Radio România Internațional

Tag: Brosteni

  • Sat Dârmoxa, Broşteni, judeţul Suceava

    Sat Dârmoxa, Broşteni, judeţul Suceava

    Puţină lume ştie că oraşul cu cea mai mare întindere din România,
    este Broşteni ocupând o suprafaţă de 596,66 de kilometri pătraţi, din judeţul
    Suceava. Este situat pe valea râului Bistriţa, la graniţa cu
    judeţele Neamţ şi Harghita, fiind format din localităţile Broşteni, Cotârgaşi,
    Dârmoxa, Frasin, Hăleasa, Holda, Holdiţa, Lungeni, Neagra şi Pietroasa. Statutul
    de oraş l-a căpătat relativ recent, în 2004, până atunci fiind comună. O comună
    al cărei nume are o puternică rezonanţă culturală pentru români, fiind locul
    uneia dintre poveştile scrise de Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești – d.
    31 decembrie 1889, Iași, clasic al literaturii române, cunoscut în special
    datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie). Şi satul Broşteni fiind împrăştiat, mai ca
    toate satele de la munte, nu se ruşinau lupul şi ursul a se arăta ziua scria
    Ion Creangă despre locul unde a plecat prima dată la studii şi a luat râie de
    la caprele gazdei sale, Irinuca.


    Printre cele mai importante obiective turistice din oraş se numără
    Biserica din lemn Sfântul Nicolae cunoscută şi sub denumirea de Biserica -
    muzeu Ion Creangă, construită în anul 1779, denumită azi astfel fiindcă aici,
    potrivit poveştilor autobiografice, se desfăşura şcoala primară. Mai pot fi
    vizitate Casa administratorilor Domeniilor Coroanei (1895), Şcoala din Holdiţa
    (1905), Cuptorul de ars var din Dârmoxa (1924) şi Piatra simbolică Ion
    Creangă – o piatră ce aduce aminte de scena din Amintiri din copilărie în
    care casa Irinucăi este dărâmată de un bolovan, aruncat de Nică (numele
    copilului Ion Creangă, din Amintiri din copilărie.)


    Tot în satul Dârmoxa, poate fi vizitată Crescătoria de cerbi,
    locaţie care anul acesta a luat premiul Margareta de aur decernat de Revista
    Vacanţe la ţară și ANTREC România, la secţiunea Experienţe de vacanţă şi
    agrement, ediţia a XVII-a. Cristian Alexandru Catană, redactor şef al revistei
    Vacanţe la ţară, ne-a povestit: Ne-am bucurat să vedem că, pe de-o parte
    turistul s-a emancipat, el vrea să descopere mai mult, vrea să descopere
    comunitatea şi, pe de altă parte, proprietarii au înţeles acest mesaj, s-au
    adaptat şi oferă veritabile experienţe de vacanţă. Spre exemplu, în zona
    Bucovinei, există o crescătorie de cerbi, în Dârmoxa, unde turiştii se pot caza
    într-o cabană tradiţională, cu totul de lemn, respectă şi arhitectura locală,
    foarte puţin invazivă în acel mediu care este frecventat de cerbi, de ciute, cu
    puncte de observare a faunei locale. Există totodată pensiuni care promovează
    acest concept de turism lent, o educaţie spre zona de ecoturism, pentru mici
    trasee de drumeţii, pentru copii, iniţierea în această educaţie montană.


    Ne aflăm la 20 km de Broșteni, într-un tărâm de poveste apartinând
    munţilor Bistriţei, situat la o altitudine de 1250 m. Aici se găsesc cerbi şi
    căprioare, vite, porci şi porci mistreţi, găini şi stupi de albine. Pot fi organizate şi plimbări off-road,
    există şi un traseu de tiroliană și puteţi face drumeții.


    Alte obiective turistice ce pot fi
    vizitate în apropiere sunt mănăstirile din Nordul Moldovei, stațiunea de la
    Băile Vatra Dornei, Mina de Sulf de la Călimani, Pietrele Doamnei pe Muntele
    Rarău, Cheile Bistriței și Lacul Iezer din Călimani.


  • Evanghelie Zappa, precursor al renaşterii olimpice

    Evanghelie Zappa, precursor al renaşterii olimpice

    Izvoarele documentare nu ne oferă prea multe informaţii despre personalităţile care au promovat ideea Jocurilor Olimpice înaintea baronului Pierre de Coubertin. Cu toate acestea, nu au fost puţini cei care, inspirându‑se din izvoarele de civilizaţie ale antichităţii, au considerat că principiile olimpismului pot ajuta ca lumea să devina mai bună şi mai paşnică.



    Intre precursorii renaşterii olimpismului modern, una dintre cele mai importante figuri este cea a lui Evanghelie Zappa. De numele lui este legat, printre altele, unul dintre monumentele importante ale Atenei – Zapeionul.



    Cititorul nostru ar putea să se întrebe, pe bună dreptate, de ce postul românesc de radio îi acordă o atenţie deosebită lui Evanghelie Zappa, cunoscut mai degrabă ca o personalitate a Greciei secolului XIX. Răspunsul este simplu – Evanghelie Zappa a fost cetăţean al Ţării Româneşti, calitate pe care a dobândit-o în 1844, după 11 ani de la stabilirea sa aici.



    Zappa a venit în România pentru a se ocupa de comerţul cu cereale. S-a stabilit la Broşteni, în apropiere de Bucureşti, unde a avut şi o moşie. A acumulat, în scurt timp, o avere considerabilă. A fost iniţiatorul primei acţiuni olimpice de amploare din secolul 19. Intr-un memoriu adresat oficialităţilor elene, în 1858, Zappa propunea “restaurarea Jocurilor Olimpice, care să fie celebrate la fiecare patru ani, dupa învăţăturile vechilor greci, strămoşii noştri”. Un an mai târziu, în 1859 deci, are loc prima întrecere olimpică a epocii moderne, cu concurenţi din tot spaţiul elen. Urmatoarele ediţii ale Jocurilor au loc în 1870, apoi 1875, 1888 şi 1889, cuprinzând şi concursuri artistice sau diverse expoziţii. Totuşi, din cauza caracterului lor limitat teritorial şi a desfăşurării la intervale neregulate, aceste jocuri nu au fost luate în considerare la alcătuirea listei Olimpiadelor moderne. Cercetătorii fenomenului olimpic le-au denumit ulterior jocuri “panelenice” sau “preolimpice”, dar au recunoscut rolul determinant al lui Evanghelie Zappa în promovarea lor şi, implicit, în impulsionarea renaşterii Olimpiadelor moderne.



    Legaturile strânse ale lui Zappa cu România au dat naştere şi la exagerări. In 1936, un ziar sportiv bucureştean titra: “Olimpiadele moderne au fost iniţiate de un român”. Gazeta relua o informaţie difuzată de o revistă sportivă maghiară care afirma ca Jocurile Olimpice organizate la Atena, la iniţiativa lui Coubertin, în 1896 nu au reprezentat prima olimpiadă, ci prima olimpiadă internaţională. Acelaşi articol făcea referire la doi dintre campionii Jocurilor din 1859: Dimitrie Atanasiu, învingator la fugă, şi Constantin Hristu, câştigător la aruncări. “După nume, credem că amândoi erau români”, spunea articolul. Faptul nu a fost însă confirmat ulterior.



    Despre Evanghelie Zappa mai trebuie spus că a contribuit, prin donaţii, la fondarea Academiei Române. Totodată, a sprijinit redactarea uneia din primele gramatici române. In 1867, la fondarea Academiei, a avut loc dezvelirea unui bust al lui Evanghelie Zappa. “Iubirea lui de românism fie un exemplu care să afle mulţi imitatori”, spunea, cu acea ocazie, în discursul său, unul dintre membrii fondatori ai Academiei, V.A. Urechia.