti, Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film, oferit de juriul Federației Internaționale a Criticilor de Film, Premiul Bisato d’Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu ) și a ocupat câteva săptămâni după lansarea în România primul loc în box office, devansând titluri importante.

    După premiera mondială în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Veneția, filmul a mai fost prezentat în Italia și în cadrul altor evenimente. Recent, a avut loc și premiera nord-americană a filmului, după care „Anul Nou care n-a fost” s-a regăsit în selecția Festivalului Internațional de la Zurich și a fost proiectat și în Germania. Lungmetrajul de ficțiune „Anul Nou care n-a fost” completează povestea scurtmetrajului „Cadoul de Crăciun”, unul dintre cele mai apreciate titluri românești, cu 200 de selecții internaționale și 72 de premii.

    Câștigător al premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj european (la gala premiilor Academiei de Film Europene, 2019), al Premiului Gopo pentru cel mai bun scurtmetraj (2019) și al trofeelor pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlin, Clermont-Ferrand, Cottbus și TIFF, scurtmetrajul regizat și scris de Bogdan Mureșanu îi are în distribuţie pe Adrian Văncică, Ioana Flora și Luca Toma.

    Acţiunea filmului are loc în seara de 20 decembrie 1989, cu puțin timp înainte de căderea dictaturii ceaușiste, când Marius, un copil de 9 ani, le dezvăluie părinților conținutul scrisorii trimise lui „Moș Gerilă”, iar aceștia își dau seama că include un mesaj foarte periculos pentru siguranța tuturor. Bogdan Mureșanu ne spune de ce a ales să continue „Cadoul de Crăciun”, integrându-l în narațiunea multistory din „Anul Nou care n-a fost.

    “Am avut întotdeauna impresia că acel scurtmetraj este doar un fragment dintr-o poveste mai complexă. Încă de când am filmat cu Adrian Văncică, asta înseamnă în urmă cu șase ani, ni s-a părut amândurora că povestea poate face parte dintr-o narațiune mai lungă, iar eu, oricum, aveam o mulțime de povești în minte. Iar proiectul acesta, “Anul Nou care n-a fos”t, n-a început cu “Cadoul de Crăciun”, ci cu povestea demolării Cartierului Uranus. Plănuiam un lungmetraj despre această demolare inițiată de Nicolae Ceaușescu în anii 80, dar am tot amânat proiectul acesta, l-am amânat pentru că nu știam cum să-l filmez, pentru că, evident, Bucureștiul s-a schimbat foarte mult de atunci și era foarte greu de găsit niște locații adecvate.

    Legat de Cadoul de Crăciun, am filmat acea povestioară mai mult cu intenția de a face un test și m-a surprins succesul scurtmetrajului, pentru că în mintea mea a fost întotdeauna doar un fragment. După ce am scris și filmul “Cadoul de Crăciun”, mi-a luat ceva timp să ajung la acest tip de narațiune multistory, în care personajele se întâlnesc dar fără ca întâlnirea dintre ele să aibă urmări. Personajele, cum a spus un critic care a scris despre film, sunt ca niște insule care ar forma un arhipelag. M-am gândit și la faptul că dacă tot debutez atât de târziu în lungmetraj, s-o fac cu ceva care să fie mai complicat, iar cei doi ani de pandemie mi-au dat timpul necesar pentru a complica și mai mult lucrurile. Aproape un an de zile a fost un șantier în mintea mea, am scris două variante total diferite de scenariu, erau, de fapt, două filme și până la urmă am optat pentru acesta, care poate e scris într-o manieră ușor americană, dar care, oricum, mi se pare o manieră destul de contemporană de a povesti, având în vedere succesul la public și la critică.“

    Unul dintre rolurile principale din „Anul Nou care n-a fost”, cel al Margaretei Dincă, este jucat de actrița Emilia Dobrin, interpretă a peste 30 de roluri în filme și seriale românești, câștigătoare a premiului UNITER pentru cea mai bună actriță. Casa Margaretei Dincă, situată în cartierul Uranus din București urmează să fie demolată pentru a se construi un nou cartier de blocuri. Este de fapt una dintre ultimele case rămase nedemolate și Margareta are ghinionul să fie nevoită să-și părăsească locuința cu foarte puțin timp înainte de Revoluție. Emilia Dobrin a vorbit la RRI despre colaborarea cu regizorul Bogdan Mureșanu și despre rolul ei din „Anul Nou care n-a fost”.

    “Întâlnirea cu regizorul Bogdan Mureșan a fost extraordinară, într-o clipă s-a legat între noi ce trebuia să fie, ceva foarte frumos, și așa am ajuns să joc acest emoționant personaj din film. Pentru mine, perioada aceea pe care o discută filmul a fost și rămâne dureroasă, foarte dureroasă. Pot spune că atât eu, cât și fratele meu am fost foarte marcați de nedreptățile pe care le-am trăit în timpul comunismului. Noi veneam din Vălenii de Munte, nu eram din București, și din cauza originii nesănătoase, – cum se spunea pe atunci – ne-au fost sistate bursele și ni s-au luat locurile la cămin. Iar părinții nu au avut cum să ne susțină, erau vremuri foarte grele. Și eu și fratele meu am fost foarte marcați de nedreptatea care ni s-a făcut și așa am rămas. Nu vreau să fac din asta o laudă, dar eu n-am vrut să fiu utecistă, adică să intru în Uniunea Tineretului Comunist, și nici să fac parte din sistemul acela de yesmani, cum îi numeam pe cei din partid la vremea aceea.”

    Adrian Văncică, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Nicoleta Hâncu, Andrei Miercure, Manuela Hărăbor, Ioana Flora şi Ada Galeş completează distribuția filmului „Anul Nou care n-a fost”.

  • Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”

    Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”

    Astăzi discutăm despre un film. Şi am ales această temă, pentru că “Anul Nou care n-a fost”, primul lungmetraj al regizorului şi scenaristului Bogdan Mureşanu, a înregistrat câteva succese remarcabile în scurt timp de la lansare. Astfel, în primul weekend de la lansare, filmul ocupa primul loc în box office. În prima lună de la lansarea în cinematografele din România, filmul a înregistrat deja 70.000 de spectatori. De premii internaţionale şi naţionale nici nu mai vorbim! Sau mai bine spus, lăsăm subiectul rubricilor RRI de specialitate!

     

    L-am întrebat pe Bogdan Mureşanu dacă s-a aşteptat ca filmul să aibă aşa un succes: “Nu, nimeni nu poate face nimic dacă are succesul în minte. Adică  nici măcar nu mi-am pus problema de succes. Mă gândeam că și dacă ajung să-l fac așa cum voiam și ăsta mi se părea un mare succes, și să-l fi proiectat doar în fața unor prieteni, pentru mine ar fi însemnat o victorie, pentru că, atunci când l-am scris, părea imposibil de făcut. De fapt, am stat vreo șase luni să mă gândesc dacă reușesc să îl fac şi dacă are sens. Am mai scris și o variantă mai “safe”, cum se spune, ceva mai ușor de făcut, dar până la urmă am decis să aleg calea grea! Şi acuma mă bucur că am făcut asta!”

     

     

    Şi cum a văzut filmul la una dintre premierele bucureştene, Adrian Cioroianu, profesor de istorie la Universitatea Bucureşti, ne-a mărturisit: “Trebuie să  recunosc că mi s-a părut surprinzător, ca unul care am văzut, cred că toate, în orice caz, majoritatea filmelor despre Revoluția Română. Şi nu mergeam cu mari așteptări, deși au zis că e bun! Nu mergeam cu mari așteptări, dar mi s-a părut surprinzător, în primul rând prin scenariu și prin jocul actorilor. Actorii, în bună parte cunoscuți, dar pe care nu te-ai fi așteptat să-i vezi într-o astfel de comedie neagră. Nici nu știu cum să spun; deși finalmente se termină aparent cu happy-end,  noi știm că, după finalul filmului, urmează 1.000 de răniţi și de morți.

    Dar una peste alta, cred că era nevoie totuși de o nouă generație care să se raporteze la eveniment și cred că elementul definitoriu al filmului este această schimbare de perspectivă. Am avut comedii până acuma, am avut filme grele despre Revoluția din Decembrie, dar succesiunea aceasta de destine și înlănțuirea lor cred că ne-a adus mai aproape de viața reală, chiar dacă, evident, filmul tratează istoria cu libertatea artistului. Sunt anumite lucruri, din păcate, mai plăcute în film decât în realitate, sau unele mici inadvertențe de decor, dar una peste alta, cred că prospețimea tratării e cea care i-a încântat pe toți care l-au văzut.”

     

     

    Bogdan Mureşanu ne-a spus care au fost cele mai mari provocări în realizarea filmului: “Pentru că filmul se petrece într-o zi și o dimineață, au fost probleme de racord de vremea, cu arhivele, că nu putea să ningă. Pe de altă parte, eram și meteo dependenți, nu puteam să filmăm oricând. Copacii trebuiau să  aibă un anumit frunziș, nici foarte verde, nici plin de zăpadă, cum am spus, pentru că nu așa a fost ziua aceea de 20 decembrie. Asta mi-a creat o grămadă de probleme. După care reconstituirea unor spații care nu mai există și nu mă refer aici la apartamente, că asta se mai poate face, dar la un studio de televiziune funcțional din anii 80, asta a fost o provocare absolut gigantică pentru noi!  Pentru că am zis funcțional: trebuia să funcționeze, trebuia să funcționeze acele panouri și toate lucrurile alea de acolo, pentru că nu aveam bani să stăm să filmăm separat.”

     

    Cei ce nu au prins acele vremuri şi ai căror părinţi nu le-au împărtăşit îndeajuns află din film cum a fost, cum funcţiona un casetofon, un televizor cu lămpi şi tub catodic, dar şi de ce ai fi fugit din acel loc, riscând orice. Informaţii cu care lumea pare să rezoneze tot mai mult atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Cum se explică asta?

     

     

    Bogdan Mureşanu: “Are un succes internațional la fel de mare ca cel național. Circuitul lui festivalier abia început și cred că o să o țină așa 2 ani de zile! Face turul lumii! Şi pe unde am fost eu, tot timpul au fost sălile pline. E adevărat că erau și foarte mulți din diaspora românească acolo! Dar altfel, cum îmi explic? Cred că e un film luminos. Eu primesc în fiecare zi zeci de mesaje și de la spectatori și le răspund sau încerc să le răspund și eu și cei din echipa mea. Mie chiar îmi face mare plăcere! Apare mereu cuvântul ăsta terapeutic și luminos, ceea ce probabil că este surprinzător pentru perioada atât de grea, care era întunecată.Și pe mine m-a luat prin surprinde cuvântul ăsta, luminos. Deși este eliberator acel final al filmului și îmi aduc aminte că așa a simțit toată România și probabil că se încapsulează, în narațiunea acestui film, acel sentiment de eliberare pe care l-am trăit toți în ziua respectivă.”

     

     

    Profesorul Adrian Cioroianu a explicat: “În film vedem lucruri caracteristice acelor vremuri și într-un fel ne regăsim cu toții. Pentru că inevitabil, dacă erai elev, nu mai vorbesc de actori, dar încă din  școală, recitam poezii despre partid, uneori despre secretarul general, sau cei care făceau armata, jurau cu mâna pe tricolor să apere patria sub ordinele comandantului suprem ș.a.m.d. Deci există această categorie de public care se regăsește în film, dar surprinzător e că sunt tineri, care nu erau născuți atunci, și asta mi se pare îmbucurător, tineri care capătă acuma totuși o imagine despre cum putea să arate viața în 89, ceea ce e foarte bine, iar străinii, cred, că sunt impresionați de destinele ca atare, adică ale unor oameni normali, care arată o țară, totuși civilizată în modestia noastră. Eram o țară în care oamenii încercau să trăiască normal într-un sistem anormal și cred că cinefilul străin își dă imediat seama de acest lucru. Plus, repet, este această înlănțuire și întretăiere a unor destine, felul în care oameni care se cunosc, sau nu se cunosc între ei ajung părtași la același eveniment istoric.”

    Adrian Cioroianu a adăugat: “Efectiv aș adresa o invitație tuturor celor care nu l-au văzut, pentru că vor fi la rându-le la fel de uimiți, cum am fost și eu, uimiţi într-un sens absolut pozitiv. E un fel de remember al sfârșitului regimului comunist și e binevenit!”

     

     

    Spectatorii din România pot viziona filmul în peste 80 de cinematografe din 42 de oraşe.

     

  • Film românesc premiat la Veneţia

    Film românesc premiat la Veneţia

    Filmul românesc „Anul nou care n-a fostˮ, regizat, scris şi produs de Bogdan Mureşanu, a fost distins cu premii la ediția din acest an a Festivalului Internaţional de la Veneţia, care s-a încheiat sâmbătă seara. Este vorba de Premiul FIPRESCI – oferit de juriul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film şi, respectiv, premiul Bisato d’Oro 2024 pentru Cel mai bun scenariu, oferit de criticii independenţi.

    Filmjul se evidențiază prin regia ambițioasă și remarcabilă, viziunea sa politică atentă, povestirea sofisticată şi antrenantă, echilibrul artistic al tonurilor şi castingul exceptional, au apreciat membrii juriului FIPRESCI. Potrivit acestora, lungmetrajul culminează într-o profundă explorare a comportamentului uman, influenţat de frica represiunii politice, împărtăşită de multe generaţii care au trăit sub un regim autoritar.

    La rândul lor, criticii independenţi, cei care au acordat premiul Bisato d’Oro, sunt de părere că scenariul lui Bogdan Mureşanu ilustrează cu sensibilitate un moment crucial pentru istoria României, intercalând, într-un mod exceptional, „destinele unor personaje distincte şi puternice, oferindu-ne, în acelaşi timp, o poveste emoţionantă şi un studiu unic al sufletului, o adevărată comedie umanăˮ. La prezentarea în cadrul festivalului, filmul a fost aplaudat şi ovaţionat minute în şir de o sală cu 1.400 de spectatori.

    Filmul de debut în lungmetraj al regizorului Bogdan Mureşanu este o tragicomedie a cărei acţiune se desfăşoară într-o singură zi, înaintea Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 şi îi are în distribuţie, printre alţii, pe Emilia Dobrin, Mihai Călin şi Nicoleta Hâncu. În film se regăsesc şi multe trimiteri la ceea ce se întâmplase în zilele precedente la Timişoara.

    „Facem filme cu dorinţa secretă de a fi pe plac publicului, dar şi apreciate de cei care scriu despre cinema, în egală măsură. Un astfel de premiu important reprezintă pentru mine mai mult decât o apreciere a filmului. Este un semn al dialogului dincolo de graniţe. Nu e nimic mai presus de astaˮ, a punctat regizorul Bogdan Mureşanu.

    Totodată, Boroka Biro, directoarea de imagine a filmului „Anul nou care n-a fostˮ, a fost recompensată cu menţiunea specială pentru imagine Premio Autrici under 40 „Valentina Pediciniˮ. Distincţia recunoaşte talentul unei autoare sub 40 de ani, pentru o performanţă remarcabilă în regie, scenariu, montaj, imagine, într-un film prezentat în secţiunile Orizzonti, Orizzonti Extra, Giornate degli Autori şi Settimana Internazionale della Critica. Boroka Biro este prima directoare de imagine care primeşte acest premiu, aflat la a patra ediţie, sub egida „Venezia a Napoli. Il Cinema Estesoˮ. Anul nou care n-a fost’ este al doilea lungmetraj de ficţiune la care a lucrat ca director de imagine.

  • Jurnal românesc – 28.08.2024

    Jurnal românesc – 28.08.2024

    România a primit în mod oficial avizul în domeniul concurenţei în cadrul procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei, avizul a fost emis după finalizarea procesului de evaluare a activităţii desfăşurate în perioada 2018-2022. Pe parcursul analizei, Consiliul a trebuit să demonstreze că modul în care acţionează îndeplineşte exigenţele organizaţiei internaţionale. Avizul confirmă, astfel, voinţa şi capacitatea României de a implementa instrumentele juridice, politicile şi practicile Organizaţiei în domeniul concurenţei, aşa cum sunt stabilite în Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE. Raportul de evaluare cuprinde şi o serie de recomandări pe termen lung referitoare la numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei pe criterii de competenţă şi la stabilirea nivelului amenzilor în cadrul procedurii de recunoaştere a vinovăţiei, urmând ca, peste un an, autoritatea să prezinte stadiul implementării acestora. Aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică reprezintă o prioritate pentru România şi este considerat al treilea mare obiectiv strategic după accederea la NATO şi la Uniunea Europeană.

    * * *

    A 20-a ediţie a Festivalului Intercultural ProEtnica a început pe 28 august în Piaţa Mare a Cetăţii Medievale Sighişoara. La ProEtnica pot fi admirate evoluţiile artistice individuale, de grup şi interactive ale circa 600 de artişti ce repezintă cele 20 de minorităţi naţionale din România. Este pentru a doua oară, după ediţia din 2016, când manifestarea se desfăşoară cu Înaltul Patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis, conferit “ca o recunoaştere a bunei organizări, a calităţii manifestării culturale şi o apreciere în cel mai înalt grad a faptului că ProEtnica fructifică una dintre marile valori ale ţării noastre – diversitatea culturală şi dialogul interetnic”. Programul evenimentului include, pe lângă spectacolele etniilor, şi o serie de conferinţe, dezbateri, expoziţii şi lansări de carte, care au loc cu sprijinul Fundaţiei Hanns Seidel şi al Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României. Festivalul Intercultural ProEtnica se desfăşoară până la 1 septembrie, iar la această ediţie jubiliară sunt aşteptaţi peste 10.000 de spectatori.

    * * *

    Academia Română organizează, la 29 august, sesiunea festivă “Ziua Limbii Române”. Cu acest prilej, vor susşine prelegeri preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, academicienii Mircea Dumitru şi Gheorghe Chivu, profesorul universitar doctor Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei, şi realizatorul de televiziune Marilena Rotaru. Sesiunea va fi urmată de un moment poetic susţinut de şapte absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale”, promoţia 2024. Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de către Academia Română, care răspunde, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare şi promovare a limbii naţionale ca principal factor identitar. Ziua Limbii Române este sărbătorită, annual, la 31 august, dată la care, în 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină. Un an mai târziu, în 1990, Republica Moldova stabilea aceeaşi dată pentru sărbătoarea cu numele “Limba Noastră”. În 2013, Parlamentul României a adoptat această sărbătoare, cu numele “Ziua Limbii Române”, iar în 2023 preşedintele Republicii, Maia Sandu, a promulgat legea privind înlocuirea sintagmei “limba moldovenească” cu “limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

    * * *

    Filmul “Anul Nou care n-a fost”, lungmetrajul de debut al regizorului Bogdan Mureşanu, va avea premiera mondială la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, care are loc în perioada 28 august – 7 septembrie. Pelicula este singura producţie românescă prezentată într-o secţiune competiţională la această a 81-a ediţie. O altă producţie românească, “Twist/Things We Said Today”, în regia lui Andrei Ujică, va fi prezentată în afara competiţiei în secţiunea non-ficţiune. “Anul Nou care n-a fost”, scris şi regizat de Bogdan Mureşanu, a fost selecţionat în cadrul secţiunii competitive Orizzonti. La premiera mondială de la Veneţia vor participa regizorul Bogdan Mureşanu, actorii Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Emilia Dobrin şi Andrei Miercure, alături de alţi membri ai echipei. Filmul “Anul Nou care n-a fost” va putea fi urmărit în cinematografele româneşti începând din 24 septembrie.

  • « Cadeau de Noël »

    « Cadeau de Noël »

    « Cadeau de Noël » du
    réalisateur roumain, Bogdan Muresanu, fait partie des présélectionnés aux
    Oscars 2020 dans la catégorie du meilleur court-métrage. Le fait de ses
    retrouver parmi les dix retenues ne fait qu’enrichir le palmarès déjà
    impressionnant de cette production qui, depuis sa sortie, enchaîne les trophées :
    le prix de l’Académie Européenne de Film, le prix Les journées du Film roumain
    au Festival TIFF de Transylvanie, le grand prix de la compétition des courts-
    métrages du Festival de film de Cottbus ou encore le trophée du Festival
    international des courts- métrages de Clermont Ferrand.

    La liste finale des 5 films
    restés dans la course officielle aux Oscars sera annoncée le 13 janvier 2020.

  • “Cadoul de Crăciun”, în competiţia pentru premiul Oscar

    “Cadoul de Crăciun”, în competiţia pentru premiul Oscar

    Scurtmetrajul Cadoul de Crăciun”, semnat de regizorul Bogdan Mureșanu, a fost selectat pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar 2020. În acest moment au rămas 10 dintre cele 191 de scurtmetraje înscrise în competiție. Pe 13 ianuarie 2020 se va anunța lista finală cu 5 nominalizări, în urma voturilor exprimate de membrii Academiei Americane de Film care activează în zona scurtmetrajului.



    Acelaşi scurtmetraj a primit, la începutul lunii decembrie, premiul Academiei Europene de Film (EFA). De când şi-a început parcursul festivalier, filmul lui Bogdan Mureşanu a fost distins cu numeroase premii internaţionale, printre care Marele Premiu al Festivalului Internațional de Surtmetraje de la Clermont-Ferrand, premiul Zilelor Filmului Românesc la Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Marele premiu al competiţiei de scurtmetraje a Festivalului de Film de la Cottbus şi o menţiune specială la Festivalul de la Montpellier. Acțiunea filmului se petrece în seara de 20 decembrie 1989, şi povestea pornește de la scrisoarea unui băiat către Moș Gerilă în care copilul dezvăluie ce își doresc părinții lui de Sărbători. Tatăl află îngrozit că în scrisoarea trimisă prin poştă, cel mic i-a dezvăluit dorinţa de a-l vedea mort pe Ceauşescu.



    Una dintre intenţiile lui Bogdan Mureşanu a fost să transforme Cadoul de Crăciun într-o comedie neagră: ”Mi-am bătut foarte mult capul să văd cum pot realiza asta, cum pot, cu datele pe care le avea povestirea, să o transform într-o comedie neagră. Şi se pare că am reuşit. Pentru că am ajuns cu filmul ăsta în multe locuri din lume şi am observat că spectatorii, cu toate diferenţele culturale, sunt amuzaţi de film. Mai întâi am fost realmente surprins de faptul că oamenii aceia înţeleg nuanţele din dialog. Atunci când lucram la montaj mă temeam că spectatorii din alte ţări nu vor înţelege toate nuanţele şi aluziile din film. Mă gândeam că nu vor înţelege cine este Nea Nicu, cum îţi poate fi teamă de o vecină, cum se poate întâmpla să-ţi bănuieşti soţia, etc. Aveam temerea că filmul va rămâne într-un univers local sau că mesajul lui va ajunge doar la spectatorii din Est. Pot spune că am fost uimit când a început să fie selecţionat în festivaluri, aproape că nu-mi venea să cred că mesajul lui a fost perceput de membrii juriilor. Şi acest lucru m-a bucurat foarte mult. Şi m-a bucurat că ceea ce mie mi se părea local s-a dovedit a fi un limbaj universal, uşor de înţeles dacă este privit prin prisma raporturilor de putere, frică, paranoia. Ba chiar îmi aduc aminte că într-un festival cineva m-a apreciat că am lăsat deoparte istoria mare, arhicunoscută, şi că m-am concentrat doar la ce se petrecea într-un apartament. Şi chiar îndrăznesc să spun că, din afară, istoria Revoluţiei este mai limpede decât o vedem noi de aici.”



    Este un cadou de Crăciun care a ajuns mai devreme. Cred că adevărata bucurie e că mă aflu aici cu unii oamenii pe care îi iubesc cu adevărat şi admir. Iubesc şi preţuiesc acest moment”, a spus Bogdan Mureşanu pe scena galei, la Berlin, unde i s-a decernat premiul Academiei Europene de Film. Fondată în 1988, Academia Europeană de Film reuneşte peste 3.600 de profesionişti din industria cinematografică şi are drept scop promovarea filmului european. Galele EFA sunt organizate la fiecare doi ani în capitala Germaniei, iar în restul anilor în diverse oraşe europene. Câştigătorii sunt desemnaţi prin voturile exprimate de cei peste 3600 de membri ai Aademiei Europene de Film.



    Bogdan Mureşanu despre premiul pe care l-a primit “Cadoul de Crăciun”: ”Este foarte onorant, pentru că în Academia Europeană de Film sunt profesionişti care văd o mulţime de filme şi sunt la curent cu toate noutăţile cinematografice. Pe mulţi dintre aceşti profesionişti — regizori, actori, scenarişti – i-am văzut şi cu alte ocazii şi le cunoşteam impresiile despre film. Acum, însă, la decernarea premiului, am dat mâna cu Wim Wenders, un regizor pe care îl admir foarte tare şi care mi-a fost că i-a plăcut mult fillmul. Am schimbat câteva cuvinte cu un alt monstru sacru al cinematografiei, Werner Herzog, aşa că pentru mine a fost un moment extraordinar, magic.”



    Bogdan Mureșanu, despre reacţiile pe care le-a generat “Cadoul de Crăciun”: ”Aşa cum am mai spus, îmi imaginam că în blocul estic filmul va avea un soi de ecou, dar în nici un caz nu am intuit soarta acestui film, care este extraordinară şi mă bucură enorm. Înseamnă că e ceva în povestea asta care este mai curând universal decât particular. Adică oamenii au văzut, au identificat în film lucruri, aspecte care depăşesc momentul acela istoric. M-a bucurat foarte mult că filmul a fost receptat foarte bine şi în America. Lucrurile acestea nu se pot anticipa, eu nu m-am gândit deloc la felul în care va fi receptat, pentru că succesul este o valorizare care vine din exterior.


    Andrei Văncică, Ioana Flora și copilul Luca Toma fac parte din distribuţia filmului “Cadoul de Crăciun”.

  • Nachrichten 17.12.2019

    Nachrichten 17.12.2019

    In der westrumänischen Stadt Timisoara, in der es vor 30 Jahren bei der antikommunistischen Revolution vom Dezember 1989 zu den ersten Opfern kam, herrschte am Dienstag tiefe Trauer. Am 17. Dezember vor 30 Jahren gab der kommunistische Diktator Nicolae Ceausescu den Schießbefehl mit Kriegsmunition. Die Fahnen hingen auf Halbmast zum Gedenken an die vor 30 Jahren auf den Straßen von Timisoara erschossenen Menschen. Die antikommunistische Revolution brach am 16. Dezember in Timisoara aus, die sich am 20. Dezember zur ersten kommunismusfreien Stadt Rumäniens erklärte. Der Aufstand griff dann ab dem 21. Dezember auf das ganze Land über. .



    Der Oberste Verteidigungsrat des Landes hat am Dienstag eine positive Stellungnahme zu dem vorgeschlagenen Budget für die Verteidigungs- und Sicherheitsbehörden im Jahr 2020 abgegeben. Das Verteidigungsministerium soll wie 2019 zwei Prozent des BIP erhalten, einen Anteil, der durch eine nationale politische Vereinbarung zur Erhöhung der Verteidigungsausgaben vereinbart wurde. Die für die anderen Institutionen mit Zuständigkeit im Bereich der nationalen Verteidigung und Sicherheit vorgesehenen Beträge werden sicherstellen, dass sie ihre Aufgaben und Ziele erfüllen können, teilte das Amt des rumänischen Präsidenten in einer Erklärung mit.



    Das Haushaltsdefizit soll zwischen 2020 und 2023 schrittweise um 1,6% sinken, von rund 3,6% des BIP im nächsten Jahr auf fast 2% des BIP im Jahr 2023. Laut einem Bericht über die makroökonomische Situation des nächsten Jahres und der vom Finanzministerium veröffentlichten Prognose für den Zeitraum 2021-2023 geht der Haushaltsentwurf für das nächste Jahr von einem Wirtschaftswachstum von 4,1% aus. Dieser Wert liegt deutlich über dem geschätzten EU-Durchschnitt von 1,4 % für das kommende Jahr, so die Herbstprognose der Europäischen Union.



    Der neue Botschafter der Vereinigten Staaten in Bukarest Adrian Zuckerman hat sein Amt offiziell angetreten, nachdem er von Präsident Klaus Iohannis für die Vorlegung seiner Akkretitierungsschreiben empfangen wurde. Zuckerman traf sich am Samstag mit Außenminister Bogdan Aurescu und erklärte bei dieser Gelegenheit, dass er fest entschlossen ist, einen Beitrag zum starken Ausbau der strategischen Partnerschaft zu leisten.

    Er erinnerte daran, dass Rumänien die Anerkennung von Präsident Donald Trump und der gesamten US-Regierung genießt und dass Rumänien keinen besseren Freund als die USA haben könnte. Der Rechtsanwalt ist in Bukarest geboren und spricht fließend Rumänisch.



    Der Kurzfilm Das Weihnachtsgeschenk des rumänischen Regisseurs Bogdan Muresanu hat es in die enge Auswahl der Oscar-Nominierungen für 2020 geschafft. Der Film ist eine der erfolgreichsten rumänischen Produktionen und gewann über 50 internationale Preise und Auszeichnungen. Der Film ist eine schwarze Komödie über den letzten Tag des Kommunismus, den 20. Dezember 1989, als ein Paar aus Bukarest merkt, dass ihr siebenjähriger Sohn einen Brief per Post an Väterchen Frost, den damaligen Weihnachtsmann, geschickt hatte, wo er den Wunsch seines Vaters, den Diktator Nicolae Ceausescu tot zu sehen, niederschrieb. Der Film wurde kürzlich bei den Europäischen Filmpreisen in Berlin als bester europäischer Kurzfilm ausgezeichnet.

  • Jurnal românesc – 09.12.2019

    Jurnal românesc – 09.12.2019


    Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut vineri o întrevedere la Stuttgart cu ministrul de stat în guvernul landului federal german Baden-Württemberg, Theresa Schopper, în contextul inaugurării Consulatului General al României la Stuttgart. Cei doi au discutat despre cooperarea la nivel politic, economic, social și cultural dintre România și landul german. A fost atins totodată subiectul numeroasei comunităţii româneşti stabilite acolo, foarte bine integrată şi a cărei contribuție la coeziunea socială locală și regională și la diversitatea culturală a fost apreciată de ambii demnitari. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa Comisiei guvernamentale mixte România-Baden-Württemberg în intensificarea cooperării în noi domenii de interes comun şi a reiterat aprecierea pentru cooperarea excelentă în domeniul educației duale. MAE transmite că ministrul român a evidențiat, totodată, interesul părții române pentru pregătirea cu succes a următoarei sesiuni a Comisiei mixte, care va avea loc în Germania, în martie 2020.



    Institutul Cultural Român la Budapesta organizează, pe 16 decembrie, la Cafeneaua Harom Hollo din capitala Ungariei, un eveniment dedicat marcării a 30 de ani de la Revoluţia română. În cadrul evenimentului, scriitorul Dragoman Gyorgy va prezenta romanul “Aripa dreaptă”, cel de-al 3-lea volum al trilogiei “Orbitor” semnată de Mircea Cărtărescu. Volumul urmează să apară la editura LHarmattan, în traducerea Gabriellei Koszta. La dezbatere au fost invitaţi istoricii Constantin Iordachi şi Trencsenyi Balazs, profesori la Universitatea Central-Europeană, care vor discuta despre importanţa anului 1989, atât pentru România, cât şi pentru restul Europei Centrale şi de Est. Întâlnirea va fi moderată de redactorul şef al editurii LHarmattan, Varadi Peter. De asemenea va fi prezentat scurt metrajul “Înainte şi după 22/12/1989”, al regizorului Andrei Cohn. Filmul va fi proiectat în limba română, cu subtitrare în limba engleză iar discuţiile se vor desfăşura în limba maghiară.



    Cel mai mic salariu mediu din Ucraina, 8.211 grivne – echivalentul a 313 euro, este în plată în regiunea Cernăuți, scrie Agenţia BucPress, care citează datele publicate de Serviciul de Stat de Statistică de la Kiev. Potrivit instituţiei, salariul mediu în Transcarpatia a scăzut cu 14% în ultimele luni şi a ajuns la 9.300 de grivne (circa 354 de euro). Cel mai ridicat nivel al salariului mediu din ţara vecină se înregistrează în capitala Kiev, 15.862 de grivne, echivalentul a 604 euro. Cei aproape 410.000 de români care trăiesc în Ucraina şi reprezintă a treia etnie ca pondere în statul vecin, sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa.



    Coproducţia româno-spaniolă “Cadoul de Crăciun”, în regia lui Bogdan Mureşanu, a fost desemnată cel mai bun scurtmetraj european în cadrul celei de-a 32-a gale a premiilor Academiei de Film Europene, organizată sâmbătă seară la Berlin. România a mai fost reprezentată în competiţie şi de lungmetrajul de animaţie “Călătoria fantastică a Maronei”, o coproducţie Franţa-România-Belgia, scrisă şi regizată de Anca Damian. “Cadoul de Cărciun” a mai câştigat marele premiu al ediţiei din 2019 a Festivalului de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand, în Franţa, a fost premiat, în noiembrie 2017, la festivalul de la Cottbus, în Germania, a primit premiul Gopo 2019 la categoria “cel mai bun scurtmetraj” şi o menţiune specială la Festivalul de cinema mediteraneean de la Montpellier, în 2018. Marele câştigător al premiilor Academiei de Film Europene a fost lungmetrajul “Favorita”, de Yorgos Lanthimos, care a fost recompensat cu opt trofee.



    Prima ediţie a Săptămânii Culinare Româneşti la Izmir s-a desfăşurat în perioada 1-7 decembrie în oraşul turc de pe ţărmul Mării Egee. Organizată de Consulatul României la Izmir, manifestarea a cuprins degustări de preparate tradiţionale româneşti, adaptate restricţiilor musulmane, în atmosfera creată de muzica Mariei Tănase şi de rapsodiile lui George Enescu. Invitaţii turci sau străini nu doar au mâncat, dar au şi aflat cum se gătesc salata de vinete, fasolea bătută, zacusca, ouăle umplute, diferite ciorbe acrite cu borş, mititeii, tochitura, sarmalele de vită, ostropelul de pui, mămăliga, cartofii ţărăneşti, cozonacii sau plăcintele cu mere şi dovleac. În spatele tuturor preparatelor au stat chefii Minodora Oleacu şi Ionel Dobrescu, veniţi special din România. Consulatul General al României la Izmir transmite că evenimentul s-a bucurat de un real succes, iar gazdele turce au cerut organizarea unei ediţii a Săptămânii Culinare Româneşti şi în 2020.

  • Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul EFA

    Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul EFA

    Regizorul român Bogdan Mureșanu a câștigat sâmbătă premiul Academiei Europene de Film (EFA) pentru scurt-metrajul Cadoul de Crăciun/ The Christmas Gift. Coproducţia româno-spaniolă ”Cadoul de Crăciun” a fost desemnată cel mai bun scurtmetraj european la cea de-a 32-a gală a premiilor EFA organizată în Berlin, potrivit site-ului oficial al evenimentului.

    La aceeași categorie au mai fost nominalizate scurtmetrajele: Dogs Barking At Birds (Caes Que Ladram Aos Passaros – Portugalia, regizat de Leonor Teles), Reconstruction (Rekonstrukce – Cehia, regizat de Jiri Havlicek şi Ondrej Novak), The Marvelous Misadventures Of The Stone Lady (Les Extraordinaires Mesaventures de la Jeune Fille de Pierre – Franţa/Portugalia, regizat de Gabriel Abrantes) şi Watermelon Juice (Suc de Sindria – Spania, regizat de Irene Moray).

    Cadoul de Crăciun a mai fost recompensat cu marele premiu la Festivalul Internaţional de Scurtmetraj de la Clermont-Ferrand (Franţa, 2019), premiul Gopo 2019 la categoria ‘cel mai bun scurtmetraj’, menţiune specială la Festivalul de cinema mediteraneean de la Montpellier, 2018.

    Fondată în 1988, Academia Europeană de Film reuneşte peste 3.600 de profesionişti din industria cinematografică şi are drept scop promovarea filmului european. Galele EFA sunt organizate la fiecare doi ani în capitala Germaniei, iar în restul anilor în diverse oraşe europene.

    sursă: Agerpres

  • La Roumanie primée à Clermont Ferrand

    La Roumanie primée à Clermont Ferrand

    Encore une fois, la cinématographie roumaine a convaincu : le film de Bogdan Muresanu, le seul film roumain sélectionné cette année, à Clermont Ferrand, a été sacré meilleur court-métrage de la compétition internationale de ce festival, le plus prestigieux du genre.



  • Rumänischer Kurzfilm gewinnt Großen Preis bei Festival in Clermont-Ferrand

    Rumänischer Kurzfilm gewinnt Großen Preis bei Festival in Clermont-Ferrand

    Seit der ersten Vorstellung wurde der Film von Bogdan Mureşanu mit zahlreichen internationalen Preisen bedacht, darunter mit dem Preis der rumänischen Filmtage beim Internationalen Filmfestival Transylvania, dem Gro‎ßen Preis in der Sektion Kurzfilme des Filmfestivals in Cottbus und mit einer speziellen Erwähnung beim Festival in Montpellier.



    Die Handlung des Films findet am Abend des 20. Dezember 1989 statt, wenige Tage nach dem blutigen Vorgehen des Ceauşescu-Regimes gegen die antikommunistischen Demonstranten im westrumänischen Temeswar. Die Geschichte beginnt mit dem Brief eines Jungen an den Weihnachtsmann, in dem das Kind offenbart, was sich seine Eltern von ihm wünschen. Der Vater ist verzweifelt, weil der Kleine in dem per Post verschickten Brief den Wunsch seines Vaters offenbart, Ceauşescu tot zu sehen.



    Wir haben uns mit Bogdan Mureşanu über den Film unterhalten und über die Hoffnung auf die Wiedergeburt der Zivilgesellschaft, über die Pflicht derjenigen, die dabei waren, über historische Momente zu sprechen. Bogdan Mureşanu hat in einem anderen, mehrfach preisgekrönten Film, Cut, Shaved and Mired“, eine Geschichte erzählt, die in den 1990er Jahren, kurz nach der Revolution, in Rumänien spielt, als ein Friseur seinen ehemaligen Folterer in einem Kunden erkennt. Bogdan Mureşanu:



    Wir haben sehr trübe Zeiten erlebt. Um von mir zu sprechen, ich habe zwei Revolutionen erlebt, die Revolution von 1989 und die digitale Revolution. Es war damals schon seltsam, festzustellen, dass alles langsam online geht. Diese und andere Ereignisse haben meine Biografie geprägt. Zum Beispiel in dieser Übergangszeit, den frühen 1990er Jahren, als es fast keine Regeln mehr gab und alles von denjenigen, die das Land während des kommunistischen Regimes geführt hatten, also den »Ehemaligen«, beherrscht war. Für mich waren es krasse Zeiten, es wurde schwierig, wenn man versuchte, etwas zu verstehen. Mir schien, als ob jede Ordnung weggefegt worden sei. Ordnung kehrte viel später unter dem Druck westlicher Institutionen wieder ein. Denn damals waren unsere Institutionen jeglicher Inhalte beraubt worden, und das ist auch heute noch so. Diese Auszeichnung zum Beispiel, die ich kürzlich in Clermont-Ferrand gewonnen habe — die ist sehr wichtig, weil es von einer seriösen Institution aus dem Ausland verliehen wurde. Bei dem TIFF (Transylvania International Film Festival), einem sehr wichtigen Festival in Rumänien, gewann der Film den Preis der rumänischen Filmtage für Kurzfilme. Eine Anerkennung aus dem Ausland ist jedoch viel wichtiger, weil wir den Werten hier nicht mehr vertrauen. Sie wurden während der kommunistischen Ära zerstört. Es wird also noch einige Zeit dauern, bis die Werte wiederhergestellt werden und die Institutionen, die uns regieren sollen, einen Sinn erhalten.“




    Bogdan Mureşanus Absicht war, Cadoul de Crăciun/Das Weihnachtsgeschenk“ als schwarze Komödie zu drehen.



    Ich habe mir den Kopf zerbrochen, um den Film als eine schwarze Komödie zu gestalten. Und anscheinend habe ich das geschafft. Denn dieser Film wurde an vielen Orten der Welt gespielt, und ich habe festgestellt, dass die Zuschauer, allen kulturellen Unterschieden zum Trotz, amüsiert waren. Mich hat es überrascht, dass die Menschen die Feinheiten des Dialogs verstanden haben. Als ich am Schnitt gearbeitet habe, war ich besorgt, dass die Zuschauer aus anderen Ländern nicht alle Anspielungen verstehen werden. Ich dachte, es versteht keiner, wer »Onkel Nicu« war [Diktator Nicolae Ceauşescu — Anm. d. Red.], wie man sich vor einer spitzelnden Nachbarin fürchten kann, wie es dazu kommt, die eigene Frau zu verdächtigen u.a.m. Ich hatte Angst, dass der Film nur in Rumänien verstanden werden kann oder dass er höchsten die Osteuropäer erreicht. Ich war erstaunt, als der Film von Festivals ausgewählt wurde. Ich konnte es fast nicht glauben, dass die Jurymitglieder die Botschaft verstanden haben. Darüber habe ich mich wahnsinnig gefreut! Und ich habe mich gefreut, dass das, was mir als lokal begrenzt vorkam, eigentlich eine universelle Sprache war, leicht verständlich, wenn man sie durch die Optik der Verhältnisse zwischen Macht, Angst und Paranoia betrachtet. Auf ein Festival hat mich jemand dafăr gelobt, dass ich die gro‎ße bekannte Geschichte beiseite gelassen habe und mich nur auf das, was in einem Appartement geschah, konzentriert habe. Ich wage zu behaupten, dass die Geschichte der Revolution von au‎ßen betrachtet klarer ist, als wir sie hier sehen.“




    Darsteller im Film sind Andrei Văncică, Ioana Flora und das Kind Luca Toma.

  • Filmul “Cadoul de Crăciun”, câştigător al Marelui Premiu la Clermont-Ferrand

    Filmul “Cadoul de Crăciun”, câştigător al Marelui Premiu la Clermont-Ferrand

    Scurtmetrajul Cadoul de Crăciun, în regia lui Bogdan
    Mureșanu, a primit recent Marele Premiu al Festivalului Internațional de
    Surtmetraje de la Clermont-Ferrand. De când şi-a început parcursul festivalier,
    filmul lui Bogdan Mureşanu a fost distins cu numeroase premii internaţionale,
    printre care premiul Zilelor Filmului Românesc la Festivalul Internaţional de
    Film Transilvania, Marele premiu al competiţiei de scurtmetraje a Festivalului
    de Film de la Cottbus şi o menţiune specială la Festivalul de la Montpellier.
    Acțiunea filmului se petrece în seara de 20 decembrie 1989, şi povestea
    pornește de la scrisoarea unui băiat către Moș Gerilă în care copilul dezvăluie
    ce își doresc părinții lui de Sărbători. Tatăl află îngrozit că în scrisoarea
    trimisă prin poştă, cel mic i-a dezvăluit dorinţa de a-l vedea mort pe
    Ceauşescu.

    Am vorbit cu Bogdan Mureşanu despre film ca discurs, despre
    speranţa care îi vine de la reactivarea societăţii civile, despre datoria de a
    vorbi despre nişte momente istorice la care ai fost martor. Mai ales că un alt
    scurtmetraj regizat de Bogdan Mureșanu şi multipremiat, Tuns, ras şi frezat, spune
    o poveste care se petrece în România anilor 90, la puțin timp după Revoluție, când
    un frizer își recunoaște fostul torționar într-un client. Bogdan Mureşanu: Am trăit nişte vremuri foarte
    tulburi. Ca să fac referire la mine, am prins două revoluţii, Revoluţia din
    1989, dar şi revoluţia digitală, mi s-a părut foarte straniu atunci să constat
    că totul se mută în online. Evident că şi aceste evenimente, şi altele mi-au
    marcat biografia. De pildă, perioada aceea de tranziţie, începutul anilor 90,
    când nu mai existau aproape deloc reguli şi totul era patronat de cei care
    conduseseră ţara şi în regimul comunist, de foştii. Pentru mine, vremurile
    acelea au fost bulversante, era dificil dacă încercai să înţelegi ceva. Mi s-a
    părut că a fost măturată orice ordine a lucrurilor, iar această ordine s-a
    aşezat mult mai târziu şi sub presiunea unor instituţii occidentale. Pentru că
    instituţiile noastre, pe atunci, au fost vidate de orice conţinut şi asta
    rămâne valabil şi acum. De pildă, acest premiu pe care l-am obţinut recent cu
    filmul la Clermont- Ferrand. Este foarte important mai ales pentru că este
    validat de o instituţie serioasă de afară. Şi la TIFF (Festivalul Internaţional
    de Film Transilvania), un festival foarte important, filmul a obţinut Premiul
    Zilelor Filmului Românesc pentru scurtmetraj. Dar totuşi este mult mai important un discurs
    de validare din exterior. Pentru că noi nu mai avem încredere în valori, au fost
    distruse în perioada comunistă. Aşa că va trebui să mai treacă o vreme ca să
    reinstaurezi valorile şi să umpli de sens instituţiile care au scopul de a
    guverna.

    Una
    dintre intenţiile lui Bogdan Mureşanu a fost să transforme Cadoul de Crăciun
    într-o comedie neagră: Mi-am bătut foarte mult capul să văd cum pot realiza asta, cum pot, cu
    datele pe care le avea povestirea, să o transform într-o comedie neagră. Şi se
    pare că am reuşit. Pentru că am ajuns cu filmul ăsta în multe locuri din lume
    şi am observat că spectatorii, cu toate diferenţele culturale, sunt amuzaţi de
    film. Mai întâi am fost realmente surprins de faptul că oamenii aceia înţeleg
    nuanţele din dialog. Atunci când lucram la montaj mă temeam că spectatorii din
    alte ţări nu vor înţelege toate nuanţele şi aluziile din film. Mă gândeam că nu
    vor înţelege cine este Nea Nicu, cum îţi poate fi teamă de o vecină, cum se
    poate întâmpla să-ţi bănuieşti soţia, etc. Aveam temerea că filmul va rămâne
    într-un univers local sau că mesajul lui va ajunge doar la spectatorii din Est.
    Pot spune că am fost uimit când a început să fie selecţionat în festivaluri,
    aproape că nu-mi venea să cred că mesajul lui a fost perceput de membrii
    juriilor. Şi acest lucru m-a bucurat foarte mult. Şi m-a bucurat că ceea ce mie
    mi se părea local s-a dovedit a fi un limbaj universal, uşor de înţeles dacă
    este privit prin prisma raporturilor de putere, frică, paranoia. Ba chiar îmi aduc
    aminte că într-un festival cineva m-a apreciat că am lăsat deoparte istoria
    mare, arhicunoscută, şi că m-am concentrat doar la ce se petrecea într-un
    apartament. Şi chiar îndrăznesc să spun că din afară, istoria Revoluţiei este
    mai limpede decât o vedem noi de aici.

    Andrei
    Văncică, Ioana Flora și copilul Luca Toma fac parte din distribuţia filmului Cadoul de Crăciun.