Radio România Internațional

Tag: boli cronice

  • România, cea mai călduroasă zi din an

    România, cea mai călduroasă zi din an

    România s-a confruntat, luni, cu cea mai
    călduroasă zi de până acum din acest an, cu temperaturi care au ajuns până la
    41 de grade Celsius, în sudul teritoriului. 16 județe și municipiul București
    s-au aflat sub cod portocaliu de căldură persistentă și disconfort termic
    deosebit de accentuat, în timp ce, pentru opt județe, Administraţia
    Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben. Indicele
    temperatură-umezeală (ITU) a depășit pragul critic de 80 de unităţi, ceea ce a
    sporit considerabil disconfortul. Potrivit meteorologilor, în următoarele
    două săptămâni, căldura se va mai domoli – vor mai fi perioade de caniculă,
    care vor alterna, însă, cu cele cu temperaturi mai scăzute. Sudul ţării va
    rămâne cel mai afectat, a explicat la Radio România, Meda Andrei, de la
    Administraţia Naţională de Meteorologie

    Temperaturi atât de ridicate, deocamdată, nu se întrevăd a fi, însă, în
    următoarele două săptămâni aşteptăm intervale cu temperaturi ceva mai ridicate,
    cum, de pildă, săptămâna aceasta ar putea să fie, pe parcursul zilei de joi,
    când, în sudul extrem al ţării din nou se pot atinge 39 de grade, cu 36-37 la
    Bucureşti. Tot sudul ţării o să fie cel mai cald. În rest, temperaturi destul
    de în regulă, iar, după o scurtă perioadă de răcire, când vor scădea
    temperaturile sub 35 de grade, din nou, la sfârşitul săptămânii, duminică şi
    apoi la începutul săptămânii viitoare, să revină temperaturile de peste 35 de
    grade, adică canicula. Aşadar, vor fi şi-şi. Dar, deocamdată, după cum spuneam,
    nu se preconizează a avea un val de căldură atât de persistent, atât de intens,
    cu valori de temperatură care să treacă de 40 de grade.


    Medicii
    atrag atenţia asupra riscurilor la care sunt supuşi oamenii în timpul
    caniculei, în special cei care suferă de boli cronice. Potrivit managerului
    Serviciului de Ambulanţă Bucureşti, Alice Grasu, organismului îi ia şi două
    săptămâni pentru a se adapta la variaţii nu foarte mari de temperatură, de 4 -
    5 grade Când
    variaţiile de temperatură sunt mari de la o oră la alta, de la o zi la alta, de
    la zi la noapte, apare o agresiune asupra organismului, fiind obligat ca, în
    timp foarte scurt, să se adapteze la aceste variaţii mari de temperatură. De
    aceea, anumite persoane cu afecţiuni cronice au riscul de a li se acutiza
    simptomele din boala cronică, astfel încât ei trebuie să ia măsuri suplimentare
    de protecţie în această perioadă. Grupele vulnerabile: sugari, copii mici,
    persoane cu dizabilităţi, persoane cu afecţiuni cronice, persoane de vârsta a
    treia, în intervalul 11 – 18, să nu străbată distanţe mari în căldura de afară,
    să nu facă efort fizic în soare, să nu facă sport în soare şi nici expunere
    voluntară la soare, adică plajă.


    Este important ca apa să fie consumată la temperatura
    camerei şi să se evite bauturile alcoolice şi cele cu cofeină, deoarece acestea
    deshidratează organismul.



  • Comisia ia măsuri împotriva poluării atmosferice

    Comisia ia măsuri împotriva poluării atmosferice

    Comisia Europeană a propus recent măsuri pentru combaterea
    poluării atmosferice şi a trimis în faţa Curţii de Justiţie a UE şapte state
    care au încălcat normele comuinitare convenite privind limitele de poluare
    atmosferică sau pe cele referitoare la omologarea de tip pentru autovehicule.
    Deciziile survin în condiţiile în care în Uniunea Europeană calitatea aerului
    s-a îmbunătățit, în general, în ultimele decenii, dar calitatea vieții multor
    cetățeni europeni este în continuare afectată într-un mod considerat
    inacceptabil.

    Poluarea atmosferică este direct responsabilă pentru boli cronice
    și grave precum astmul, tulburările cardiovasculare și cancerul pulmonar    .
    Măsurile propuse au în vedere trei piloni principali: standardele de calitate a
    aerului, obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de
    seră și standardele de emisie pentru principalele surse de poluare – de
    exemplu, de la nave și autovehicule, până la sectorul energetic și industrie.

    Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella,
    a declarat: Obiectivul este de a
    proteja cetăţenii şi de a asigura un aer curat pentru toţi cetăţenii în
    întreaga Europă. În fiecare an, peste patru sute de mii de europeni mor
    prematur ca urmare a proastei calităţi a aerului şi mult mai mulţi suferă de
    boli cronice sau alte boli cauzate de poluarea atmosferică. Ceea ce avem noi de
    făcut este simplu – să ajutăm şi să reducem la minimum numărul acestora. Iar
    prin aceste proceduri de infringement şi prin întreg ansamblul de măsuri chiar
    asta facem.

    În comunicarea adoptată, intitulată O Europă care
    oferă protecție: Aer curat pentru toți    , Comisia prezintă măsurile disponibile
    pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Bruxelles-ul
    subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre
    prin colaborarea cu autoritățile relevante în cadrul noilor dialoguri privind
    aerul curat, precum și prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile
    de îmbunătățire a calității aerului. În scopul abordării emisiilor de poluanți
    atmosferici provenind de la traficul rutier, Comisia va continua să își
    consolideze colaborarea cu autoritățile naționale, regionale și locale cu privire
    la o abordare integrată comună a reglementărilor privind accesul vehiculelor
    urbane în cadrul Agendei urbane a UE. În plus, Comisia a condus o amplă reformă
    pentru a se asigura că emisiile de poluanți atmosferici provenind de la
    vehicule sunt măsurate în condiții reale de conducere.


  • Acces la medicamentele pentru bolile grave

    Acces la medicamentele pentru bolile grave

    În România,
    pacienţii cu boli rare, cancer, hepatită C, afecţiuni cardiovasculare sau
    scleroză multiplă vor avea acces neîngrădit la cele mai noi tratamente, la
    propunerea Ministerului Sănătăţii, în funcţie de indicaţia terapeutică, stadiul
    bolii şi afecţiunile asociate.


    Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă în
    acest sens, ministerul a conceput o formulă de acoperire a costurilor pentru
    medicamentele scumpe la care participă pe lângă asigurările de sănătate şi cei
    care deţin autorizaţia de punere pe piaţă a noului tratament – a explicat purtătorul
    de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu: Se asigură, astfel, predictibilitatea costurilor, atât pentru bugetul
    fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi pentru
    deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă. Pentru pacienţi nu va exista
    nicio contribuţie personală, diferenţa dintre preţul de comercializare şi
    costul efectiv pe pacient se va datora de către deţinătorii de autorizaţie de
    punere pe piaţă cu titlul de contribuţie trimestrială.


    Măsura survine în
    condiţiile în care lipsa medicamentelor este cea mai mare problemă cu care se
    confruntă pacienţii cronici, a declarat preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor
    Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, amintind un studiu recent potrivit
    căruia, peste jumătate dintre pacienţi şi-au plătit investigaţiile medicale.
    Majoritatea au avut nevoie de intervenţii medicale, însă doar o parte s-au
    operat în oraşul de domiciliu. Un studiu, realizat de Institutul pentru
    Politici Publice, arată că 64% dintre români sunt mulţumiţi, în general, de
    accesul pe care îl au la medicamente, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% foarte
    nemulţumiţi. Preţul ridicat al medicamentelor, numărul mic al produselor
    compensate şi procedurile complicate de obţinere a pastilelor sunt principalele
    arătate cu degetul.


    Directorul Instutului, Adrian Moraru: Problema este că noi trăim în două Românii
    – România Bucureştiului, cu farmacii la fiecare colţ de stradă, şi România
    rurală, în care lucrurile astea sunt mult mai complicate, şi din punct de
    vedere logistic şi al contractelor pe care le au cu diverşi distribuitori.
    Problema asta cu lipsa de medicamente cu adevărat este una reală şi o să auziţi
    de ea din ce în ce mai mult. România are o populaţie îmbătrânită şi, când
    lipsurile astea se vor vedea, e mult mai grav.


    73% dintre cei care au
    răspuns la studiu Institutului pentru Politici Publice spun că iau medicamente
    de câteva ori pe zi, majoritatea pentru probleme cardiace.

  • Noi servicii medicale

    Noi servicii medicale

    În România, reformele din sănătate, deşi impresionante ca număr, nu au reuşit să vitalizeze un sistem care agonizează de o grămadă de ani. La fel cum se întâmplă şi cu educaţia, o altă trâmbiţată prioritate naţională, sănătatea continuă să fie, mai degrabă, victima propriilor reforme, semn că perseverenţa autorităţilor nu are limite. Iar timpul a demonstrat că peste reformele neinspirate s-a suprapus lipsa resurselor financiare, aşa că efectele nefaste, precum exodul medicilor români în străinătate, nu s-au lăsat aşteptate.



    Lucrurile, speră autorităţile, se vor schimba odată cu introducerea noului pachet de servicii medicale, ce a intrat în vigoare la 1 iunie. Cea mai importantă dintre noutăţile aduse de acesta este aceea că pacienţii care au până în 39 de ani se vor prezenta obligatoriu, cel puţin o dată la trei ani, la medicul de familie, iar cei peste 40 de ani vor fi consultaţi anual. Deşi controlul preventiv este obligatoriu, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru evaluarea de rutină nu riscă, deocamdată, nicio sancţiune.



    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi, explică: ”În acest moment, este suficient că legea prevede ca fiecare pacient să se adreseze medicului de familie, are obligaţia să o facă, să se înscrie pe lista unui medic de familie. De asemenea, prin contractul-cadru este stabilit dreptul de a beneficia de aceste consultaţii preventive. În momentul în care cardul naţional de sănătate va fi distribuit, atunci vom putea spune cu certitudine că acel pacient nu a trecut pe la medic în perioada în care a fost programat pentru a beneficia de consultaţia preventivă. În lipsa acestui sistem de control, a institui, în acest moment, o sancţiune nu este eficient şi nu este moral să o facem.”



    Alte noutăţi ale pachetului de bază sunt serviciile medicale de prevenţie, decontarea terapiilor folosite în tratarea copiilor care suferă de autism, anumite tratamente dentare şi îndrumarea cu prioritate a pacienţilor spre medicii de familie şi ambulatoriile de specialitate. Astfel, 300 de diagnostice nu vor mai fi tratate în spital, care, oricum, în genere, sunt supraaglomerate, ci în policlinici.



    De asemenea, va fi evaluat riscul privind sănătatea mintală şi sănătatea reproducerii. Medicii de familie vor putea monitoriza o parte din bolile cronice, între care hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip II sau astmul bronşic. În plus, în pachetul minimal şi în cel de bază, în cazul supravegherii gravidelor, s-a introdus şi testarea pentru hepatita B şi C, pe lângă cea obişnuită pentru HIV.