Radio România Internațional

Tag: BOR

  • Jurnal românesc – 05.02.2025

    Jurnal românesc – 05.02.2025

    Bugetul pe anul 2025 al Ministerului Afacerilor Externe a primit, marţi, aviz favorabil din partea comisiilor pentru politică externă şi pentru românii de pretutindeni din Parlament. Şeful diplomaţiei române, Emil Hurezeanu, a precizat că, pentru anul acesta, MAE i-au fost alocate credite bugetare de aproape 1.46 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diminuare cu aproximativ de 4,45% faţă de bugetul de anul trecut. Hurezeanu a arătat că centrala de la Bucureşti funcţionează cu un deficit de 600 de posturi şi că la această instituţie nu vor fi reduceri de personal.

    “Fără acoperirea acestui deficit, ministerul nu poate funcţiona optim, nu poate funcţiona aşa cum ar trebui să funcţioneze. În diaspora e nevoie de consuli, aici e nevoie de diplomaţi“, a afirmat ministrul. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru asigurarea resurselor necesare în vederea implementării agendei de politică externă, respectiv funcţionarea în condiţii optime a aparatului central, a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare, în bugetul pentru 2025 au fost alocate fonduri de 494,5 milioane de lei, mai puţin cu 5% faţă de anul trecut.

    * * *

    Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit, marţi, 100 de ani de când a devenit patriarhie. Centenarul a fost marcat printr-o liturghie oficiată de Patriarhul Daniel în Catedrala Patriarhală şi prin proclamarea generală a canonizării a 16 sfinţi duhovnici şi mărturisitori români din secolul 20, între care Cleopa de la Sihăstria, Arsenie Boca de la Prislop şi Dumitru Stăniloaie şi Sofian, de la Antim. Ideea ridicării la rang de Patriarhie a apărut după ce Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală în anul 1885, dar s-a concretizat după Marea Unire din 1918, când număra 14 milioane de credincioşi şi avea în structura sa 5 mitropolii şi 18 eparhii.

    Actul de înfiinţare a Patriarhatului Ortodox Român a fost, ulterior, adoptat şi de Parlament în februarie 1925. În aceeaşi lună au fost promulgate legea şi statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române. Ridicarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române a consolidat unitatea de credinţă a românilor din toate provinciile istorice româneşti, a transmis în mesajul său preşedintele României, Klaus Iohannis.

    * * *

    Doi cetăţeni români au fost condamnaţi pentru trafic de migranţi în Bulgaria. Cei doi şi-au recunoscut vinovăţia privind transportarea ilegală de migranţi sirieni prin statul vecin de la sud de Dunăre. Românii au fost prinşi în timp ce transportau patru sirieni în zona podului Vidin – Calafat. O instanţă din Bulgaria a impus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de trei ani şi amenzi de circa 687 de euro. De asemenea, un alt român a fost reţinut sub acuzaţia de transport ilegal a 15 migranţi. Potrivit procuraturii bulgare, este cercetat şi un alt cetăţean român care a încercat, de asemenea, să treacă ilegal graniţa dintre Bulgaria şi România cu patru migranţi din Siria, Bangladesh şi Irak.

    * * *

    Institutul Cultural Român de la New York celebrează 149 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți sculptori ai tuturor timpurilor, Constantin Brâncuși, printr-o serie de evenimente reunite sub titlul “Luna Brâncuși la New York”, desfășurate în perioada 7 – 21 februarie la sediul reprezentanței. Programul include recitalul de pian “Muzica lui Brâncuși” în interpretarea Alexei Stier, care va avea loc pe 7 februarie, vernisajul expoziției internaționale de grup “Brâncuși Reimagined” pe 14 februarie şi spectacolul-lectură “Brâncuși contra S.U.A.”, adaptat după piesa omonimă a scriitoarei Tatiana Niculescu, care va fi pus în scenă la 21 februarie.

    ICR New York transmite că programul special îşi propune să aducă în atenția publicului newyorkez moștenirea culturală a lui Brâncuși asupra artelor vizuale, muzicii și teatrului şi să ofere o perspectivă complexă asupra modului în care opera marelui artist român influențează artiștii contemporani.

    * * *

    Reprezentanţa la Londra a Institutului Cultural Român organizează primul concert cameral al anului, în cadrul sezonului muzical 2024-2025. Instituţia oferă publicului un recital susținut, la 6 februarie, de cvintetul de coarde britanic “Oculi Ensemble”. Pe scena din Belgrave Square în Londra vor evolua Charlotte Scott și Emma Parker la vioară, Sascha Bota la violă, Nathaniel Boyd și Tim Posner la violoncel. Aceştia vor interpreta piese de George Enescu, Franz Schubert şi Maria Moraru. “Oculi Ensemble” a cântat pe importante scene și a participat la festivaluri de renume din Marea Britanie și din întreaga lume.

  • Jurnal Românesc – 23.12.2022

    Jurnal Românesc – 23.12.2022

    Ministerul Afacerilor Externe de la București a luat notă de adoptarea, de către Rada Supremă de la Kiev, la 13 decembrie 2022, a Legii privind minorităţile naţionale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Ministerul consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a Comisiei de la Veneţia, a cărei opinie ar fi contribuit, în mod cert, la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie. În analiza ministerului de Externe, persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene. Nu există, printre altele, nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relaţia cu autoritatea judecătorească. De asemenea, persistă neclarităţi privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administraţie, în zonele locuite în mod tradiţional de persoane aparţinând minorităţilor naţionale. Partea română a invocat, permanent, în contactele cu partea ucraineană, promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene.

    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează, în Pastorala de Crăciun, un îndemn la iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului. Patriarhul îndeamnă, de asemenea, la pomenirea în rugăciuni a românilor din afara ţării, a celor din jurul graniţelor României şi din diaspora română, pentru a păstra, cu multă iubire frăţească, unitatea de credinţă şi de neamˮ. Să cultivăm pacea inimii noastre primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune, şi să ne rugăm pentru pacea între popoareˮ, afirmă Patriarhul Daniel în mesajul pastoral transmis cu prilejul Naşterii Domnului, potrivit Agenţiei de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române.

    Premierul Nicolae Ciucă și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au făcut o vizită în Republica Coreea, unde s-a întâlnit, miercuri, la Seul, cu membri ai comunităţii româneşti din această ţară. Premierul Ciucă le-a transmis acestora aprecierea pentru modul în care au reuşit să se integreze în această societate, păstrând, în acelaşi timp, aproape de suflet identitatea, limba, cultura şi valorile ţării natale. El s-a declarat încrezător că dialogul cu autorităţile de la Seul va conduce la dezvoltarea colaborării bilaterale atât în domeniile politic şi economic, cât şi în cele ale culturii, educaţiei şi tineretului, iar comunitatea românească din Coreea de Sud va avea o contribuţie însemnată. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a menţionat că această comunitate energicăˮ şi ambiţioasăˮ reuşeşte să atragă alături chiar studenţi sud-coreeni care se simt pe jumătate româniˮ. Am realizat, din nou, ce forţă uriaşă stă în românii noştri care trăiesc pretutindeni prin lumeˮ, a mai transmis Marcel Ciolacu.

    Biblioteca Judeţeană V.A. Urechiaˮ Galaţi şi Biblioteca Municipală Eugen Coşeriuˮ Bălţi din Republica Moldova au încheiat, joi, un acord de parteneriat pentru derularea unor proiecte comune, la iniţiativa Asociaţiei Obşteşti Orizonturi Rusticeˮ din municipiul Bălţi, Scopul acordului este îmbunătăţirea cooperării dintre cele două biblioteci prin proiecte dedicate comunităţilor pe care le deservesc şi pentru susţinerea, promovarea şi valorificarea culturii scrise prin mijloacele profesionale specifice în contextul naţional şi internaţional. Cele două instituţii de cultură au prevăzut, în acest acord, că se vor susţine reciproc şi vor participa, în comun, la proiecte naţionale şi internaţionale, că vor avea schimburi culturale, ştiinţifice şi profesionale bilaterale, vor realiza evenimente culturale, dar şi programe de formare profesională şi formare continuă în comun.

    Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a informat că a trimis, în cee ace a numit o acţiune de fraternitate creştinăˮ, 60.000 de bucăţi de şindrilă în Venezuela, pentru învelirea bisericii în stil maramureşean din Caracas. Potrivit Agerpres, comunitatea ortodoxă de acolo nu are posibilitatea de a acoperi după metoda tradiţională acest lăcaş care a fost construit de meşteri maramureşeni în urmă cu mai multe decenii. Biserica din Caracas a fost construită de meşteri maramureşeni şi a fost sfinţită de Patriarhul Teoctist al României în noiembrie 1999. În Venezuela, există o comunitate românească de aproximativ 150 de persoane, formată din cetăţeni români ortodocşi care au emigrat în perioada regimului comunist, dar şi cetăţeni de etnie evreiască, originari din România, emigraţi în perioada celui de-al II-lea Război Mondial sau ulterior.


  • Jurnal românesc – 25.07.2022

    Jurnal românesc – 25.07.2022

    Cel mai recent
    Raport privind starea spaţiului Schengen pentru 2022 invită Consiliul European
    să adopte deciziile care să permită şi României să devină în mod oficial parte
    a acestui spaţiu, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă cu prilejul Zilei
    Poliţiei de Frontieră. Acesta le-a spus poliţiştilor că trebuie să fie mândri
    de faptul că sunt străjerii Europei şi că România a îndeplinit
    toate criteriile de aderare şi graţie eforturilor lor de securizare a frontierelor.
    România a demonstrat că are capacitatea să furnizeze stabilitate şi
    securitate spaţiului european, a mai afirmat Nicolae Ciucă. El a precizat
    că la nivelul Guvernului există o mobilizare pentru a susţine logistic
    fluidizarea traficului şi evitarea aglomerărilor în punctele de trecere a
    frontierelor. Decizia de aderare a României la spaţiul european de liberă
    circulaţie Schengen poate fi luată în Consiliul UE doar cu unanimitatea
    voturilor statelor membre.




    Aproximativ 30 de
    militari români, cu două aeronave Spartan ale Forţelor Aeriene, au efectuat o
    misiune de sprijin în Slovenia, în zona afectată de incendii de vegetaţie de
    pădure din regiunea Kras. Aceştia li s-au alăturat militarilor sloveni şi celor
    1.000 de pompieri şi peste 260 de lucrători forestieri angajaţi în efoturile de
    stingere. Intervenţia românească a fost realizată în baza solicitării de
    asistenţă internaţională pe care autorităţile slovene au lansat-o prin
    Mecanismul European de Protecţie Civilă. În prezent, România intervine şi în
    sprijinul Greciei, care se confruntă, la rându-i, cu puternice incendii de
    vegetaţie. Ministerul de Externe de la Bucureşti a emis, în weekend, o alertă
    prin care îi avertizează pe cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    intenţionează să călătorească în Slovenia că există pericole majore din cauza
    caniculei şi a incendiilor izbucnite în regiunea Kras. Un avertisment similar a
    fost lansat de MAE român şi în ceea ce priveşte Grecia, care, potrivit
    meteorologilor eleni, se va confrunta cu temperaturi de peste 40 de grade în
    vestul, centrul, nordul ţării şi pe insulele din sud-estul Mării Egee, caniculă
    ce va favoriza în continuare apariţia unor incendii de vegetaţie.




    Reprezentanța
    Bisericii Ortodoxe Române în Japonia anunţă că deschide un cimitir disponibil
    tuturor membrilor Bisericii Ortodoxe, indiferent de apartenența jurisdicțională
    sau etnică, transmite basilica.ro. Aşezământul Sfânta Treime se
    află în localitatea Minami-Alps din prefectura Yamanashi şi va fi construit cu
    sprijinul Asociației Doritorilor de Înhumare și în colaborare cu Templul
    Fuji. Cimitirul va avea aproximativ 100
    de locuri, din care 20 au fost deja rezervate, şi permite extinderea în caz de
    nevoie. Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române în Japonia arată că înfiinţarea
    unui cimitir cu îngropare reprezenta o necesitate având în vedere că în statul
    nipon se practică incinerarea sau înhumarea la copac, de sorginte budistă.
    Ne dorim ca prin acest proiect să dăm o mărturie de credință în Japonia,
    astfel încât în mentalitatea socială să nu se cunoască doar cazul religiei
    musulmane ca fiind singura care dorește înhumarea, ci să se audă și dorința
    Bisericii Ortodoxe de a avea aceeași practică, din rațiuni teologice și
    doctrinare, a spus reprezentanul Patriarhiei Române în Japonia, preotul Daniel
    Corîu. Acesta a precizat că în cadrul cimitirului se dorește și amplasarea unei
    capele din lemn pentru construcţia căreia se primesc donaţii pe site-ul
    Reprezentanței Bisericii Ortodoxe Române în Japonia.




    Expoziția de mix
    media Timpuri interesante a artistului evreu de origine română, Max
    Tzinman este găzduită până la 29 iulie de reprezentanţa la Tel Aviv a
    Institutului Cultural Român. Organizatorul arată că lucrările expuse explorează
    gândirea de grup, o tendința psihologică de a avea un consens cu orice preț,
    dar și anonimitatea periculoasă care însoțește confortul contopirii cu
    mulțimea. Creaţiile lui Max Tzinman încep digital, în două sau trei dimensiuni.
    Lor li se adaugă straturi de materiale diferite, precum acrilic, ulei, colaj,
    metal sau plastic pentru a crea structuri statice, imagini mobile, lumină și
    sunet. Artistul s-a născut în Romania, a trăit în Israel, Canada și Statele
    Unite ale Americii. Expoziția de la ICR Tel Aviv mai poate fi vizitată de luni
    până joi, între orele 10.00-17.00 și vineri, între orele 10.00-14.00.


  • Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, mesaj pentru românii de pretutindeni

    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, mesaj pentru românii de pretutindeni

    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis un mesaj de unitate şi frăţietate, de comuniune şi de solidaritate tuturor românilor de pretutindeni, în care îi îndeamnă să fie permanent în legătură cu cei dragi rămaşi în ţară, pentru a păstra unitatea familiei şi comuniunea românească.

    Patriarhul Daniel: Ziua Românilor de Pretutindeni este o zi specială, având o puternică semnificaţie spirituală, de reafirmare a tradiţiilor şi a valorilor credinţei şi culturii poporului român. Prin urmare, Patriarhia Română adresează un mesaj de unitate şi frăţietate, de comuniune şi de solidaritate tuturor românilor de pretutindeni.

    Înaltul ierarh ortodox afirmă că în acest an, declarat de către Sfântul Sinod al BOR drept Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României, cuvântul de preţuire şi întărire duhovnicească adresat tuturor credincioşilor ortodocşi români aflaţi departe de ţară are o semnificaţie deosebită.

    Patriarhul Daniel: Grija pastorală şi atenţia sporită manifestată de Patriarhia Română faţă de românii ortodocşi din străinătate s-a concretizat, în ultimul deceniu, prin înfiinţarea de numeroase parohii şi eparhii noi, care vin în întâmpinarea nevoilor sufleteşti ale credincioşilor români ortodocşi din jurul graniţelor actuale ale României (Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia, Bulgaria, Ungaria), ale românilor din Europa Occidentală, din America, din Australia şi Noua Zeelandă, precum şi din Ţara Sfântă, Cipru, Turcia, Africa de Sud şi Japonia.

    El arată că, prin ierarhii şi preoţii ei, Biserica Mamă îi binecuvîntează şi îi încurajează pe fiii şi fiicele ei duhovniceşti din străinătate şi, totodată, află problemele cu care aceştia se confruntă, în aspiraţia lor pentru un viitor mai bun.

    Patriahul a amintit şi de contribuţia Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu autorităţile de Stat ale României, în păstrarea şi cultivarea identităţii româneşti are şi menirea de a sprijini integrarea socială a românilor în ţările gazdă, fără asimilare culturală şi fără deznaţionalizare.


    În acest sens, se cultivă o convieţuire armonioasă a românilor de pretutindeni cu cetăţenii din ţările în care locuiesc în prezent, mai ales acum când, în unele locuri din lume, criza medicală, morală, spirituală şi economică se manifestă uneori şi prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice şi interreligioase. Cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, cu multă dragoste frăţească şi părintească, îi îndemnăm pe toţi românii care trăiesc în afara României să fie permanent în legătură cu cei dragi rămaşi în ţară, pentru a păstra unitatea familiei şi comuniunea românească, a mai transmis Patriarhul Daniel.


    Ziua Românilor de Pretutindeni se serbează în ultima duminică a lunii mai. În anul 2021, este serbată în data de 30 mai.

  • Libertate religioasă în vremea pandemiei?

    Libertate religioasă în vremea pandemiei?


    În paralel cu apariția, și în România, a noului coronavirus și cu măsurile anti-criză sanitară ale autorităților, taberele pro sau contra Bisericii Ortodoxe majoritare, pro sau contra credincioșilor și a libertății lor religioase s-au radicalizat. Cine are dreptate? Statul? Care restrânge – provizoriu, se justifică el – drepturi și libertăți fundamentale în numele luptei împotriva pandemiei? Sau cei care afirmă că în toate există o linie roșie peste care nu se poate trece?



    Cătălin Raiu este reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă al OSCE și președintele FoRB România, asociație pentru Promovarea Libertății Religioase. L-am întrebat dacă în România s-a încălcat libertatea religioasă în cele zece luni de criză Covid-19 de până acum:


    “S-a încălcat peste tot libertatea religioasă în pandemie, pentru că toate statele au luat măsuri abrupte și în afara standardelor internaționale care prevăd, de altfel, modalitatea precisă în care statul poate interveni în situații de criză, pentru a reglementa în mod democratic restricționarea vieții religioase. Diferența între România și ce s-a întâmplat, grosso modo, în Occident, este că în țara noastră nu s-a respectat niciunul din standardele care reglementează astfel de situații.


    S-a comunicat foarte abrupt, s-au comunicat mai degrabă restricții decât, de exemplu, invitații la parteneriat cu organizațiile religioase care, în situații de criză, au un rol important în societate și s-au folosit termeni nelalocul lor care vor avea consecințe negative mai ales pe termen lung. S-a arătat cu degetul către gesturi liturgice care există de secole și care, în opinia autorităților, ar fi trebuit sistate aproape în totalitate pentru a lupta împotriva efectelor nocive ale pandemiei. Acest lucru este absolut interzis de standardele internaționale privind libertatea religioasă, pentru că nu face decât să tensioneze societatea, să opună credincioși împotriva ne-credincioșilor, să creeze bule sociale, or tensiunile sunt reținute de epiderma societății pe termen lung.”



    Într-un raport al OSCE privind restricționarea drepturilor omului pe perioada stărilor de urgență în cele 57 de țări membre, România se află printre cele care au îngrădit cel mai dur libertatea religioasă. O bună perioadă de timp, slujbele în bisericile românești s-au ținut cu ușile închise, astfel încât credincioșii nu au putut participa la viața religioasă în comunitate nici măcar de Paște. Apoi, s-a decis ca accesul la pelerinaje să le fie permis doar persoanelor cu domiciliul în localitatea respectivă. Au fost interzise procesiunile religioase. Poliția a intrat în biserici și a împărțit amenzi în timpul slujbelor … În paralel, Biserica Ortodoxă a fost un partener al Statului atât prin sfaturile adresate credincioșilor de a respecta îndrumările autorităților, cât și prin acțiunile de caritate întreprinse în sprijinul spitalelor, copiilor, bătrânilor sau al persoanelor defavorizate: BOR a oferit, numai în perioada stării de urgență, peste 4 milioane de euro.



    De ce, atunci, atâtea măsuri împotriva Bisericii, în condițiile în care, în plus, lăcașurile de cult nu au fost, potrivit statisticilor, focare de îmbolnăvire?



    Cătălin Raiu, expert OSCE, are mai multe răspunsuri:


    “Primul se referă, din nou, la standardele internaționale privind restricționarea libertății religioase, care impun ca regulile să fie generale, adică să nu facă diferența între spații religioase și spații laice, tocmai pentru a nu stârni societatea să se dividă, pentru a nu se crea tensiuni între religios și non-religios. Asta duce la discriminare pe termen lung. Un al doilea răspuns, vizibil și în alte țări, este că restricțiile au vizat cu precădere categoriile despre care se știa că sunt, mai degrabă, tăcute în fața autorităților.


    Primul drept restricționat a fost chiar dreptul la sănătate. Sună paradoxal! Atunci când statele și-au propus să facă eforturi consistente în a lupta împotriva pandemiei, primul drept restricționat a fost la sănătate, prin îngreunarea, chiar interzicerea în unele situații, a accesului bolnavilor la sistemul de sănătate pentru boli non-Covid. Unii dintre ei, din păcate, au murit. A doua categorie căreia i s-au sistat drepturile, fiind considerată o categorie tăcută, au fost bătrânii. Acestora le-a fost interzis să iasă din casă la anumite ore … Apoi, au fost școlarii și credincioșii …”



    Ce ar fi trebuit să facă Guvernul de la București pentru ca lupta împotriva pandemiei să nu afecteze libertatea religioasă? Ne spune tot Cătălin Raiu:


    “Primul pas e ceea ce SUA și Marea Britanie fac în mod tradițional, anume să aibă o platformă de dialog între Stat și Culte, care să nu fie politizată, asta înseamnă să aibă și membri ai Guvernului, dar și reprezentanți ai Opoziției, reprezentanți ai tuturor organizațiilor religioase, universitari, ong-iști, militanți pentru drepturile omului, experți independenți, presă – e foarte importantă prezența presei, pentru că duce mai departe mesajele către populație …


    După ce această platformă, care poate fi alcătuită chiar și acum, se pune în mișcare, poate elabora, așa cum a făcut Marea Britanie, un ghid consensual privind restricționarea vieții religioase în timpul pandemiei, deci un ghid cu care, dinainte de a fi aplicat, toți actorii implicați să fie într-o formă sau alta de acord sau, măcar, să înțeleagă compromisul pe care trebuie să îl facă atunci când au de-a face cu restricții. În lipsa acestor doi pași, este doar gălăgie în mass-media! Este doar frustrare în rândul comunităților, frustrare care va rămâne pe termen lung și chiar foarte lung.”



    Într-un articol recent, expertul României la OSCE, Cătălin Raiu, scria că: “relația Stat-Culte pare că este lăsată în mod intenționat sub amprenta tensiunilor, fiind bazată pe supraveghere și control, precum și pe o violență verbală excesivă atât din partea autorităților, cât și din partea unor vectori de opinie, atitudine care arată că angajamentele internaționale ale României în materie de libertate religioasă au doar valoare de metaforă”.



    De ce se întâmplă acest lucru? Cătălin Raiu: “Pentru că noi, după 1990, când am reînceput viața democratică, având inclusiv libertatea religioasă ca principiu constituțional călăuzitor, l-am lăsat înscris în textele legislative, dar nu am făcut politici publice care să mențină libertatea religioasă la statutul de drept fundamental, așa cum se întâmplă în Occident. Tensiunile au apărut pentru că se întreține această stare de confuzie: libertatea religioasă în România este pusă exclusiv pe seama Bisericii.


    Deși ea este în mandatul Statului, pentru că este cuprinsă în Constituție, în legi sau tratate internaționale, Statul nu reflectează asupra libertății religioase, nu face politici publice, nu intervine nici măcar în dezbaterea publică și lasă totul pe seama Bisericii. De asta sunt și din partea Bisericii, câteodată, răbufniri publice și au fost destule anul acesta! De asta sunt și din partea politicienilor, persoane pasagere în funcții politice, exprimări care nu sunt la locul lor deloc. Drepturile omului sunt un domeniu în care construiești ani de zile ceva bun și poți sfărâma totul printr-o simplă declarație.”



    Se apropie Crăciunul și românii nu știu, spre deosebire de cetățenii altor țări, dacă vor avea voie să meargă la biserică sau dacă, acasă, îl vor putea sărbători, în jurul bradului sau al unor mese îmbelșugate, în familie extinsă. În ritmul în care autoritățile au procedat până acum, probabil că oamenii vor afla cu puține zile înainte.




  • Jurnal românesc – 22.02.2019

    Jurnal românesc – 22.02.2019

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că nu promulgă Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019 şi o atacă la
    Curtea Constituţională a României. Este bugetul rușinii naționale (…)
    nerealist, supraevaluat și întârziat, a spus Klaus Iohannis, care a
    criticat Partidul Social Democrat pe care l-a acuzat că este incapabil să
    guverneze. Există aspecte de neconstituționalitate în acest buget, nu se
    respectă obligații asumate față de UE si se încalcă drepturi fundamentale, a
    mai spus preşedintele. Klaus Iohannis a susţinut că sunt probleme mari în
    spitale, că Educația este subfinanțată şi a apreciat că România este bulversată
    după Ordonanţa de Urgenţă 114 din 2018, care instituie unele măsuri
    fiscal-bugetare, printre care aşa numita taxă pe lăcomie. Iohannis
    a acuzat PSD că, deşi nu are bani de investiții, a majorat sumele destinate
    partidelor politice şi că a făcut din administrația locală o victimă
    sigură prin reducerea cu 1 miliard de lei a bugetelor acestora. În
    replică, şeful Senatului şi liderul ALDE România, Călin Popescu Tăriceanu, a
    declarat că gestul preşedintelui de a ataca bugetul de stat la Curtea
    Constituțională este total inoportun și nejustificat, şi se
    constituie într-un nou mod prin care șicanează guvernul și încearcă să-i
    blocheze activitatea.




    Ministrul pentru Românii de
    Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a participat la Sydney, în Australia, la
    evenimentul 130 de ani de nemurire cu ocazia căruia a fost
    sărbătorită opera și personalitatea poetului Mihai Eminescu. La manifestare,
    care a adus laolaltă români și australieni, artiști, scriitori, iubitori ai
    poeziei românești și ai limbii române, au participat şi ambasadorul României în
    Australia și Noua Zeelandă, Nineta Bărbulescu, şi Consulul General al României
    la Sydney, Iulian Nițu. Ministrul român a salutat inițiativa, a subliniat
    utilitatea a cât mai multor parteneriate menite să promoveze România și
    valorile sale peste hotare şi i-a încurajat pe românii din Sydney să depună
    proiecte destinate susținerii identității culturale, lingvistice și spirituale
    românești. În continuarea inițiativelor ministerului de a acorda recunoaștere
    românilor care fac cinste ţării peste hotare, Elena Intotero i-a oferit o
    distincție simbolică scriitorului George Roca, a cărui activitate literară și
    publicistică se bucură de recunoaștere atât în România, cât și în Australia și
    Statele Unite ale Americii. Totodată, ministrul le-a oferit distincții pentru
    promovarea culturii românești scriitorului și cântărețului australian Daniel
    Reynaud și actorului Tug Dumbly, care au interpretat poezii de Mihai Eminescu.
    Vizita oficialului român va continua în Noua Zeelandă la Auckland și
    Wellington.




    Sinodul Bisericii Ortodoxe
    Române s-a reunit, la Bucureşti sub conducerea Patriarhului Daniel, pentru a
    discuta despre situaţia bisericească din Ucraina după recunoaşterea
    autocefaliei Bisericii Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
    BOR cere ca membrii celor 127 de parohii ortodoxe româneşti din Ucraina,
    concentrate în regiunea Bucovinei de Nord, să fie consultaţi şi să aibă
    libertatea de a se organiza într-un vicariat ortodox român după modelul
    vicariatului ortodox ucrainean din România. Ierarhii ortodocşi români cer şi garanţii
    scrise din partea autorităţilor bisericeşti şi statale ucrainene că identitatea
    etnică a românilor din Ucraina va fi respectată.

  • Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    Limba română a fost omagiată în Timocul sârbesc

    La Biblioteca Națională din Bor a avut
    loc în data de 31 august 2017 conferința Sinonimia vlah/român – provocări și
    realități. Graiuri vorbite de românii/vlahii din Timoc, organizată de
    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, în parteneriat
    cu Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia Ariadnae
    Filum. Evenimentul a marcat sărbătorirea Zilei Limbii Române.


    Un cuvânt
    de salut a fost adresat de conducerea bibliotecii, de moderatorul conferinței,
    Zavișa Jurj, președintele Asociației Ariadnae Filum și de reprezentanții
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, care au
    transmis mesajul directorului general adjunct, Nicolae Brînzea.


    Venim
    în această zi de sărbătoare, în care omagiem limba română, cu un mesaj de
    felicitare, dar și de încurajare pentru toți vorbitorii de limbă română din
    Valea Timocului. Felicitări pentru capacitatea extraordinară de a păstra
    intactă o limbă nu scrisă, ci doar vorbită. Au vorbit-o străbunicii,
    bunicii, părinții și pe care se străduie să o vorbească și copiii. Încurajare
    pentru eforturile care trebuie depuse, în parteneriat, ca limba română să
    reziste. (…). Institutul <> vă asigură că
    va continua proiectele destinate etnicilor români din Serbia, cu accent pe
    utilizarea limbii române și în alt spațiu decât cel privat. Limba română rămâne
    factorul care ne unește și care reflectă conștiința comună a destinului românesc,
    a transmis domnul Nicolae Brînzea.


    Cele
    peste 100 de persoane de toate vârstele prezente la eveniment au
    audiat apoi prelegerea susținută de etnograful și lingvistul Slavoljub
    Gațovici, autor al seriei de Lucrări selectate privind Istoria
    Românilor/Vlahilor din Serbia de Răsărit în cinci cărți. Limba română
    s-a format și a evoluat de-a lungul Dunării, graiul timocean fiind o mărturie a
    acestui aspect. Controversa referitoare la graiul timocean ca limbă vlahă nu
    are fundament științific, ci doar o origine pur politică, croită de
    autoritățile sârbești, teză care poate fi combătută numai prin folosirea limbii
    române în școli și în biserici, fără piedici, fără presiuni, fără tertipuri.
    Limba vorbită de românii din Timocul sârbesc este o variantă a limbii române, nu
    o limbă distinctă, a concluzionat etnograful și lingvistul Slavoljub.
    Gațovici.


    Partener media: TVR Internaţional

  • Jurnal românesc – 19.08.2015

    Jurnal românesc – 19.08.2015

    România a exportat în primele 6 luni ale acestui an bunuri şi servicii de 27 de miliarde de euro,
    conform biroului de statistică al Uniunii Europene – EUROSTAT. În aceeaşi
    perioadă, importurile României au fost de peste 30 de miliarde de euro, astfel
    că balanţa comercială în prima jumătate a anului a fost negativă şi a depăşit 3
    miliarde de euro. Comerţul exterior al României este relativ echilibrat cu
    ţările din afara UE, înregistrând un plus de 100 de milioane, în timp ce
    balanţa comercială cu ţările membre este negativă, ajungând la aproape 3,5
    miliarde de euro.




    Primarii,
    consilierii judeţeni şi locali care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare nu-şi vor mai pierde mandatul, potrivit unei propuneri legislative
    de modificare a Statutului aleşilor locali, semnată de un grup de 16
    parlamentari de la toate partidele parlamentare. Iniţiativa legislativă, semnată
    de 6 deputaţi PSD, 6 UDMR, 2 PNL, unul de la minorităţi şi unul de la PC-PLR,
    se află în dezbatere publică pe site-ul Camerei Deputaţilor. Legea aflată în
    vigoare prevede că aleşii locali îşi pierd mandatul în cazul unei condamnări,
    prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de
    libertate, actul normativ nefăcând distincţia între pedeapsa la închisoare
    cu suspendare şi cea cu executare.




    Construcţia în
    România a noii linii de producţie de elicoptere Super-Puma ar urma să înceapă în a doua jumătate a lunii
    octombrie, a anunţat Ministerul Economiei. Procesul de recrutare a primului lot
    de angajaţi cu înaltă calificare a fost aproape finalizat. Demersurile au
    început după ce Guvernul de la Bucureşti şi concernul Airbus Helicopters au
    semnat o înţelegere în acest sens în septembrie anul trecut. Fabrica va fi
    integrată în parcul tehnologic aerospaţial de pe platforma IAR Braşov. Primul
    elicopter civil Super Puma ar urma să fie lansat în 2017, iar varianta militară
    în anul următor.




    Efectele secetei
    vor fi discutate în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor marţea
    viitoare, a anunţat preşedintele acesteia, liberalul Nini Săpunaru. La
    dezbateri au fost invitaţi ministrul de resort, Daniel Constantin, precum şi
    reprezentanţi ai asociaţiilor din domeniu. Opoziţia liberală critică
    guvernul pentru că nu a luat din timp măsuri împotriva secetei. Ministrul agriculturii a
    declarat, luni, că pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30%
    din cauza secetei se va acorda un ajutor de la bugetul statului, dar în cazul
    fermierilor mari trebuie anunţată Comisia Europeană. In privinţa refacerii infrastructurii
    de irigaţii, Constantin a spus că în total este nevoie de peste 1,4 miliarde de
    euro.




    Patriarhia Română şi eparhiile sale
    au declarat în 2014 la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5
    milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că
    structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop
    patrimonial, scrie gandul.info. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este
    Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit anul trecut de 1,67 milioane euro,
    urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de
    Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus în
    2014: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la
    Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro.




    Fiscul a descoperit, după o
    săptămână de verificări, că o sumă de până la 495 de milioane de euro nu poate
    fi justificată de primele 313 persoane a căror avere a fost deja verificaă de
    inspectorii ANAF. Cele mai multe dintre aceste persoane, 65, sunt din regiunea
    Bucureşti-Ilfov. Sumele în plus au fost
    calculate prin diferenţa dintre alocările de fonduri (cheltuieli, constituiri
    de depozite, investiţii etc.) dintr-o perioadă, din care au fost scăzute
    sursele neimpozabile şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă. ANAF a făcut
    verificările în cadrul Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor
    fizice, pe care l-a declanşat pe 6 august.

  • Mesaj al Patriarhului Daniel cu prilejul Duminicii migranților români

    Mesaj al Patriarhului Daniel cu prilejul Duminicii migranților români

    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, îi îndeamnă pe credincioșii ortodocși români din străinătate să cultive legătura cu slujitorii BOR prin participarea la viața liturgică a parohiilor românești din afara granițelor, adresându-le cuvinte de prețuire și de încurajare.



    “Îndeosebi, ne adresăm părinților români plecați la muncă în străinătate, îndemnându-i să păstreze unitatea familiei și să rămână în permanent contact cu fiii și cu fiicele lor și cu cei rămași în țară, pentru că distanțele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora față de alții”, afirmă Patriarhul BOR, într-un mesaj cu prilejul Duminicii migranților români (16 august 2015), care în acest an coincide cu prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni (16 august).



    “Cu prilejul Duminicii migranților români, adresăm calde felicitări tuturor românilor care, cu demnitate și stăruință, contribuie la păstrarea, cultivarea și promovarea spiritualității și identității românești. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți românii aflați printre străini, dăruindu-le sănătate și mântuire, pace și fericire, dimpreună cu bucuria de a fi iubitori de Biserică și de Neam!”, a urat Patriarhul.



    Prin hotărârea Sinodului BOR din 25 februarie 2009, în prima duminică din august după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului (15 august), există o zi dedicată tuturor românilor migranți. În afara granițelor României există 13 eparhii ortodoxe române în care slujesc 935 de clerici, în 844 de parohii și filii și 28 de mănăstiri și schituri.