Tag: boli infectioase

  • Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Bani europeni în sprijinul pacienţilor cu hepatite infecţioase

    Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca (SCBI) a reuşit o performanţă mai rară în sistemul public, anume să scrie, cu câţiva dintre doctorii şi economiştii săi, un proiect finanţat cu fonduri europene de aproape 10 milioane de lei, din care contribuţie proprie doar 200.000 lei.


    Am întrebat-o pe dr. Doina Colcear, managerul proiectului, care a fost obiectul avut în vedere

    Obiectul proiectului a fost formarea personalului medical – medici specialişti, rezidenţi în boli infecţioase, medici de familie şi asistenţi medicali – în prevenţia, diagnosticul şi tratamentul hepatitelor cronice B şi C. Este o temă prioritară impusă de UE în cadrul Programului Social European Capital uman 2014-2020.

    Trebuie să recunosc că eu am scris acest proiect, cu ajutorul directorului medical din 2016, dr. Monica Muntean şi al managerului SCBI, Ioan Mureşan. Împreună am reuşit să creăm întreaga echipă şi să depunem acest proiect. A fost necesară implicarea părţii administrative şi întregii părţi medicale, deoarece este unul dintre cele mai ample proiecte pe care le-a avut SCBI până acum. Am depus proiectul iniţial în martie 2016, dar a trebuit să-l mai depunem de două ori, fiindcă se schimbaseră condiţiile şi formularistica. În septembrie 2017 am fost declaraţi câştigători, cu un punctaj foarte bun, iar în decembrie am semnat contractul de finanţare.

    După demararea proiectului am avut peste 1200 de participanţi, din 19 judeţe, cu 43 de experţi din 5 instituţii, la care s-au adăugat şi alte persoane, incluse pentru temele orizontale: accesul în zona elevilor de liceu, grupurile defavorizate, grupuri de femei, adică am ajuns şi în populaţia generală.

    Din fericire, am reuşit să ne realizăm cea mai mare parte a acţIunilor înainte de debutul pandemiei, iar după aceea am suspendat cursurile face to face, dar am continuat lucrul pentru Ghidurile necesare cursanţilor. Stările de urgenţă şi apoi de alertă ne-au permis prelungirea cu 6 luni a duratei proiectului, astfel încât finalul este în 10 iunie. Ne-am atins obiectivul de a avea cel puţin 1200 de cursanţi instruiţi şi certificaţi.


  • Cursuri gratuite pentru medicii din sud-estul ţării

    Cursuri gratuite pentru medicii din sud-estul ţării

    România este pe primul loc în Europa la
    numărul cazurilor de hepatită.



    Peste 1,4 milioane de români au hepatită
    B şi C arată un studiu realizat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu
    Afecţiuni Hepatice.


    Pentru ca medicii să poată diagnostica mai
    bine boala şi pentru a-i ajuta pe pacienţi să urmeze tratamentul potrivit şi
    astfel, să ducă o viaţă mai bună, a fost lansat proiectul Hepamed.


    Este un proiect cu finanţare europeană
    nerambursabilă, în valoare de aproape 9 milioane de lei, în care sunt implicate
    universităţi şi spitale din Cluj, Braşov, Bucureşti şi Constanţa.


    Cerasela
    Libeg – Expert HEPAMED, ne-a vorbit despre obiectivul proiectului: Optimizarea prevenţiei şi
    tratamentului hepatitelor cronice B şi C, prin creşterea competenţelor personalului
    medical. Este un proiect care se adresează la patru zone mari din ţară: zona de
    sud-est, zona de centru, zona Bucureşti şi zona nord-vest.





    În cadrul proiectului Hepamed, peste
    1.000 de medici şi asistenţi din mai multe zone ale ţării vor învăţa cum să
    gestioneze cazurile de hepatită B şi C şi vor fi puşi la curent cu ultimele
    descoperiri din domeniu.




    Sunt vizate trei mari
    grupuri ţintă, formate din 1.200 de persoane – medici specialişti în boli
    infecţioase, medici de familie şi asistenţi medicali. Iar formatorii sunt în
    număr de 80, sunt din cele patru mari zone, sunt reprezentanţi de profesori
    universitari cunoscuţi şi alţi colaboratori, care aduc un plus formării acestor
    specialişti, care, la rândul lor, vor determina o creştere a calităţii vieţii
    bolnavilor, prin aceste formări.




    Proiectul a debutat în februarie 2017 şi
    se va încheia în decembrie 2020, timp în care vor fi organizate mai multe
    cursuri pentru medici şi asistenţi.


    Luna aceasta, sunt programate cursurile
    pentru medicii de familie. Acestea sunt gratuite şi au ca grup ţintă 15 de
    medici din sud – estul ţării, spune Cerasela Libeg: În octombrie, din 26 până
    pe 30 sunt formaţi medicii de familie din Constanţa, Brăila, Vrancea, Galaţi şi
    Tulcea. E a doua serie. Au fost formaţi şi medici specialişti la Constanţa, în
    februarie, iar în anul următor, vor fi cursuri pentru asistenţii medicali, în
    perioada august – octombrie 2020. Aceste cursuri sunt creditate cu 30 de credite
    profesionale şi sunt gratuite. Li se asigură, de asemenea, cazare şi masă,
    pentru a putea participa în cele cinci zile, la aceste cursuri, fără a avea alt
    stres, decât interesul pentru formarea lor.





    Înscrierile se fac pe site-ul hepamed.ro,
    până pe 25 octombrie iar cursul include şi un modul de psihiterapie pentru
    medici.


    Proiectul Hepamed este cofinanţat din
    Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.



  • HEPAMED, program lansat  prin Ministerul Fondurilor Europene

    HEPAMED, program lansat prin Ministerul Fondurilor Europene

    Hepatitele
    de tip B şi C sunt foarte răspândite la noi. Cel puţin la nivelul UE suntem pe
    un nefericit loc doi. Numărul de cazuri variază, în funcţie de estimare, de la
    câteva sute de mii la câteva milioane de bolnavi. OMS arată că, pe
    planetă, în fiecare an sunt înregistrate 3 până la 4 milioane de cazuri noi de
    infectare cu virusul hepatitei C, soldate cu 300 – 500.000 de decese.


    Dacă
    pentru hepatita C s-a găsit un leac eficient, chiar dacă scump, hepatita de tip
    B este, deocamdată, o mare problemă.


    Tocmai
    de aceea, prin intermediul Ministerului Fondurilor Europene, a fost lansat un
    program numit HEPAMED, cofinanţat din Programul Operaţional Capital Uman
    2014-2020. Suma totală atrasă este de 9.763.300 lei.


    Noutatea
    acestor cursuri este componenta psihologică, esenţială pentru o bună colaborare
    pacient-medic şi, în final, pentru succesul tratamentului.


    Managerul
    proiectului este dr. Doina Colcear, în strânsă cooperare cu managerul
    Spitalului Clinic de Boli Infecţioase de la Cluj, ec. Ioan Mureşan.


    Dr.
    Doina Colcear: Programul
    HEPAMED presupune formare profesională în vederea creşterii competenţelor în
    prevenirea şi tratamentului hepatitelor cronice B şi C ale medicilor
    specialişti şi rezidenţilor în boli infecţioase, ale medicilor de familie şi
    asistenţilor medicali. Sunt cursuri care cuprind partea de prevenţie a
    transmiterii hepatitelor, partea de screening şi diagnostic, partea de
    tratament, atât al hepatitelor cât şi al complicaţiilor lor. Pe lângă acestea,
    am considerat util să introducem şi o componentă psihologică, prin care să
    înveţe cum se acordă suport psihologic atât medicii specialişti, cât şi medicii
    de familie şi asistenţii. Scopul urmărit este creşterea aderenţei pacienţilor
    la tratament şi adaptarea lor mai uşoară la situaţia medicală prin care trec.
    Boala nu înseamnă că viaţa pacientului este 100% afectată. Dacă reuşim să
    trecem de acea perioadă de dezorientare pe care o manifestă pacientul şi îl
    ajutăm să-şi reaşeze viaţa pe aceleaşi principii pe care le avea înainte, el
    poate avea o calitate a vieţii foarte bună.



    Prima
    serie de cursuri, destinată medicilor specialişti, a avut loc la Cluj, în
    octombrie. Urmează altele, la Braşov, Constanţa şi Bucureşti. Cea de-a doua
    serie va fi organizată pentru medicii de familie, iar cea de-a treia, în 2020,
    pentru asistenţii medicali.


  • Cooperare europeană împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vacccinuri

    Cooperare europeană împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vacccinuri

    În întreaga lume, vaccinarea salvează
    între 1 și 3 milioane de vieți în fiecare an
    . Potrivit Organizației Mondiale a
    Sănătății, vaccinurile vor salva 25 de milioane de vieți în următorii zece ani.
    Totuși, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor,
    câteva țări europene se confruntă cu focare epidemice fără precedent cauzate de
    rujeolă, dar și cu o recrudescență a altor boli din cauza ratelor de vaccinare
    insuficiente, iar în UE continuă să existe cazuri de copii și adulți care mor
    din cauza bolilor respective. În perioada martie 2017 – februarie 2018 au fost raportate aproape 15 mii
    de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 86 % nu au beneficiat de vaccinare.
    În plus, se estimează că cel puțin 40 000 de persoane mor în fiecare an
    din cauza gripei, parțial din cauza unei rate de vaccinare mici.

    Comisarul
    pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis
    a precizat: Vaccinarea e una dintre mai importante
    realizări ale sistemului sănătate publică din zilele noastre. Datorită
    vaccinării mulţi oameni nu s-au molipsit de poliomielită, variolă sau de alte
    boli grave. În ultimii 60 de ani, vaccinurile au salvat mai multe vieţi de
    copii decât orice altă intervenţie medicală. Dacă ne vaccinăm copiii, aceştia
    devin imuni la multe boli şi nu îi îmbolnăvesc la rândul lor pe ceilalţi.
    Vaccinarea previne apariţia unor boli infecţioase, a căror răspândire nu ţine
    cont de frontierele naţionale. Tocmai de aceea, deficienţele în privinţa
    măsurilor de imunizare dintr-un stat membru pun în pericol sănătatea şi
    securitatea cetăţenilor din întreaga UE. În acest sens, este în interesul
    nostru, al tuturor, să acţionăm împreună în mod strategic şi organizat.
    Propunerile îndeamnă la acţiuni comune, care să sprijine creşterea ponderii
    celor vaccinaţi, astfel încât toţi cetăţenii europeni să beneficieze de
    vaccinare.

    Comisia își propune, până în 2020, dezvoltarea și
    implementarea unor planuri de vaccinare naționale și
    regionale, inclusiv realizarea obiectivului de a se atinge o rată de
    vaccinare împotriva rujeolei de cel puțin 95 %
    . Totodată, se dorește introducerea
    unor verificări de rutină a
    situației vaccinărilor și a existenței unor oportunități regulate de a
    beneficia de vaccinare în diferite etape ale vieții, de exemplu în școli și la
    locurile de muncă. O altă propunere se referă la un card de vaccinare comun,
    care să poată fi utilizat electronic transfrontalier și crearea până în 2019 a
    unui site de internet cu informații desprevaccinare pentru a oferi online dovezi obiective, transparente
    și actualizate cu privire la beneficiile și la siguranța vaccinurilor. Pe de
    altă parte, reducerea riscului de apariție a unor deficite de vaccinuri se poate
    face prin crearea unui registru virtual sub forma unei baze de date la nivelul UE, care
    să conțină informații despre stocurile de vaccinuri și despre necesarul lor,
    pentru a facilita schimbul voluntar de informații cu privire la stocurile
    disponibile și la deficitele de vaccinuri esențiale.