Tag: Boian

  • Jurnal românesc – 16.08.2024

    Jurnal românesc – 16.08.2024

    Ministerul Finanţelor pregăteşte noi soluţii tehnice care să permită achiziţia titlurilor de stat Tezaur inclusiv online, fapt ce va permite o distribuţie mai cuprinzătoare a acestor titluri, cu modalităţi noi de subscriere şi de plată la scadenţă. Potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul Ministerului, şi românii din diaspora vor putea cumpăra online titluri de stat Tezaur. Totodată, se are în vedere flexibilizarea costurilor către Compania Naţionala Poşta Română, pentru activitatea acesteia de distribuire şi plată a titlurilor. La ora actuală, populația poate cumpăra, începând din 12 august, titluri de stat Tezaur cu maturităţi de 1 şi 3 ani, cu dobânzi anuale de 5,80%, respectiv 6,60%.

     

    Ministerul de Externe informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Bulgaria sau să tranziteze acest teritoriu către Grecia sau Turcia că, până duminică, este posibil să fie înregistraţi timpi crescuţi de aşteptare la trecerea prin punctele bulgare de frontieră, cu precădere la tranzitarea podului Giurgiu-Ruse. În 10 iulie, au fost începute lucrările de reparaţie majoră a podului pe partea bulgară. În acest context, se recomandă folosirea tuturor punctelor bulgare de frontieră deschise traficului internaţional. Totodată, date fiind condiţiile meteorologice de pe teritoriul bulgar (temperaturi extreme, incendii de vegetaţie, furtuni sau vijelii), românilor li se recomandă să se asigure că pe timpul călătoriei deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi că menţin în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare, iar firmelor româneşti de transport internaţional de marfă sau pasageri să ia măsurile adecvate în vederea organizării temeinice a itinerariilor.

     

    Tot Ministerul de Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Portugalia că în perioada 15-17 august este în grevă personalul de cabină al companiei aeriene easyJet, care operează pe teritoriul Portugaliei. Greva va determina perturbări considerabile ale zborurilor companiei aeriene. În aceste condiţii, celor care urmează să efectueze deplasări li se recomandă să îşi reconfirme zborurile cu easyJet, înainte de a se îndrepta către aeroporturile din Portugalia.

     

    „Tata”, documentarul semnat și regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc, va avea premiera internațională în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Toronto, care va avea loc în perioada 5-15 septembrie. Este singurul documentar românesc selectat la eveniment. „Tata” este povestea personală a regizoarei Lina Vdovîi. Filmul a fost filmat timp de șase ani în Italia, Republica Moldova și România și este o explorare intimă a relației dintre o fiică pe cale să devină mamă, ce caută să se vindece de suferințele trecutului, și un părinte înstrăinat care-i cere ajutorul pentru a expune abuzurile la care a fost supus de către angajatorul său din Italia.

     

    Se reconstruiește biserica românească din localitatea Boian, regiunea canadiană Alberta, monument istoric, care a ars complet la jumătatea anului trecut. Recent, Episcopul Ioan Casian al Canadei s-a aflat în comunitate pentru a sfinți piatra de temelie a viitorului lăcaș de cult. „Suntem într-un moment de bucurie și de nou început de drum. Sperăm ca, în anul viitor, să ne întâlnim din nou aici, să sfințim noua biserică potrivit rânduielilor Bisericii Ortodoxe. Vă rog să fiți alături de comunitatea de aici cu rugăciunea și cu darul financiar, în spiritul dragostei și al solidarității”, a îndemnat Episcopul Ioan Casian. Boianul este considerată cea mai veche așezare românească din Canada. Bazele acesteia au fost puse de un grup de imigranți români din Bucovina, la început de secol 20. Biserica mistuită anul trecut data din 1905.

     

    Între 11 şi 13 octombrie, la Viena, va avea loc întrunirea Asociației Tinerilor Ortodocși Români din Germania, Austria și Luxemburg. Una din temele de dezbatere va fi „Suferinţa de singurătate. Rolul tânărului de azi în a o îndepărta. O perspectivă biblică”. O prelegere pe subiect va fi susținută de părintele profesor Stelian Tofană, de la Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” și director adjunct al Centrului de Studii biblice din cadrul aceleiași universități. Monahul Pimen Vlad, starețul Schitului Lacu din Muntele Athos și al Chiliei „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” de la același Schit, va vorbi „Despre dragostea în Hristos şi despre egoism”. Ieromonahul Pimen este cunoscut pentru vloggurile sale cu privire la explicarea credinței ortodoxe și în social media.

     

     

  • Românii de lângă noi 06.10.2021

    Românii de lângă noi 06.10.2021

    Incursiune în istoria românilor canadieni: pe urmele locuitorilor satului Boian din Bucovina, până în Boianul albertan. Participă publicistul și scriitorul Ștefan Străjeri, stabilit în SUA de peste două decenii, autor al volumului Istoria românilor canadieni: 1890-2020”, editor al ziarului Curentul Internațional” din SUA, membru fondator al Societăţii Româno-Americane Avram Iancu” şi membru fondator al Asociației Jurnaliștilor Români din America de Nord — NARPA — North-American Romanian Press Association

  • NeoNlitic: neolithische Kulturen Südosteuropas im Geschichtsmuseum ausgestellt

    NeoNlitic: neolithische Kulturen Südosteuropas im Geschichtsmuseum ausgestellt

    Im Geschichtsmuseum in Bukarest findet zum zweiten Mal die Ausstellung NeoNlitic“ statt. Der bildende Künstler Daniel Loagăr von der Kulturstiftung Wood Be Nice“, die die Ausstellung organisiert, erläutert das Konzept:



    Die Idee beruht auf einer persönlichen Erkundung: Ich habe gelesen, dass bei Picasso der Wendepunkt zum Kubismus eine Ausstellung afrikanischer und iberischer Masken war. So bin ich auf die Idee gekommen, Inspirationsquellen in der rumänischen Geschichte zu finden und sie in die Aufmerksamkeit des Publikums zu bringen. So haben wir die Jungsteinzeit und ihre Kultur entdeckt, die weit in die Geschichte zurückgeht. Wir haben diese Periode und ihre Kultur auf dem Balkan näher betrachtet, denn man wei‎ß viel über die Cucuteni-Kultur, die Hamangia-Kultur und den sogenannten Denker von Hamangia, aber das ist schon ziemlich alles. »NeoNlitic« findet bereits zum zweiten Mal statt und ist dieses Jahr auch über die Grenzen des Landes gegangen. Die erste Ausgabe fand in Rumänien mit einheimischen Künstlern statt und erkundete die Kulturen Hamangia und Cucuteni als Inspirationsquelle, dieses Jahr brachten wir die Cucuteni-Kultur in der Ukraine in den Vordergrund, dort gibt es die Tripolje-Kultur, die als Pendant der Cucuteni-Kultur angesehen wird, sowie die Warna-Kultur in Bulgarien. Warum wir das Neolithikum als Inspirationsquelle auswählten? Weil wir der Ansicht sind, das diese Zeit dem Beginn des modernen Menschen und sogar der Kunst in der Welt gleichkommt.“




    Die auf das Neolithikum zurückzuführende Cucuteni-Kultur weist auf eine der ältesten Zivilisationen in Europa hin. Das Dorf Cucuteni, von dem der Name der Kultur abgeleitet wurde, liegt im nordöstlich gelegenen Landeskreis Iaşi. 1884 wurden hier die ersten Funde aus der genannten Zeit ausgegraben. Die dort lebenden Menschen wurden demnach verallgemeinernd Cucuteni-Siedler“ (rum. cucutenieni“) genannt. Siedlungsreste wurden auf das heutige Gebiet Rumäniens, im Norden der Republik Moldau und in der Ukraine entdeckt. Repräsentativ für die Cucuteni-Kultur ist die hochwertige Keramik. Die Hamangia-Kultur ist nach der Fundstätte Baia-Hamangia im rumänischen Donaumündungsgebiet benannt. Sie ist auf das 4.-2. Jahrtausend v. Chr. zurückzuführen und entwickelte sich später auch in Bulgarien. Über die ausländischen Künstler, die sich an der Ausstellung beteiligten, haben wir Einzelheiten vom bildenden Künstler Andrei Cornea, ebenfalls Organisator des Projektes erhalten:



    Dieses Jahr haben sich an der Ausstellung 16 Künstler aus Bulgarien, Rumänien und aus der Ukraine beteiligt, ausgestellt werden Werke gemischter Medien. Skulptur, Video-Mapping, Malerei, Linoschnitt. Die Künstler haben sich über unsere Einladung gefreut. Dieses Jahr haben wir eine wandernde Ausstellung organisiert, wir begannen in Bulgarien Anfang Oktober, dann Czernowitz, in der Ukraine, und am Ende in Rumänien, im Gesichtsmuseum in Bukarest, vom 14. bis 28. Oktober.“




    Auch die Gumelniţa-Kultur war in der Ausstellung als Inspirationsquelle für moderne Kunstwerke vertreten. Die Gumelniţa-Kultur ist eine kupferzeitliche Kultur, die zwischen 4600 und 4250 v. Chr. Ihre Blütezeit hatte. Die Gumelniţa-Kultur folgt in der Walachei der Boian-Kultur, in der Dobrudscha der Hamangia-Kultur, erstreckt sich im Osten in das südliche Bessarabien und in Ost-Bulgarien bis zum Balkangebirge. Die Gumelniţa-Kultur erhielt ihren Namen nach den ersten Funden in der Umgebung des Gumelniţa-Massivs. Sie wurde durch den rumänischen Archäologen Vasile Pârvan im Jahr 1922 bekannt gemacht.



    Zum Schluss haben wir Daniel Loagăr gefragt, wie die Planung eines solchen Projektes in Corona-Zeiten erfolgte:



    Die zweite Ausgabe haben wir vor dem Ausbruch der Coronavirus-Pandemie geplant, sie fand trotzdem, mit der strikter Einhaltung der coronabedingten Ma‎ßnahmen, statt, und ich kann sagen, dass das ganze Projekt deswegen nicht reibungslos verlaufen ist. Wir wollten das Projekt ursprünglich im Monat Juni oder Juli zu Ende bringen, aber die Quarantäne hat uns einen Strich durch die Rechnung gemacht. Wir mussten zudem mit Künstlern aus drei Ländern kommunizieren, zwei dieser Völker nutzen das kyrillische Alphabet, und deswegen war auch die Kommunikation schwierig, aber wir sind mit dem Endergebnis zufrieden, und dasselbe haben wir beim Publikum in allen drei Ländern festgestellt.“