Tag: bolnavi

  • Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Campania națională de
    vaccinare anti-Covid continuă


    Campania
    din România de vaccinare împotriva noului coronavirus a intrat, de o săptămână,
    în etapa a doua. După o primă fază destinată personalului din domeniul sănătății,
    la sfârșitul săptămânii trecute a început a doua etapă, care îi vizează, în
    principal, pe vârstnici și pe bolnavii cronici, indiferent de vârstă. Acestora
    li se adaugă și angajații unor sectoare de activitate esențiale pentru
    funcționarea statului. Ulterior, Guvernul a adăugat pe listă personalul
    navigant, maritim şi fluvial, membrii misiunilor diplomatice, sportivii care
    participă la întreceri internaţionale, precum și persoanele fără locuinţe şi
    cele cu dizabilităţi

    Potrivit
    unor noi reguli decise, 75% din programările dintr-o zi vor fi rezervate
    persoanelor de peste 65 de ani și celor cu boli cronice și doar 25% angajaților
    din domeniile esențiale. În țară funcționează circa 300 de centre de imunizare
    în care se administrează cam 30 de mii de vaccinuri zilnic, însă numărul
    centrelor va crește pe măsură ce în România vor sosi mai multe doze de la
    Pfizer sau Moderna. Potrivit premierului Florin Cîțu, România are asigurat un
    stoc de 2,4 milioane de vaccinuri până la sfârşitul lunii martie.

    Nu totul merge,
    însă, strună, de unde și nemulțumirile apărute printre oamenii de rând, dar și
    printre politicienii din opoziția parlamentară! De când a fost lansată,
    platforma guvernamentală online pentru programarea în vederea vaccinării a
    întâmpinat probleme tehnice în mai multe rânduri, de aceea persoanele care au
    dorit nu s-au putut înscrie direct, ci numai apelând la medicul de familie sau
    al angajatorului. La aceste din urmă două soluții au apelat și cei care nu au
    computer acasă, nu au cunoștințe de informatică și nici rude să îi ajute.

    În
    plus, unii bolnavi cronici nu figurează în evidența Casei Naţionale de
    Asigurări de Sănătate, prin urmare întâmpinând și ei greutăți. Sunt, totodată,
    județe în care nu mai există locuri pentru programare, în contextul în care vaccinarea
    depinde de numărul de doze disponibile. Reprezentantul României la OMS,
    doctorul Alexandru Rafila, deputat social-democrat, consideră că funcționarea
    defectuoasă a platformei de programare sau includerea în etapa a doua de
    imunizare a unor categorii de persoane fără prioritizarea lor ar putea
    împiedica o vaccinare corespunzătoare a cetățenilor. Pe de altă parte, liderii
    europeni au decis, joi, prin videoconferință, să nu închidă graniţele interne
    ale Uniunii Europene, dar să impună noi restricţii pentru călătoriile
    neesenţiale, ca să limiteze nu doar răspândirea Covid-19, ci şi a mutaţiilor
    acestuia.



    Nemulțumiri sindicale


    Categorii
    profesionale sau sociale au continuat, săptămâna aceasta, să iasă în stradă,
    nemulțumite de felul în care actualul Guvern de centru-dreapta gestionează
    problemele în contextul pandemiei de Covid-19, care a destabilizat serios
    economia României. Strânși în fața sediilor președinției, al Executivului, ale
    diverselor ministere, ale prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor
    politice din coaliţia la putere, români din toată țara și-au prezentat
    revendicările. Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă până pe 28 februarie. Principalele solicitări sunt un salariu minim
    decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, deblocarea negocierii
    colective, taxare justă și aplicarea corectă a legislației.

    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna, o parte din revendicări ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. El a mai spus că sunt, în egală măsură, solicitări care
    trebuie privite în contextul unei economii în criză şi al unui buget care
    trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.PSD,
    în opoziție, este de partea sindicaliştilor nemulţumiţi de deciziile în
    domeniul salarizării şi spune că este posibilă majorarea veniturilor
    angajaţilor şi a pensiilor cu menţinerea deficitului propus de actualul Guvern
    Cîţu. Social-democraţii ar urma să prezinte, pe 27 ianuarie, o variantă
    alternativă de proiect de buget. Între timp, proiectul de buget pe anul acesta
    a fost în atenția premierului Florin Cîţu, a vicepremierului Dan Barna, a
    ministrului de finanţe Alexandru Nazare şi a celui al proiectelor europene, Cristian
    Ghinea, convocați, din nou, pentru discuții de președintele țării, Klaus
    Iohannis. Proiectul de buget ar putea să ajungă în Parlament la începutul lunii
    viitoare.



    România îl felicită pe noul
    președinte al SUA


    Preşedintele
    Klaus Iohannis le-a transmis felicitări lui Joe Biden şi Kamalei Harris, care,
    miercuri, au depus jurământul în funcţia de preşedinte, respectiv
    vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. ‘Sunt convins că împreună vom
    continua să dezvoltăm şi să aprofundăm Parteneriatul Strategic în beneficiul
    popoarelor noastre şi să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor
    transatlantice’ – a scris Klaus Iohannis pe Twitter. La
    ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea preşedinte al SUA, România a fost
    reprezentată de ambasadorul la Washington, George Cristian Maior. Într-un
    comunicat, Ambasada română în Capitala americană își exprimă convingerea că, în
    mandatul noului preşedinte al SUA, va fi reiterat angajamentul ambelor părţi de
    aprofundare şi dezvoltare a Parteneriatului Strategicpentru
    Secolul XXI dintre România şi Statele Unite, de la a cărui semnare se
    împlinesc, în 2021, zece ani.

  • Iniţiative economico-sociale

    Iniţiative economico-sociale

    Senatul
    de la București a adoptat, miercuri, în unanimitate, în calitate de primă
    cameră sesizată, propunerea legislativă a PSD (în opoziţie) care prevede acordarea
    unei pensii de urmaş copiilor, soțului sau soției cadrelor medicale decedate în
    lupta cu noul coronavirus. Iniţiatorii propun ca, în cazul în care cadrele
    medicale care tratează bolnavi de coronavirus decedează, urmaşii acestora să
    beneficieze de o pensie de urmaş egală cu 75% din cuantumul salarial al persoanei
    decedate.

    Florin Orţan, senator PSD: Naţiunea se află în război biologic cu un
    inamic nevăzut şi cu potenţial letal. Suntem convinşi cu toţii, vom câştiga
    acest război. Luptele, însă, nu le vom câştiga pe toate, nici din punct de
    vedere organizatoric, vedem exemplele Suceava, Deva, Arad, şi nici din punct de
    vedere medical. Speranţa iniţiatorilor este că această iniţiativă nu va avea
    beneficiari.

    Totodată, liderul grupului parlamentar al PNL (la
    guvernare), Daniel Fenechiu, declară că liberalii sunt recunoscători cadrelor
    medicale pentru lupta împotriva coronavirusului şi merită toată recunoştinţa
    pentru efortul depus. Daniel Fenechiu: Medicii merită toată recunoştinţa
    şi toate eforturile pentru ceea ce fac în linia întâi a frontului. Niciun efort
    nu este prea mic pentru a motiva, astăzi, medicii şi pentru a le arăta întregul
    suport al societăţii pentru ceea ce fac, pentru menirea lor, pentru importanţa
    lor.

    USR (a treia forţă din
    Parlament) consideră că măsura propusă nu reprezintă
    un privilegiu, ci un drept minimal acordat cadrelor medicale, iar UDMR
    menţionează că aceasta este o măsură care mai poate alina suferinţa familiilor
    celor decedați. Votul final în acest caz va fi dat de Camera Deputaţilor. Pe de
    altă parte, în cadrul acelorași măsuri socio-economice luate în contextul pandemiei de COVID-19,
    Executivul de la București se gândeşte să îi trimită pe unii bugetari în şomaj
    tehnic, prin rotaţie, pentru o jumătate de lună. Măsura îi vizează pe cei care
    lucrează în instituţiile publice care nu sunt esențiale în lupta cu noul
    coronavirus, după cum a explicat premierul Ludovic. Orban la un post de
    televiziune:

    Ne-am gândit la un mecanism pe care îl vom introduce într-o
    reglementare care ţine oarecum şi de o evitare a riscului de răspândire a
    virusului. E un mecanism relativ simplu, în care împărţim angajaţii în două,
    fiecare parte să poată să menţină funcţionalitate instituţiei publice şi
    jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o
    formă de şomaj tehnic, plătiţi cu 75%. Restul de 15 zile vin la muncă ceilalţi.
    Mecanismului trebuie să asigure funcţionarea instituţiilor publice, zona care
    nu este implicată direct în toate măsurile pe care le avem.

    Proiectul
    de act normativ care vizează şomajul tehnic pentru instituţiile publice a fost
    anunțat și deministrul Muncii, Violeta Alexandru, pe o rețea de socializare.
    Oficialul a subliniat că vor fi consultări, inclusiv cu autorităţile locale,
    dar este o decizie asumată.