În plină desfăşurare a Festivalului
Internaţional George Enescu, Editura Casa Radio aduce pe piaţa de carte un
titlu de mare ajutor oricărui iubitor de cultură ce doreşte fie să descopere,
fie să înţeleagă mai bine personalitatea şi creaţia lui George Enescu. Breviar
enescian este titlul sub care compozitorul şi muzicologul Pascal
Bentoiu – iscusit exeget al opusurilor enesciene şi totodată orchestrator al
unor importante lucrări neterminate de Enescu, a realizat o trecere în revistă
a creaţiilor marelui compozitor român. Aşadar, este vorba de o carte cu patru
CD-uri, cuprinzând comentariile rostite de Pascal Bentoiu şi transcrise,
inclusiv cu traducerea textului în limba engleză. Comentariile sunt accesibile
publicului fără vreo pregătire specială, vorbitor sau nu de limbă română, şi
constituie un adevărat compendiu despre universul enescian.
O descriere a acestor prezentări o face chiar
Pascal Bentoiu, în Cuvântul introductiv al cărţii: Culegerea
de comentarii aici înfăţişate a însoţit un şir de 31 de emisiuni la Radio
România Muzical între 1 februarie şi 30 august 2005. Tema ciclului era
prezentarea unei integrale a operei enesciene. Desigur, o integrală în
adevăratul sens al cuvântului va fi trebuit să cuprindă eventual şi cele câteva
zeci de lucrări şi fragmente de lucrări ale autorului scrise până la 16 ani.
Noi am preferat să pornim de la opus 1 – Poema Română, şi, epuizând
lucrările numerotate de autor, ca şi piesele instrumentale de concurs
nenumerotate, dar publicate de Enescu (flaut, violă, harpă cromatică,
trompetă), am adăugat zece alte titluri, fie piese originale (precum Impromptu concertant, Sonata
Torso ori Trio-ul în la minor), fie piese recuperate din schiţe sau
întregite în baza schiţelor (exemplu: Poemul vocal-orchestral Isis, Simfoniile a IV-a şi a V-a). Ceea ce a dus totalul la aproape 50 de
titluri, arătând de fapt adevăratele dimensiuni ale Operei. Şi, încă o dată, a
fost vorba de integrală într-un sens destul de relativ şi mai degrabă
pragmatic. Chiar şi între piesele mai târzii s-ar fi putut oferi câteva titluri
în plus, nu multe, evident, dar să zicem: Quartettsatz (1906) sau fragmentele orchestrate din Suite châtelaine (1911). Enescu
a scris nu puţin, cum îi plăcea să afirme, ci mult, chiar foarte mult, dacă
luăm în considerare şi numărul proiectelor ne-duse la capăt. Tipologia sa
artistică nu e foarte diferită de cea a lui Mihai Eminescu, de la care de
asemenea ne-au rămas sumedenie de lucrări neterminate. Acestor imenşi artişti
fantezia lor debordantă le-a oferit mai mult decât puteau desăvârşi.
Cartea
Breviar enescian este disponibilă la vânzare pe site-ul Editurii Casa
Radio (www.edituracasaradio.ro) şi la standul din str. Temişana nr. 31, Bucureşti,
unde poate fi achiziţionată la preţul de producător. Pe restul perioadei
Festivalului George Enescu (până pe 24 septembrie), poate fi găsită şi la
standurile proprii ale Editurii Casa Radio din foaierul Sălii Mari a Palatului
şi din Piaţa Festivalului.
Produsele
Editurii Casa Radio se găsesc şi în magazinele de specialitate (librăriile
Humanitas şi Cărtureşti).