Tag: Bosnia Hertegovina

  • Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Comisia Europeană a recomandat, miercuri, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Bosnia-Herţegovina. Totodată, a recomandat acordarea statutului de ţară candidată la aderare Georgiei, odată ce va îndeplini anumite condiţii.

    Președinta Comisiei Europene a afirmat că această completare a blocului comunitar este un apel al istoriei. Completarea Uniunii noastre are şi o logică puternică economică şi geopolitică. Fostele extinderi au arătat beneficiile enorme atât pentru ţările care aderă, cât şi pentru UE. Câştigăm cu toţiiˮ, a punctat Ursula von der Leyen.

    La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat bucuroasă că aceste țări sunt pe calea cea bună în direcţia deschiderii negocierilor de aderare.

    Avizul favorabil al instituției de la Bruxelles trebuie aprobat de cei 27 de membri la summitul din 14-15 decembrie al Uniunii Europene, dar, până atunci, statele vor trebui să mai ducă la îndeplinire unele măsuri-cheie. În cazul Chișinăului, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

    Republica Moldova a evoluat cel mai bine dintre statele care doresc să adere la Uniunea Europeană, spun reprezentanţii Comisiei, dar reforma justiţiei, lupta cu corupţia şi deoligarhizarea sunt trei condiţii care au rămas neîndeplinite din cele nouă pentru începerea negocierilor de aderare. A fost evidențiată lentoarea funcţionării justiţiei şi numărul mare de cazuri în aşteptare. În același timp, nu s-au făcut progrese în cazurile de înaltă corupţie unde nu s-au înregistrat condamnări. De aceea, Comisia recomandă Chișinăului să asigure un proces transparent şi bazat pe meritocraţie la numirea membrilor instituţiilor judiciare şi ale procuraturii, inclusiv a procurorului general, să se asigure că instituţiile anticorupţie funcţionează într-o structură organizatorică clară şi cu resurse adecvate.

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a salutat decizia Comisiei de începere a negocierilor de aderare. Moldova se află, cu fermitate, pe calea aderării la UE şi vom continua să lucrăm neobosit pentru îndeplinirea acestui scopˮ, a transmis liderul de la Chișinău.

    În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei, adoptarea unei legi privind activitatea de lobby şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. Recomandarea reprezintă un reper important în drumul Kievului spre integrarea occidentală şi o mutare strategică pentru blocul comunitar, în condiţiile în care Ucraina se confruntă cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. Comisia Europeană consideră că ţara a dovedit că este capabilă să facă progrese în armonizarea cu acquis-ul UE, chiar şi în vremuri de război.


  • CE recomandă statutul de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina

    CE recomandă statutul de țară candidată pentru Bosnia și Herțegovina

    Începutul anului
    2022 a fost marcat de războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al
    Rusiei împotriva Ucrainei, o trezire dură la o nouă realitate geopolitică.
    Acest lucru a pus din nou extinderea Uniunii Europene în prim-planul agendei
    europene. Prin urmare, Comisia Europeană recomandă ca Bosnia și Herțegovina să
    fie candidată. Statul cu o populație de trei milioane și jumătate de locuitori
    va trebui să parcurgă 14 reforme obligatorii. Acestea privesc domeniul
    justiției, al prevenirii conflictelor de interese și corupției. Bosnia și Herțegovina
    va trebui, de asemenea, să lucreze pentru întărirea frontierelor, pentru
    asigurarea sistemului de azil, dar și pentru asigurarea libertății de exprimare
    și a presei și protecția jurnaliștilor, în special prin asigurarea urmăririi
    judiciare adecvate a cazurilor de amenințări și violențe împotriva angajaților
    și colaboratorilor din mass-media. Comisia
    Europeană este pregătită să sprijine în continuare eforturile Bosniei și
    Herțegovinei și prin instituirea unei organizații la nivel înalt pentru a
    monitoriza implementarea reformelor și raportarea progreselor.


    Olivér Várhelyi, comisarul
    pentru vecinătate și extindere, a declarat: Ne așteptăm din
    partea conducerii Bosniei și Herțegovinei să profite la maximum de această
    șansă și să implementeze reformele cât mai curând posibil. Politica de
    extindere a Uniunii Europene este o investiție geostrategică în pacea,
    stabilitatea, securitatea și creșterea socioeconomică a continentului nostru
    european. Rapoartele noastre oferă o evaluare obiectivă și echitabilă, dar și
    orientări clare pentru a le permite partenerilor noștri să identifice domeniile
    în care trebuie să accelereze reformele pentru a realiza progrese. Nu există
    nicio alternativă și este în interesul nostru comun să accelerăm procesul de
    integrare, începând cu țările din Balcanii de Vest, unde investim de mulți ani
    pentru a le aduce mai aproape de UE. Recomandarea de a acorda statutul de țară
    candidată este un moment istoric pentru cetățenii Bosniei și Herțegovinei. Vor
    fi relansate, astfel, eforturile privind reformele și îndeplinirea celor 14
    priorități-cheie stabilite în avizul Comisiei, care rămân esențiale pentru
    deschiderea negocierilor de aderare.


    Consiliul European
    și-a exprimat disponibilitatea de a acorda Bosniei și Herțegovinei statutul de
    țară candidată și a invitat Comisia Europeană să raporteze cu privire la punerea
    în aplicare a celor 14 priorități-cheie, acordând o atenție deosebită celor
    care constituie un set substanțial de reforme. În pofida tulburărilor politice
    și a alegerilor generale din 2 octombrie, liderii partidelor politice
    reprezentate în Adunarea Parlamentară a Bosniei și Herțegovinei, în iunie 2022,
    s-au angajat să respecte principiile pentru asigurarea unui stat funcțional,
    care să avanseze pe calea europeană. Îndeplinirea celor 14 priorități-cheie din
    avizul Comisiei privind cererea țării de aderare la Uniunea Europeană va
    permite recomandarea deschiderii negocierilor de aderare.


  • Intrarea în Bosnia şi Herţegovina, permisă  cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ

    Intrarea în Bosnia şi Herţegovina, permisă cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ

    Cetăţenilor statelor membre UE, inclusiv românilor, le va fi permisă intrarea în Bosnia şi Herţegovina cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile din Bosnia şi Herţegovina au anunţat noi măsuri privind condiţiile de intrare pe teritoriul acestui stat. Astfel, începând cu data de 16 iulie a.c., cetăţenilor statelor membre UE, inclusiv cetăţenilor români, le va fi permisă intrarea în Bosnia şi Herţegovina cu condiţia prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore, anterior momentului intrării în Bosnia şi Herţegovina, precizează MAE.

    Potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile din Bosnia şi Herţegovina, regimul de tranzit rămâne neschimbat, nefiind necesară prezentarea certificatului medical solicitat în cazul şederii. Cetăţenii români pot tranzita Bosnia şi Herţegovina numai în scopul revenirii în România/în statul de reşedinţă, cu condiţia să nu se cazeze/să înnopteze pe teritoriul Bosnia şi Herţegovina. Tranzitul în scop turistic este permis doar pe coridorul Neum (Croaţia-Bosnia şi Herţegovina-Croaţia).

    Pentru transportatorii de mărfuri au fost ridicate toate restricţiile de circulaţie.

    Pentru a intra pe teritoriul Bosniei şi Herţegovina rămâne în vigoare obligativitatea folosirii paşaportului şi nu a cărţii de identitate, ca document de călătorie.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sarajevo: +387 33 66 88 93; +387 33 214022, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    În cazul unei situații cu un caracter de urgenţă, românii au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice: +387 61 428 354.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51903, https://sarajevo.mae.ro/ şi http://www.mae.ro/.

  • Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate

    Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate

    Alegeri parlamentare 2016: Votarea pentru militarii din străinătate




    Secţii de votare pentru militarii din străinătate



    Alegeri parlamentare 2016: Militarii din Afganistan au la dispoziție 3 secții de votareKosovo și Bosnia-Herțegovina – câte una.



    Cea mai mare parte dintre cei 780 de militari aflați în străinătate vor avea posibilitatea să voteze, duminică, în secțiile amenajate de autoritățile române în statele în care aceștia se află în misiune, majoritatea dintre ei acționând în teatrul de operații din Afganistan.




    Unde sunt secţiile de votare?



    Potrivit site-ului Ministerului Apărării Naționale, în Afganistan sunt 631 de militari români. Pentru ei, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, au fost amenajate trei secții de votare – două la Kabul, dintre care una la ambasadă, și una la baza din Kandahar, în timp ce pentru cei 56 de militari aflați în Kosovo există o secție de votare la Pristina, amenajată la Biroul de Legătură al României.



    Țara noastră mai are 38 de militari în Bosnia-Herțegovina. Aceștia își vor putea exercita dreptul de vot la secția organizată la Ambasada din Sarajevo.



    Alți 55 participă în misiuni internaționale în diverse colțuri ale lumii. Cei mai mulți dintre ei — 34 — sunt observatori și monitori.



    Câţi militari avem peste hotare?



    687 de militari din numărul total al celor care participă la misiuni internaționale o fac în cadrul unor operațiuni NATO, în timp ce 45 iau parte la misiuni de observare și monitorizare iar 38 acționează sub egida ONU.