Tag: borş de peşte

Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de imaginat. Dar cine îl pregăteşte mai bine? Aceasta a fost întrebarea la care au dat răspunsul juriul primei ediţii a Festivalului borşului de peşte, organizat recent în localitatea Crişan. Fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. În faţa unei asistenţe de peste o mie de persoane, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca se face cel mai bun borş de peşte.

Înainte de a prezenta reţeta de borş pescăresc, să menţionăm câteva preparate tradiţionale din Delta Dunării. Ştiuca umplută este un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate. Umplutura este constituită din carne de peşte, orez, gălbenuş de ou şi condimente. Un alt preparat tradiţionale plachia de peşte, servită alături de mămăligă.

Se spune că turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2 ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt, precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în funcţie de numărul de porţii pe care vrea să-l obţină. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră, însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.

În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt bucăţi mari de peşte, care pot fi servite cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.

Peştele a reprezentat dintotdeauna alimentul de bază al locuitorilor Deltei Dunării care sunt în măsură să îl pregătească într-o varietate culinară greu de imaginat. Dar cine îl pregăteşte mai bine? Aceasta a fost întrebarea la care au dat răspunsul juriul primei ediţii a Festivalului borşului de peşte, organizat recent în localitatea Crişan. Fiecare echipă a primit aceeaşi cantitate de peşte, iar în primele două manşe ale concursului de gastronomie a avut de pregătit câte două feluri de preparate, cu excepţia borşului a cărui pregătire a constituit o probă separată. În faţa unei asistenţe de peste o mie de persoane, juriul a decis că locuitorii satului Caraorman au cea mai bogată gastronomie bazată pe peşte, iar la Jurilovca se face cel mai bun borş de peşte.

Înainte de a prezenta reţeta de borş pescăresc, să menţionăm câteva preparate tradiţionale din Delta Dunării. Ştiuca umplută este un preparat care se obţine cu multă muncă şi pentru care este nevoie de dexteritate. Umplutura este constituită din carne de peşte, orez, gălbenuş de ou şi condimente. Un alt preparat tradiţionale plachia de peşte, servită alături de mămăligă.

Se spune că turistul care nu a gustat borşul pescăresc nu a vizitat cu adevărat Delta Dunării. În zonele în care peştele se găseşte din belşug, aşa cum este şi Delta Dunării, se pun în ceaun sau în oală, la fiert, mai întâi peşti mărunţi, evisceraţi, necurăţaţi de solzi, dar bine spălaţi, cam un kilogram. Zeama astfel obţinută este strecurată şi turnată într-un alt vas. În această zeamă sunt adăugate legume tăiate mărunt, de obicei ceapă, 1 … 2 ardei graşi, câteva roşii, o ceaşcă cu orez. În perioada sezonului rece, ardeii graşi şi roşiile sunt înlocuite de rădăcinoase tăiate, de asemenea, mărunt, precum pătrunjel şi ţelină. Se completează cu apă, ceaunul este pus pe pirostrii, iar când legumele sau zarzavatul este aproape fiert, sunt adăugate şi bucăţi mari de peşte. Rămâne la aprecierea bucătarului cât peşte va pune, în funcţie de numărul de porţii pe care vrea să-l obţină. Se lasă la fiert la foc potrivit, îndepărtându-se în permanenţă spuma. Fiertura poate fi acrită după gust, fie cu borş, fie cu roşii, fie cu oţet, ultima variantă fiind tradiţională pentru Delta Dunării. Prepararea borşului de peşte nu durează mai mult de o oră, însă trebuie să fim atenţi pentru ca nu cumva peştele să fie ţinut prea mult la fiert, iar carnea să înceapă să se desprindă de pe oase.

În Delta Dunării, zeama este servită într-un castron şi alături, pe un platou, sunt aduse bucăţile mari de peşte pentru a fi consumat separat împreună cu mujdei de usturoi. În oferta restaurantelor putem întâlni atât denumirea ciorbă de peşte, dar şi cea de borş pescăresc. Diferenţa este că în farfuria de ciorbă sunt şi bucăţi de peşte, în timp ce, la borşul pescăresc, în farfuria de supă este doar o zeamă acră cu legume, iar alături, pe o farfurie întinsă, sunt bucăţi mari de peşte, care pot fi servite cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.