Tag: Borcea

  • Alăxerli urbanistiţi a Călărașlui

    Alăxerli urbanistiţi a Călărașlui

    Istoria locală easti idyealui atractivă ca iţi altă di itia că u llia pi napandica bana-a oamiñiloru ditu ună tadi zonă, emu ditu videala-a mentalului colectivu gheneralu, emu a specificlui aţilui locu. La 120 kilometri tu notu-data di București easti căsăbălu Călărași, reședința a giudeţlui cu idyea numă, tru cari băneadză apropea 65.000 di oamiñi. Călărași easti pe mealu di nastânga a brațlui Borcea cari s’amparti di Dunaru ndreptulu a căsăbălui vărgaru Silistra. Oamiñi cu anami cari s-amintară aoa fură yeaturlu și istoriclu Pompei Samarian, scritorlu Ștefan Bănulescu, istoriclu Nicolae Bănescu, actorlu Ștefan Bănică, politicianlu Mircea Ciumara, criticlu di artă Mircea Deac.



    Loclu avu ună simasie tu tricutlu kiro, ninti di secolu 19-ţi. Tru kirolu a prinţiplui Mircea atelu Auşlu, tu bitisita-a secolui 14-ţi și ahurhita-a secolui 15-ţi, Călărașlu easti adusu aminti ca loc di pupasu a poștăllei cari triţea Dunrlu cătă ţitatea Durostorum, Silistra di adză. Documentili medievale zburăscu ti dauă numi pi cari căsăbălu di adză vahi li avu. Unu easti Lichirești, cari tru kirolu a dumniillei al Mihali Livendulu ditu bitisita a secolui 16-ţi lli-aspunea aţelli cari băna nhoară. Doilu, aestu di tora, ari ună pitriţeari militară la căvălarlli cari vigllea yimbrukea pisti Dunaru și cari lucra ti corespondența cu capitala. Tru 1734 hoara creaşti ca importanță și easti spusă tu documenti ca pănăyiru, bănătorlli lucra tu agricultură și emburlăki.



    Anamisa di 1812 și 1828, Călărașlu cănoaști fănicadzllia a polimiloru aruso-nturţeşti și dauă epidemii vărtoasi di ciumă și huleră. Tru 1833, Călărașlu agiundzi capitala giudeţlui Ialomița a deapoa aestă alăxeari di statut lli-aduţi creaştiri icunomică. Tru 1852, tru kirolu al Barbu Știrbey, căsăbălu xanancupără ciuflikea iu eara aştirnută di agiundzi căsăbă eleferisitu. Di numa al Știrbey easti ligată planimetria-a căsăbălundridzearea di călliuri ndreapti, paraleli, păzări și un bulevardu. Idyea cumu tuţ căsăbadzlli românești, Călărașlu va s’cănoasc4 ună dizvultari accelearată după thimilliusearia-a statlui român tru 1859, după amintarea independințăllei di stat a Româniillei tru 1877 și după protlu polimu mondial.



    Tru istoria alăxerlilor succesive a căsăbălui, secolu 20 ari și el contribuția a lui. Nai ma importantă alăxeari easti aţea faptă di demolărli fapti tu añilli 80 anda s’kiru tută misuhorea veaclle, ma pţănu ună casă, veacllea dimarhie, cari adză apănghiseaşti Muzeulu Municipalu Călărași. Ti aspărdzearea a veclliului Călărași feaţimu muabeti cu muzeugraflu Florin Rădulescu. “Fu un fenomen complexu, el ahurhi tu kirolu a pactului Ribbentrop-Molotov. Atumţea ahurhi nai ma limbidu urghia contra-a uvreiloru. Emu, misuhorea-a Călărașlui tu aţelu kiro u avea tu mănă mulță uvrei. Eara dukeñi cu casi, mpadi eara dukeñilli la patomatlu di ndzeană eara casili. Născănti eara dati cu niki, alti eara a nicukirloru. Aşi ahurhi prota dalgă di emigrari, di fudziră uvreilli. Tru “Cartea lae” a fănicadzloru ţi s’feaţiră cu uvreilli, alăncită tru 1946, s’pirmituseaşti ti contractili zñiipsitoari ţi li adra aţelli cari eara la puteari, neise cu uvreilli și agiundzea nicukiri, proţentul ma mari ditu nicukirată nihiinda a uvreilor. Ma fudziră uvreilli, coproprietarlli agiumsiră nicukiri cu tuti di anvărliga.”



    După 1945 catandisea s’alăxeaşti di itia că politica şi s’alăxeaşti . Florin Rădulescu. “Vini alăxearea di regimu, viniră comuniștilli. Casili fură naționalizati, ună parti di eali. Alti fură confiscate fără acti. Protili instituții a statlui kinduriră tru aesti casi tu ma marea cali ditu căsăbă iu easti și muzeulu a nostru. Aflămu tu Biblioteca a Congreslui American ună carti di tilefunu a Călărașlui ditu 1959 iu calea avea numa “7 brumaru” și tu ea avea tricuti tuti instituțiile. Dupu unu kiro, cathi instituție ș-anălţă unu altu scamnu, alţu sediu și aesti casi armasiră ca pondi neise nimirimitisiti. Avem dimecu ună nimirimitiseari ditu añilli 1941-1941, ună nimirimitiseari ditu 1947-1948, aţea ditu 1959-1960, și tuti aesti casi s-asparsiră aoa şi aclo cu treaţirea-a kirolui, tu născănti locări.”



    Misuhorea istorică a Călărașlui s’azvurnuea dinintea-a ocliloru și di itia că avea ună cabaia ftuhie tu aţelu kiro. Deapoa ceareia ti aspărdzeari a căsăbălui va s’hibă ayuñiusită di itia a unăllei taxirati tu fisi: cutreamburlu di locu ditu 4 di marţu 1977. Florin Rădulescu. “Spunerli a născăntoru oamiñi cari bănară atumţea spun că multi eara cu citia guvisită nica şi arudzinată di ploaie, cu şoariţ tru eali, nu s’băna tu eali, ti niufiliseari eara. Ma ghini spusă, lipsea investiț păradz tră s’poată s’hibă ufilisiti. Nkisinda di la aesta și di la vrearea-a regimului ta s’analţă ţiva nău nu putu s’hibă di căuli demolarea ică aspărdzearea. Aoa, tu misuhori, alănciră ti prota oară dauă blocuri tră specialiștilli englezi cari viniră s’bagă pi cicioru di lucru dauă combinati, unu di celuloză și carti, alantu ti părmătii di construcții. Multu kiro, pi loclu a magazinlui universal, avea ună casă veaclle cari atumţea eara cănăscută cu numa “Clublu englez” di itia că eara urdinată ma multu di englezi. Vini deapoa cutrimburarea-a loclui ditu 1977 cari li stulţină aproapea tuti casili veclli și aestă eara oara anda s’nkisi cu demolărli, neise aspărdzearea a casiloru. Și ași s’agiumsi că maş aestă casă tru cari himu tora s’hibă anvărtuşită şi s’armănă ncicoari.”



    Alăxearea urbanistică a Călărașlui tricu pritu ndauă sticuri di oară di ma marea simasie. Aţeali cari avură impactul nai cama mari eara ditu secolu 20.



    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala










  • Transformări urbanistice ale Călărașiului

    Transformări urbanistice ale Călărașiului

    Istoria
    locală este la fel de atractivă ca oricare alta deoarece ea surprinde viețile
    oamenilor dintr-o zonă anumită, atât din punctul de vedere al mentalului
    colectiv general, cât și al specificului acelei zone. La 120 de kilometri sud-est
    de București se află orașul Călărași, reședința județului cu același nume, în
    care locuiesc aproximativ 65.000 de oameni. Călărași este pe malul stâng al
    brațului Borcea care se desparte de Dunăre în dreptul orașului bulgar Silistra.
    Oameni cu notorietate care s-au născut aici au fost medicul și istoricul Pompei
    Samarian, scritorul Ștefan Bănulescu, istoricul Nicolae Bănescu, actorul Ștefan
    Bănică, politicianul Mircea Ciumara.


    Locul
    a avut o oarecare importanță anterioară secolului al 19-lea. În timpul
    principelui Mircea cel Bătrân, la sfârșitul secolului al 14-lea și începutul
    secolului al 15-lea, Călărașiul este menționat ca loc de popas al poștei care
    traversa Dunărea către cetatea Durostorum, actuala Silistra. Documentele medievale
    vorbesc despre două nume pe care actualul oraș le-ar fi purtat. Unul este
    Lichirești, care în timpul domniei lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului
    al 16-lea îi desemna pe cei care locuiau în sat. Al doilea, cel actual, are o
    trimitere militară la călăreții care păzeau punctul de trecere de peste Dunăre
    și care se ocupau de corespondența cu capitala. În 1734 satul crește ca
    importanță și este menționat ca târg, locuitorii ocupându-se de agricultură și
    comerț.


    Între
    1812 și 1828, Călărașiul cunoaște duritățile războaielor ruso-turce și două
    epidemii puternice de ciumă și holeră. În 1833, Călărașiul devine capitala
    județului Ialomița iar această schimbare de statut atrage dezvoltare. În 1852,
    în timpul lui Barbu Știrbey, orașul răscumpără moșia pe care era amplasat și
    devine oraș liber. De numele lui Știrbey este legată planimetria orașului care
    va duce la trasarea de străzi drepte, paralele, piețe și un bulevard. Asemenea
    tuturor orașelor românești, Călărașiul va cunoaște o dezvoltare accelerată după
    fondarea statului român în 1859, după dobândirea independenței de stat a
    României în 1877 și după primul război mondial.


    În
    istoria transformărilor succesive ale orașului, secolul 20 are și el contribuția
    sa. Cea mai importantă transformare este cea produsă de demolările anilor ’80
    în urma cărora s-a pierdut întregul centru vechi, cu excepția unei singure
    clădiri, vechea primărie, care astăzi adăpostește Muzeul Municipal Călărași.
    Despre demolarea vechiului Călărași am discutat cu muzeograful Florin
    Rădulescu. A fost un fenomen
    complex, el a început cu momentul pactului Ribbentrop-Molotov. Atunci a început
    cel mai clar prigoana împotriva evreilor. Or, zona centrală a Călărașiului era
    deținută la vremea respectivă de foarte mulți evrei. Erau prăvălii cu locuințe,
    la parter erau prăvăliile, la etaj erau locuințele. Unele erau închiriate,
    altele erau ale proprietarilor. A avut loc astfel primul val de emigrare, au
    plecat evreii. În Cartea neagră a atrocităților la care au fost supuși
    evreii, apărută în 1946, se povestește despre contractele păguboase pe care le
    încheiau cei care erau la putere cu evreii și deveneau coproprietari, procentul
    covârșitor din proprietate nefiind al evreilor. Evreii plecând, coproprietarii
    au devenit proprietari cu totul.


    După
    1945 situația se schimbă deoarece politica se schimbă. Florin Rădulescu. A venit schimbarea de regim, au
    venit comuniștii. Casele au fost naționalizate, o parte din ele. Altele au fost
    confiscate fără acte. Principalele instituții ale statului s-au instalat în
    aceste case pe strada centrală unde se află și muzeul nostru. Am găsit în
    Biblioteca Congresului American o carte de telefon a Călărașiului din 1959 unde
    strada se numea 7 noiembrie și pe ea se aflau toate instituțiile. La un moment
    dat, fiecare instituție și-a construit alt sediu și aceste case au rămas
    neîngrijite. Avem deci o neîngrijire din anii 1941-1941, o neîngrijire din
    1947-1948, cea din 1959-1960, și toate aceste case s-au degradat.


    Centrul
    istoric al Călărașiului se ruina văzând cu ochii și pe fondul sărăcirii tot mai
    accentuate din acea perioadă. Iar soluția demolării lui va fi grăbită de
    producerea unui fenomen natural: seismul din 4 martie 1977. Florin Rădulescu. Mărturiile unor oameni care au
    trăit atunci spun că multe erau cu acoperișurile perforate de ploaie, cu
    șobolani în ele, total insalubre, de nefolosit. Mai bine spus, trebuia
    investiți bani pentru a putea fi folosite. Pornind de la aceasta și de la
    dorința regimului de a construi ceva nou a fost posibilă demolarea. Aici, pe
    centru, au apărut prima dată două blocuri pentru specialiștii englezi care au
    venit să pună pe picioare două combinate, unul de celuloză și hârtie, celălalt
    de materiale de construcții. Foarte mult timp, pe locul magazinului universal,
    a existat o clădire veche care atunci era cunoscută drept Clubul englez
    deoarece era frecventată mai mult de englezi. A venit apoi cutremurul de pământ
    din 1977 care a fragilizat aproape toate clădirile vechi și acesta a fost
    momentul care a inaugurat demolările. Și așa s-a ajuns ca doar această clădire
    în care ne aflăm să fie consolidată și să rămână în picioare.


    Transformarea
    urbanistică a Călărașiului a trecut prin câteva momente importante. Cele care
    au avut impactul cel mai mare au fost cele din secolul 20.

  • Nachrichten 08.02.2019

    Nachrichten 08.02.2019


    Das Bukarester Regierungskabinett hat bei der Sitzung am Freitag unter dem Vorsitz der Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă den Haushaltsentwurf für 2019 angenommen. Vorgesehen sind erhebliche Erhohungen der Fonds für Investitionen, Gesundheits- und Bildungswesen. Mehr als 2% des Bruttoinlandsprodukts werden weiterhin für Verteidigung vorgesehen, gemä‎ß der Verpflichtungen gegenüber der NATO. Ferner werden die für eine neue Erhöhung der staatlichen Renten und Gehälter erforderlichen Beträge bereitgestellt, und es sind konsistente Zuweisungen für die Kommunalhaushalte vorgesehen. Während die Einnahmen 33,4% des BIP ausmachen, wobei das meiste Geld aus Sozialversicherungsbeiträgen, Mehrwertsteuer, Verbrauchsteuern und Steuern besteht, betragen die Ausgaben 35,9%. Die rechtsgerichtete politische Opposition hat die Regierungskoalition PSD-ALDE kritisiert, weil sie den Haushalt für das laufende Jahr mit inakzeptabler Verspätung erarbeitet hat. Der Haushalt 2019 basiert auf einem Bruttoinlandsprodukt, das erstmals 1.000 Milliarden Lei (etwa 212 Milliarden Euro) übersteigt, auf einem Wirtschaftswachstum von 5,5%, einer durchschnittlichen jährlichen Inflation von 2,8% und einem geschätzten Haushaltsdefizit von 2,55%. Der Haushaltsentwurf wird dem Parlament zur Besprechung und Abstimmung vorgelegt.



    Das Konzept des Raketenschutzschilds der NATO ist eine Aktion, die den aktuellen Bedrohungen angemessen ist und alle internationalen Verpflichtungen, einschlie‎ßlich des Vertrags zwischen den Nuklearstreitkräften INF, respektiert. Jeder Versuch Russlands, dies zu leugnen, sei eine “eklatante Desinformation” und ein Versuch, von der tatsächlichen Verletzung dieses Vertrags durch den russischen Staat abzulenken, teilte das rumänische Au‎ßenministerium am Freitag mit. Die Erklärung kam nach Beratungen des rumänischen Au‎ßenministers, Teodor Melescanu, mit NATO-Generalsekretär Jens Stoltenberg und den Vertretern der Alliierten. Das rumänische Au‎ßenministerium bekräftigt, dass der Militärstützpunkt aus Deveselu (Südrumänien) eine streng defensive Rolle spielt und nicht dem INF-Vertrag unterliegt. Die Aussagen finden in einem Kontext statt, in dem der russische Vize-Au‎ßenminister Sergej Riabkov letzte Woche sagte, die Möglichkeit des Einsatzes von 24 US-amerikanischen Marschflugkörpern Tomahawk in Rumänien sei heute real und dabei betonte, dass Moskau eine solche Bedrohung nicht ignorieren könne. Das russische Verteidigungsministerium hat den USA vorgeschlagen, das Raketenabwehrsystem in Rumänien zu zerstören, weil es gegen den INF-Vertrag versto‎ßen würde. Im Zentrum des Konflikts steht die neue russische Rakete Novator 9M729, die nach Ansicht der USA gegen den 1987 abgeschlossenen INF-Vertrag versto‎ßen würde, der eine Reihe von konventionellen Raketenraketen und Bodenraketen mit einer Reichweite von 500 bis 5.500 km verbietet. Moskau weist die Vorwürfe der USA zurück und behauptet, seine Rakete habe eine Reichweite von 480 km. Die USA und Russland haben angekündigt, sich aus diesem Vertrag zurückzuziehen.



    Rumäniens Staatspräsident Klaus Iohannis hat beschlossen, Juan Guaido als Interimspräsidenten Venezuelas anzuerkennen, teilte das Präsidialamt am Freitag mit. Rumänien müsse als Innehaber des turnusmä‎ßigen EU-Ratsvorsitzes und vor dem Hintergrund einer zunehmenden Dynamik der internationalen Entwicklungen schnelle und fundierte Reaktionen in au‎ßenpolitischen Fragen haben, im Einklang mit den wichtigsten Prioritäten seiner Au‎ßenbeziehungen, sagte der rumänische Staatschef Klaus Iohannis. Die USA, Kanada und der Gro‎ßteil der EU-Staaten und Lateinamerikas haben ebenfalls ihre Unterstützung für Juan Guaido ausgesprochen. Am Samstag sprachen China und Russland bei einem Treffen des UN-Sicherheitsrats ihre Unterstützung für Präsident Nicolas Maduro aus. Maduro hat die Aufrufe der USA, Kanadas, der EU und der lateinamerikanischen Länder zum Organisieren von Neuwahlen abgelehnt.



    Das informelle Treffen der europäischen Innenminister in Bukarest ist am Freitag mit der Justizsektion fortgesetzt worden. Die Tagung wurde von Justizminister Tudorel Toader geleitet. Auf der Tagesordnung standen drei gro‎ße Debatten: eine über die Zukunft der justiziellen Zusammenarbeit in Zivil- und Handelssachen, eine über elektronische Beweismittel – Bewahrung und Bereitstellung in Strafsachen. und letztere verwies auf die Zukunft der justiziellen Zusammenarbeit in Strafsachen. An dem Treffen beteiligte sich auch die EU-Kommissarin für Justiz, Verbraucherschutz und Gleichstellung Vera Jourova, die sich zuversichtlich zeigte, dass die künftige Europäische Staatsanwaltschaft einen Beitrag zur Bekämpfung der Kriminalität im Zusammenhang mit europäischen Mitteln und Korruption leisten wird. Für das Amt des Generalstaatsanwalts der Europäischen Staatsanwaltschaft gehört die ehemalige Leiterin der rumänischen Antikorruptionsbehörde DNA, Laura Codruta Kovesi, zu den drei Favoriten. Am Donnerstag waren Terrorismus, polizeiliche Zusammenarbeit, der Schengen-Raum und Migration die Hauptthemen, die auf dem informellen Treffen der EU-Innenminister im Rahmen der rumänischen Ratspräsidentschaft erörtert wurden.



    Offiziere, Polizeibeamte, Strafvollzugsbeamte und Reservisten des Militärs protestierten am Freitag in Bukarest. Sie fordern bessere Arbeitsbedingungen, ein angemessenes Gehalt für das Arbeitspersonal und die Beendigung der Diskriminierung von Militärrentnern. Gewerkschaftern zufolge wurden die Gehälter der Verteidigung, der öffentlichen Ordnung und des nationalen Sicherheitspersonals durch Notverordnungen eingefroren und die Militärrenten wurden um über 30% gekürzt, wobei einige Rentenansprüche aufgehoben wurden. Gewerkschaftsmitglieder sagen auch, dass die Mittelzuweisungen zur Verbesserung der Arbeitsbedingungen sowie zur Bereitstellung von Einrichtungen und Logistik stetig zurückgegangen sind.



    Der ehemalige Bürgermeister von Constanta, Radu Mazare, wurde vom Gerichtshof in Bukarest wegen rechtswidriger Rückführung und Übertragung von Grundstücken in der Nähe vom Strandbereich an der rumänischen Riviera zu einer neunjährigen Haftstrafe verurteilt. Mazare wird seine Strafe jedoch nicht verbü‎ßen, da er vor zwei Jahren nach Madagaskar geflohen ist, wo er sich jetzt aufhält. In demselben Strafverfahren wurden auch der ehemalige sozialdemokratische Präsident des Landkreisrates Nicusor Constantinescu und der ehemalige Fu‎ßballclubbesitzer von Dinamo Bukarest, Cristian Borcea verurteilt. Den Ermittlern zufolge entstand durch die illegalen Geschäften mit gro‎ßen Grundstücken für den rumänischen Staat ein Schaden von rund 114 Millionen Euro.



    Am 12. Februar soll der Vorstand der rumänischen Zentralbank im Parlament angehört werden, hat der Gouverneur der Zentralbank Mugur Isarescu angekündigt. Der Haushalts- und Finanzausschuss des Senats habe die Einladung vor einiger Zeit verschickt, die Sitzung könne jedoch nicht abgehalten werden, da es Aspekte gebe, die einer Klärung bedürfen, so Mugur Isarescu. Die Zahl der Menschen, die in Rumänien an der Grippe erkrankt sind, hat 95 erreicht. Dies geht aus den neuesten Informationen des Nationalen Zentrums für die Überwachung und Bekämpfung übertragbarer Krankheiten hervor. Die Opfer hatten keine Impfung gegen das Virus erhalten. Bislang haben sich rund 1,3 Millionen Rumänen gegen die Grippe impfen lassen, das Gesundheitsministerium stellt weitere 30.000 Impfstoffe für Risikopatienten bereit. Zu dieser Kategorie gehören Patienten mit chronischen Krankheiten, schwangere Frauen, Kinder und ältere Menschen. In Rumänien wurde eine Grippe-Epidemie gemeldet, nachdem die Zahl der Grippe-Todesfälle gestiegen war.