Tag: BRICS

  • Ukraine-Gipfel in Saudi-Arabien: Kiew legt Zehn-Punkte-Friedensplan vor

    Ukraine-Gipfel in Saudi-Arabien: Kiew legt Zehn-Punkte-Friedensplan vor





    Hochrangige Politiker aus Dutzenden von Ländern aus aller Welt erörterten bei einer Klausurtagung in Saudi-Arabien mögliche Lösungen zur Beendigung des Konflikts zwischen Russland und der Ukraine. Riad war besonders daran interessiert, dass Brasilien, Indien, China und Südafrika, die zusammen mit Russland die sogenannte BRICS-Gruppe bilden, an den Gesprächen teilnehmen. Nach Angaben Kiews waren die Gespräche in Dschidda nicht einfach. Präsident Wolodymyr Selenskyj erklärte, die ukrainische Delegation habe ihren Zehn-Punkte-Friedensplan vorgestellt, der den vollständigen Abzug der russischen Truppen aus dem ukrainischen Hoheitsgebiet vorsieht.



    Der Leiter der Präsidialverwaltung in Kiew, Andrij Jermak, ist seinerseits der Ansicht, dass das Treffen die Unterstützung der teilnehmenden Länder für den Grundsatz der Unverletzlichkeit der Grenzen bekräftigt habe. Er sagte, es seien unterschiedliche Ansichten zu den wichtigsten Grundsätzen der ukrainischen Friedensformel vorgetragen worden, aber alle Anwesenden hätten das Bekenntnis ihrer Länder zu den Grundsätzen der UN-Charta, einschlie‎ßlich des Völkerrechts und der Achtung der Souveränität, zum Ausdruck gebracht. Darüber hinaus, so der Chef der Präsidentschaftskanzlei, plädierten die Vertreter der ukrainischen Delegation für Verteidigungs- und Sicherheitsgarantien sowie für Investitionen und hoben die Bedeutung eines globalen Friedensgipfels sowie des Getreide-Abkommens hervor.



    Rumänien wurde in Saudi-Arabien durch den ehemaligen Au‎ßenminister Bogdan Aurescu vertreten, der jetzt die Funktion des au‎ßenpolitischen Beraters des rumänischen Präsidenten ausübt., Aurescu hat die von Präsident Wolodymyr Selenskyj vorgeschlagene Friedensformel nachdrücklich unterstützt. Jeder künftige Frieden muss die Sicherheit der Ukraine innerhalb ihrer international anerkannten Grenzen und die Freiheit des Landes garantieren, seine souveränen Entscheidungen ohne Einmischung von au‎ßen zu treffen. Rumänien wird der Ukraine so lange zur Seite stehen, wie es notwendig ist, um diesen Krieg zu gewinnen“, sagte Bogdan Aurescu.



    Die letzte Runde der russisch-ukrainischen Friedensgespräche hatte im März in Istanbul stattgefunden und war ergebnislos ausgegangen. Kiew machte daraufhin jegliche weitere Gespräche mit Moskau von einem vollständigen Rückzug der russischen Truppen aus der Ukraine und der Wiederherstellung der völkerrechtlich anerkannten Grenzen abhängig. Darüber hinaus fordert Kiew die Einrichtung eines Tribunals zur Ahndung von Kriegsverbrechen, die den russischen Streitkräften angelastet werden, die Gewährleistung der Sicherheit von Kernkraftwerken und zusätzliche Sicherheitsgarantien im euroatlantischen Raum.



    Russland nahm am Gipfeltreffen zwar nicht teil, der Kreml verlautbarte jedoch, man werde die Gespräche beobachten. Aus Moskau hie‎ß es au‎ßerdem, Russland sei offen für Friedensgespräche, verlange aber im Gegenzug von Kiew die Anerkennung der neuen territorialen Gegebenheiten“, womit die von russischen Streitkräften besetzten Gebiete der Ukraine gemeint sind.



    Die jährliche Sitzung der UN-Generalversammlung im September wird der Ukraine voraussichtlich eine weitere Gelegenheit bieten, ihre Argumente vorzubringen. Au‎ßerdem plant das Land für den Herbst ein Gipfeltreffen, um die Unterstützung für seinen Zehn-Punkte-Friedensplan zu konsolidieren. Kiew setzt dabei auf die Hoffnung, dass der Friedensplan die Grundlage für ein künftiges Abkommen bilden wird.

  • Another brick in the wall?

    Another brick in the wall?

    Tu kirolu ditu soni, s’veadi ună haristuseari ahoryea, tru zonele di argumentație antiamericană, antidimocratică ică anticapitalistă di tamam, ta s’aducă tu muabeti alăncearea a unăllei alianțe vărtoasă a alternativelor la sistemlu dimocratic contemporan.


    Numa easti simplă, un acronim, BRICS, di la văsiliili ţi fac parti: Brazilia, Rusia, India, China și Africa di Sud, dimi South Africa. Ama aestă parei și numa a llei nu suntu năi, au di cama di dauă dikenii di existență. Numa u diadi un economist ditu SUA, prota fu BRIC, diapoa South Africa adusi un “S” di bitisită. Aţeali patru, cama diapoa ţinţi, văsilii reprezentau mări state cari cunuștea ună creaștire rapidă, atea ti da izini a statisticienilor s’pruveadă ună dominație a văsiliiloru ditu aestă parei tru economia mondială di la giumitatea aluştui secol.


    Fenomenul nu easti nău niţi tora ma niţi atumţea, tu ahuhrita añiloru 2000, cându fu thimilliusită pareia BRICS, atea tin ă da izini s’invocăm cunuscuta piesă Pink Floyd. S’nă aduţemu aminti maş di “tigrilli” asiatiţ ali economiei mondiale, aţeali văsilii cari ciudusea pritu creastirea a lor economică, acă niscănti nu aveau niţi dipu multi resurse și niţi sisteme politiţi dimocratiţi. Ma ninti, mărli văsilii ditu America di Sud avea dimăndată rezultate di simasie tru dizvoltarea economică, aplicânda cearei di la mărlie școlliuri americane di mindueari economică ama eșuară tru niveluri multu mări a borgillei externe.


    Dialihea, nu easti zborlu ti parei cari agiumsiră la gradul di organizare al BRICS că, nica ma multu, la fenomene di dizvoltare cari ciudusiră cumata a jurnaliștilor.


    Tu ahuhrită și BRIC a fost tut un subiect di ahtări hăbări, ama nu alăncră andamasili şi gaereţli di organizare și formalizare a idiiille. Ditu 2009, di la primul summit BRIC, dizvărtitu la Ekaterinsburg, tru Rusia, s-feaţiră jgllioati relativ timidi cătă alăxearea a inițiativăllei tru ună organizație economică, cu coopearare streasă ama și adunarea tu idyiulu scupo a niscăntoru elemente. Ndauă naeţ suntu evidinte: antiamericanismul, naetea ta s’da ună apandisi a gruplui G7 a naima diezvultate state ditu lume, alumta anamisa di Rusia și China, năuntrulu a BRICS, tră dominarea aluştui mecanismu.


    Istoriţlli nă aduc aminti di “Mișcaria văsiliiloru nealiniate”, cari vrea ta s’hibă ună organizație a economiilor emergente, cari nu aproaki adiararea la vără ditu mările puteri, occidintalii pro-americani ică Uniunea Sovietică și lagărlu a llei comunist. Tru realitate, anticapitalismul eara cabaia vărtosu, tru kirolu anda s’mutrea cu simbatie la comunism și la agiutorlu sovietic. Tutunăoară, figurile di prota thesi a Minarillei di nealiniere eara un şingiru di lidiri autocrat a aluştoru năi craturi emergente di atumţea. Și tru aestu kiro, lidirllii cabaia vărtoşi a niscăntoru regimuri cu mari probleme tru tiñisearea a ndrepturilor omului s’vedi tu harea di promotori a pareiillei sumu hlambura alumtăllei politice, acă principiile arădăpsiti suntu economice.


    Prezența Rusiillei tru BRICS easti tributară acutotalui pritu opera a lidirlui dia Moscova, alumta internațională contra ti tut ţi nsimneadză dimocrație ică mecanism cari nu-lli străxeaşti dotu absurdul ti s’nkisească ataca iuţido tu lumi și căndu s’va, ta s’alikească ţi va şi di iu va.


    Dimensiunea reală a colaborarillei tru cadrul BRICS, nica şi atea ti băgarea tu lucruu a niscăntoru mecanisme comune, avu cabaia kindinu tu kirolu a crizăllei COVID. Nkisitu ditu China, virusul feaţi fănicadz tru tută lumea, dimocratică ică nu, ama maxus tru India și Brazilia și baş şi tu Africa di Sud. Dialihea, nu ari informații credibile ti criza COVID ditu un sistem ncllisu cata cum atelu arus. Un altă luyurie ţi nu poati s’hibă dukită easti agioclu diplo ali Rusiei cari llia parti la lucrările G7, acă tu aestu kiro minduea s’ascumbusească economiile emergente contra aliştei parei. Tru 1997, tru un gest di dişcllidiari cătă Rusia, condusă atumţea di Boris Elțtru, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume călisiră aestă văsilie, multu ma pțănu dizvoltată și dimocratică, la andamasili a lor la kipită, formând un G8. Tru 2014, cându anexarea ali Crimei yilipsi alithili naeţ a prezidintului rus, Moscova işi ditu G7. BRICS nu easti ună inițiativă nauă și niţi un acronim di cari avdzămu ti prima oară. Năi pot s’hibă maş politiţli pi cari văsiliili participante li hăbărisescu și le promoveadză, dialihea, tru sinferlu işiş, tru cadrul a relațiilor internaționale a lumillei globale di astăndză.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Another brick in the wall?

    Another brick in the wall?

    Tu kirolu ditu soni, s’veadi ună haristuseari ahoryea, tru zonele di argumentație antiamericană, antidimocratică ică anticapitalistă di tamam, ta s’aducă tu muabeti alăncearea a unăllei alianțe vărtoasă a alternativelor la sistemlu dimocratic contemporan.


    Numa easti simplă, un acronim, BRICS, di la văsiliili ţi fac parti: Brazilia, Rusia, India, China și Africa di Sud, dimi South Africa. Ama aestă parei și numa a llei nu suntu năi, au di cama di dauă dikenii di existență. Numa u diadi un economist ditu SUA, prota fu BRIC, diapoa South Africa adusi un “S” di bitisită. Aţeali patru, cama diapoa ţinţi, văsilii reprezentau mări state cari cunuștea ună creaștire rapidă, atea ti da izini a statisticienilor s’pruveadă ună dominație a văsiliiloru ditu aestă parei tru economia mondială di la giumitatea aluştui secol.


    Fenomenul nu easti nău niţi tora ma niţi atumţea, tu ahuhrita añiloru 2000, cându fu thimilliusită pareia BRICS, atea tin ă da izini s’invocăm cunuscuta piesă Pink Floyd. S’nă aduţemu aminti maş di “tigrilli” asiatiţ ali economiei mondiale, aţeali văsilii cari ciudusea pritu creastirea a lor economică, acă niscănti nu aveau niţi dipu multi resurse și niţi sisteme politiţi dimocratiţi. Ma ninti, mărli văsilii ditu America di Sud avea dimăndată rezultate di simasie tru dizvoltarea economică, aplicânda cearei di la mărlie școlliuri americane di mindueari economică ama eșuară tru niveluri multu mări a borgillei externe.


    Dialihea, nu easti zborlu ti parei cari agiumsiră la gradul di organizare al BRICS că, nica ma multu, la fenomene di dizvoltare cari ciudusiră cumata a jurnaliștilor.


    Tu ahuhrită și BRIC a fost tut un subiect di ahtări hăbări, ama nu alăncră andamasili şi gaereţli di organizare și formalizare a idiiille. Ditu 2009, di la primul summit BRIC, dizvărtitu la Ekaterinsburg, tru Rusia, s-feaţiră jgllioati relativ timidi cătă alăxearea a inițiativăllei tru ună organizație economică, cu coopearare streasă ama și adunarea tu idyiulu scupo a niscăntoru elemente. Ndauă naeţ suntu evidinte: antiamericanismul, naetea ta s’da ună apandisi a gruplui G7 a naima diezvultate state ditu lume, alumta anamisa di Rusia și China, năuntrulu a BRICS, tră dominarea aluştui mecanismu.


    Istoriţlli nă aduc aminti di “Mișcaria văsiliiloru nealiniate”, cari vrea ta s’hibă ună organizație a economiilor emergente, cari nu aproaki adiararea la vără ditu mările puteri, occidintalii pro-americani ică Uniunea Sovietică și lagărlu a llei comunist. Tru realitate, anticapitalismul eara cabaia vărtosu, tru kirolu anda s’mutrea cu simbatie la comunism și la agiutorlu sovietic. Tutunăoară, figurile di prota thesi a Minarillei di nealiniere eara un şingiru di lidiri autocrat a aluştoru năi craturi emergente di atumţea. Și tru aestu kiro, lidirllii cabaia vărtoşi a niscăntoru regimuri cu mari probleme tru tiñisearea a ndrepturilor omului s’vedi tu harea di promotori a pareiillei sumu hlambura alumtăllei politice, acă principiile arădăpsiti suntu economice.


    Prezența Rusiillei tru BRICS easti tributară acutotalui pritu opera a lidirlui dia Moscova, alumta internațională contra ti tut ţi nsimneadză dimocrație ică mecanism cari nu-lli străxeaşti dotu absurdul ti s’nkisească ataca iuţido tu lumi și căndu s’va, ta s’alikească ţi va şi di iu va.


    Dimensiunea reală a colaborarillei tru cadrul BRICS, nica şi atea ti băgarea tu lucruu a niscăntoru mecanisme comune, avu cabaia kindinu tu kirolu a crizăllei COVID. Nkisitu ditu China, virusul feaţi fănicadz tru tută lumea, dimocratică ică nu, ama maxus tru India și Brazilia și baş şi tu Africa di Sud. Dialihea, nu ari informații credibile ti criza COVID ditu un sistem ncllisu cata cum atelu arus. Un altă luyurie ţi nu poati s’hibă dukită easti agioclu diplo ali Rusiei cari llia parti la lucrările G7, acă tu aestu kiro minduea s’ascumbusească economiile emergente contra aliştei parei. Tru 1997, tru un gest di dişcllidiari cătă Rusia, condusă atumţea di Boris Elțtru, nai ma dizvoltate văsilii ditu lume călisiră aestă văsilie, multu ma pțănu dizvoltată și dimocratică, la andamasili a lor la kipită, formând un G8. Tru 2014, cându anexarea ali Crimei yilipsi alithili naeţ a prezidintului rus, Moscova işi ditu G7. BRICS nu easti ună inițiativă nauă și niţi un acronim di cari avdzămu ti prima oară. Năi pot s’hibă maş politiţli pi cari văsiliili participante li hăbărisescu și le promoveadză, dialihea, tru sinferlu işiş, tru cadrul a relațiilor internaționale a lumillei globale di astăndză.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala