Tag: boia

  • Tradiţie de Ziua Naţională

    Tradiţie de Ziua Naţională


    Ziua Naţională a României (marcată la 1 Decembrie) pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi. Ciolanul afumat cu garnitură de iahnie de fasole este una dintre mâncărurile preferate ale românilor şi, poate, din acest motiv, este servită şi de Ziua Naţională. Nu este o mâncare exclusiv românească. Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa sub diferite denumiri, precum “ham hocks” sau “Eisbein” în ţările anglo-saxone sau “golonka” în Polonia, acolo unde este considerată o mâncare naţională.



    Modul de preparare nu este complicat, însă necesită mai mult timp deoarece pregătirile se fac cu o searăînainte, atunci când boabele de fasole sunt puse la înmuiat. Cea mai bună mâncare de fasole este cea pregătită la cazan, aşa cum se obişnuieşte în armată sau în mănăstire, însă o mâncare gustoasă se poate obţine şi atunci când o pregătim într-o cantitate mai mică. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de fasole boabe, dar, în funcţie de capacitatea vasului, putem mări cantitatea. Ne mai trebuie 2 cepe de mărime medie, 2 morcovi, suc de roşii, 2 foi de dafin, piper boabe şi sare. Boabele de fasole trebuie puse la fiert şi, după ce clocoteşte vreo 10 minute, apa este vărsată, operaţiune care se repetă de două ori. După ultima schimbare a apei, fasolea trebuie lăsată să fiarbă circa 30 de minute, apoi sunt adăugaţi morcovii, tăiaţi rondele şi foile de dafin. Ceapa este tocată mărunt şi apoi călită uşor în ulei şi, în final, adăugată în vasul în care fierb boabele de fasole împreună cu frunzele de pătrunjel, tocate mărunt, puţin suc de roşii şi câteva boabe de piper, iar spre final, atunci când boabele au devenit moi, punem şi sare după gust.



    În mâncarea de fasole pot fi adăugate şi bucăţi de costiţă de porc. De asemenea, mâncarea de fasole poate fi servită alături de cârnaţi la grătar sau cu ciolan afumat de porc, care trebuie pregătit separat. Astfel, acesta trebuie fiert până când se desprinde carnea de pe os, spumând din când în când. După ce a fiert şi după ce am îndepărtat oasele, îl mărunţim şi îl amestecăm cu mâncarea de fasole.



    Cârnaţii sunt pregătiţi, preponderent, din carne de porc, însă există şi reţete unde se adaugă şi carne de vită, împreună cu usturoi şi condimente precum piper, cimbru, boia de ardei. Cârnaţii pot fi proaspeţi, semiafumaţi sau afumaţi. Există diferenţe în ceea ce priveşte prepararea acestora, în funcţie de tradiţiile gastronomice din fiecare regiune a României. Bineînţeles, există cârnaţi care poartă şi denumirea de origine. Există de exemplu, cârnaţii olteneşti, subţiri şi lungi, din carne de porc şi de vită, cu cubuleţe de slănină de porc, condimentaţi şi uşor afumaţi. Există cârnaţi de Pleşcoi, după numele unei localităţi din Buzău, din carne de oaie, picanţi, subţiri şi mai mici decât cei olteneşti. Există cârnaţi ardeleneşti, mai groşi şi mai lungi, făcuţi din carne de porc ceva mai grasă, cu usturoi şi cu alte condimente. Există cârnaţi bănăţeni, tot din carne de porc. Fasolea boabe cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi este servită caldă, cu o salată de murături alături de un pahar de vin roşu demisec sau de o cană de vin fiert, pentru că tot a venit iarna.





  • Tradiţie de Ziua Naţională

    Tradiţie de Ziua Naţională


    Ziua Naţională a României (marcată la 1 Decembrie) pare să iasă din canoanele bisericeşti legate de postul Crăciunului, deoarece a devenit un obicei ca la festivităţile organizate în majoritatea oraşelor să fie pregătită mâncare de fasole cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi. Ciolanul afumat cu garnitură de iahnie de fasole este una dintre mâncărurile preferate ale românilor şi, poate, din acest motiv, este servită şi de Ziua Naţională. Nu este o mâncare exclusiv românească. Ciolanul afumat de porc, alături de garnituri precum fasolea boabe sau cartofii piure este o mâncare pe care o întâlnim în multe ţări din Europa sub diferite denumiri, precum “ham hocks” sau “Eisbein” în ţările anglo-saxone sau “golonka” în Polonia, acolo unde este considerată o mâncare naţională.



    Modul de preparare nu este complicat, însă necesită mai mult timp deoarece pregătirile se fac cu o searăînainte, atunci când boabele de fasole sunt puse la înmuiat. Cea mai bună mâncare de fasole este cea pregătită la cazan, aşa cum se obişnuieşte în armată sau în mănăstire, însă o mâncare gustoasă se poate obţine şi atunci când o pregătim într-o cantitate mai mică. Avem nevoie de cel puţin jumătate de kg de fasole boabe, dar, în funcţie de capacitatea vasului, putem mări cantitatea. Ne mai trebuie 2 cepe de mărime medie, 2 morcovi, suc de roşii, 2 foi de dafin, piper boabe şi sare. Boabele de fasole trebuie puse la fiert şi, după ce clocoteşte vreo 10 minute, apa este vărsată, operaţiune care se repetă de două ori. După ultima schimbare a apei, fasolea trebuie lăsată să fiarbă circa 30 de minute, apoi sunt adăugaţi morcovii, tăiaţi rondele şi foile de dafin. Ceapa este tocată mărunt şi apoi călită uşor în ulei şi, în final, adăugată în vasul în care fierb boabele de fasole împreună cu frunzele de pătrunjel, tocate mărunt, puţin suc de roşii şi câteva boabe de piper, iar spre final, atunci când boabele au devenit moi, punem şi sare după gust.



    În mâncarea de fasole pot fi adăugate şi bucăţi de costiţă de porc. De asemenea, mâncarea de fasole poate fi servită alături de cârnaţi la grătar sau cu ciolan afumat de porc, care trebuie pregătit separat. Astfel, acesta trebuie fiert până când se desprinde carnea de pe os, spumând din când în când. După ce a fiert şi după ce am îndepărtat oasele, îl mărunţim şi îl amestecăm cu mâncarea de fasole.



    Cârnaţii sunt pregătiţi, preponderent, din carne de porc, însă există şi reţete unde se adaugă şi carne de vită, împreună cu usturoi şi condimente precum piper, cimbru, boia de ardei. Cârnaţii pot fi proaspeţi, semiafumaţi sau afumaţi. Există diferenţe în ceea ce priveşte prepararea acestora, în funcţie de tradiţiile gastronomice din fiecare regiune a României. Bineînţeles, există cârnaţi care poartă şi denumirea de origine. Există de exemplu, cârnaţii olteneşti, subţiri şi lungi, din carne de porc şi de vită, cu cubuleţe de slănină de porc, condimentaţi şi uşor afumaţi. Există cârnaţi de Pleşcoi, după numele unei localităţi din Buzău, din carne de oaie, picanţi, subţiri şi mai mici decât cei olteneşti. Există cârnaţi ardeleneşti, mai groşi şi mai lungi, făcuţi din carne de porc ceva mai grasă, cu usturoi şi cu alte condimente. Există cârnaţi bănăţeni, tot din carne de porc. Fasolea boabe cu ciolan afumat de porc, cu costiţă sau cu cârnaţi este servită caldă, cu o salată de murături alături de un pahar de vin roşu demisec sau de o cană de vin fiert, pentru că tot a venit iarna.





  • Cârnaţi bănăţeni

    Cârnaţi bănăţeni


    Sârbii din Banat au sărbătorit în această săptămână Crăciunul pe
    stil vechi, cu mâncăruri specifice. În Banat trăiesc multe comunităţi etnice,
    iar multiculturalitatea poate fi
    observată şi în gastronomie, unde există influenţe maghiare şi austriece. Gastronomia
    Banatului este apropiată
    de cea din Transilvania, însă în Banat întâlnim şi influenţe meridionale
    datorită apropierii geografice de Grecia şi Italia, dar mai cu seamă datorită
    vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se remarcă prin mâncăruri cu multe
    grăsimi. Se foloseşte preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt
    călite în untură sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca
    acestea să fie mai consistente.


    Din
    zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii. Unii dintre ei
    având chiar denumirea de origine a acestei provincii. Cârnaţii bănăţeni seamănă
    la culoare cu un sortiment similar din Transilvania, care au de asemenea,
    denumire de origine. Aşa-numiţii cârnaţi ardeleneşti, mai groşi şi mai lungi, sunt făcuţi din carne de porc ceva mai grasă, cu usturoi şi cu alte condimente. Mai existăşi aşa-numiţii cârnaţi secuieşti, produşi în partea estică a Transilvaniei, la care se mai adaugă,
    eventual, carne de vită şi, în mod obligatoriu, boia. Aceştia au o culoare
    roşiatică pronunţată din cauza procesului de afumare la care au fost supuşi
    pentru a putea fi păstraţi o perioadă mai îndelungată.



    Cârnaţii bănăţeni au un aspect asemănător numai
    că pentru prepararea lor se foloseşte numai carne de porc. Avem nevoie de circa 2 kg
    de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină. Ne mai trebuie şi
    condimente: o căpăţână de usturoi, o lingură de boia dulce, coriandru uscat şi
    piper măcinat. Ne mai trebuie şi puţină supă de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se
    trec prin maşina de tocat. Tocătura se amestecă cu
    usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente şi cu puţină supă de oase pentru
    a se omogeniza. Cu această compoziţie, în
    care am mai adăugat şi sare după gust, umplem maţele de
    porc şi modelăm cârnaţii,
    astfel încât să
    îî potrivim la o lungime de circa 40 de cm, după care îi lăsăm la zvântat.
    Aceşti cârnaţi trebuie puşi apoi la afumat. Pot fi consumaţi ca
    atare sau prăjiţi în ulei sau untură

  • Cârnaţi bănăţeni

    Cârnaţi bănăţeni


    Sârbii din Banat au sărbătorit în această săptămână Crăciunul pe
    stil vechi, cu mâncăruri specifice. În Banat trăiesc multe comunităţi etnice,
    iar multiculturalitatea poate fi
    observată şi în gastronomie, unde există influenţe maghiare şi austriece. Gastronomia
    Banatului este apropiată
    de cea din Transilvania, însă în Banat întâlnim şi influenţe meridionale
    datorită apropierii geografice de Grecia şi Italia, dar mai cu seamă datorită
    vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se remarcă prin mâncăruri cu multe
    grăsimi. Se foloseşte preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt
    călite în untură sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca
    acestea să fie mai consistente.


    Din
    zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii. Unii dintre ei
    având chiar denumirea de origine a acestei provincii. Cârnaţii bănăţeni seamănă
    la culoare cu un sortiment similar din Transilvania, care au de asemenea,
    denumire de origine. Aşa-numiţii cârnaţi ardeleneşti, mai groşi şi mai lungi, sunt făcuţi din carne de porc ceva mai grasă, cu usturoi şi cu alte condimente. Mai existăşi aşa-numiţii cârnaţi secuieşti, produşi în partea estică a Transilvaniei, la care se mai adaugă,
    eventual, carne de vită şi, în mod obligatoriu, boia. Aceştia au o culoare
    roşiatică pronunţată din cauza procesului de afumare la care au fost supuşi
    pentru a putea fi păstraţi o perioadă mai îndelungată.



    Cârnaţii bănăţeni au un aspect asemănător numai
    că pentru prepararea lor se foloseşte numai carne de porc. Avem nevoie de circa 2 kg
    de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină. Ne mai trebuie şi
    condimente: o căpăţână de usturoi, o lingură de boia dulce, coriandru uscat şi
    piper măcinat. Ne mai trebuie şi puţină supă de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se
    trec prin maşina de tocat. Tocătura se amestecă cu
    usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente şi cu puţină supă de oase pentru
    a se omogeniza. Cu această compoziţie, în
    care am mai adăugat şi sare după gust, umplem maţele de
    porc şi modelăm cârnaţii,
    astfel încât să
    îî potrivim la o lungime de circa 40 de cm, după care îi lăsăm la zvântat.
    Aceşti cârnaţi trebuie puşi apoi la afumat. Pot fi consumaţi ca
    atare sau prăjiţi în ulei sau untură

  • Comunismo: inchiesta penale contro ex boia

    Comunismo: inchiesta penale contro ex boia

    A quasi un quarto di secolo dalla condanna dell’ex coppia dittatoriale di Nicolae ed Elena Ceausescu per genocidio, i procuratori romeni muovono di nuovo l’accusa, questa volta contro un boia. Ex comandante del carcere di Ramnicu Sarat nel periodo comunista, l’88enne Alexandru Visinescu è sotto inchiesta penale per gli orrendi maltrattamenti e torture inflitte ai detenuti politici, privati anche di cibo, medicine e assistenza medica.



    Il regime di sterminio ha portato al decesso di molti di loro. Visinescu è solo uno dei 35 ex boia identificati dall’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo di Bucarest, e la decisione della Procura di inserire i suoi reati imprescrittibili nella categoria del genocidio è storica.



    “E’ per la prima volta che un ex responsabile del sistema penitenziario comunista viene messo sotto una simile accusa. Per le vittime del regime comunista, è un primo passo in avanti. Per quanto riguarda gli altri ex responsabili del sistema penitenziario che abbiamo identificato e, generalmente, le persone sospettate di aver commesso crimini e abusi durante il regime comunista, la decisione altro non fa che confermare che siamo sulla buona strada, e che nel successivo periodo intensificheremo queste indagini”, spiega il presidente esecutivo dell’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo, Andrei Muraru.



    La messa sotto accusa è vista come un atto di giustizia per i romeni che hanno sofferto tanto nelle prigioni comuniste e per le loro famiglie. Lo storico Stelian Tanase ritiene che, grazie a questa decisione, la società potrebbe cominciare ad accettare il passato comunista.



    “Il processo Visinescu ha un valore simbolico, in quanto lancierà in un dibattito molto tagliente e doloroso il passato romeno, così com’è stato fino al 1989. Finora, non abbiamo visto simili casi al dibattito. Hanno pagato, tramite obbrobrio, solo i piccoli delatori; però dobbiamo arrivare ai pezzi grossi del sistema. Il comandante del carcere di Ramnicu Sarat è un personaggio molto importante del gulag romeno. Quello non era un carcere qualsiasi: lì erano detenuti i superstiti degli inferni di Sighet e Aiud, personalità politiche e casi speciali”, dice Stelian Tanase.



    Entro un paio di settimane, l’Istituto per l’Investigazione dei Crimini del Comunismo renderà noto il secondo nome della lista degli ex boia.