Radio România Internațional

Tag: Bruxelles

  • Jurnal românesc – 05.12.2024

    Jurnal românesc – 05.12.2024

    De la inaugurarea Consulatului General al României la Cernăuți și până în prezent, Ziua Națională a României a fost sărbătorită, în fiecare an, de comunitatea românească din nordul Bucovinei, noteaza BucPress. Spre deosebire de anii precedenți, anul acesta în epicentrul sărbătorii s-au aflat copiii și profesorii din școlile cu predarea în limba română din regiunea Cernăuți. La Sărbătoarea Zilei Naționale a României organizată la Cernăuți, ambasadorul României la Kiev, Alexandru Victor Micula, Consulul României la Solotvino, Grațian-Florin Pârvu și întregul corp diplomatic de la Consulatul General al României la Cernăuți, condus de Irina Loredana Stănculescu, s-au întâlnit cu membrii comunității românești din regiune, dar și din județul Suceava, cu autoritățile ucrainene care au transmis mesaje de mulțumire și de felicitare poporului român. Pe scenă au evoluat colective folclorice din regiune, dar și tineri dansatori, care, au primit cadouri și diplome din partea statului român. În cadrul sărbătorii Zilei Naționale a României au fost menționați cu diplome și cadouri de preț cei șase elevi, participanți și învingători la Olimpiada Naționala la limba și literatura română din regiunea Cernăuți, dar și marele Campion al lumii la arte marțiale mixte Ion Curelaru, etnic român din nordul Bucovinei, care a adus acasă de la Campionatul mondial din Tașchent – medalia de aur, evidențiindu-se printre cei mai buni sportivi din lume.

     

    Prima reuniune a Grupului de lucru la nivel de experți, creat în baza „Declarației cu privire la cooperarea privind aspectele de management al apelor internaționale în bazinul râului Prut”, s-a desfășurat la Chișinău. Evenimentul a reunit experți tehnici din cele trei țări semnatare ale Declarației (R. Moldova, România și Ucraina), precum și reprezentanți ai Convenției internaționale privind protecția Dunării, sub egida căreia va activa acest grup de lucru, transmite MOLDPRES, citat de Radio Chisinau. Participanții au prezentat situația curentă în domeniul managementului integrat al resurselor de apă din bazinul râului Prut, precum și activitățile realizate la nivel național în scopul protecției și prevenirii poluării resurselor de apă. Printre prioritățile aprobate se numără inițierea elaborării Planului integrat de management al bazinului râului Prut, promovarea implementării măsurilor coordonate și consolidarea monitorizării comune în bazinul râului Prut.

    Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a avut, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul Muncii și Protecției Sociale din Republica Moldova, Alexei Buzu, în care a fost discutată armonizarea legislației naționale a muncii cu cea europeană, anunţă Radio Chişinău. Siegfried Mureșan a afirmat, cu această ocazie, că integrarea europeană a Republicii Moldova înseamnă mai multe locuri de muncă și mai bine plătite pentru oameni, înseamnă drepturi și condiții de muncă europene pentru lucrătorii din Moldova, precum şi sprijinirea și protejarea categoriilor vulnerabile de populație. Siegfried Mureșan a mai tranmis că, în calitate de raportor al Parlamentului European, va accelera adoptarea Facilității de Creștere pentru Republica Moldova în valoare de 1,8 miliarde de euro.

     

    ICR anunţă că artista vizuală și cineasta română Adina Pintilie participă la expoziția de grup „The New Subject: Mutating Rights and Conditions of Living Bodies”, organizată de The Creative Association of Curators TOK la KINDL – Centre for Contemporary Art, Berlin, în perioada 15 septembrie 2024 – 26 ianuarie 2025. Această expoziție marchează a patra și ultima parte a unei serii internaționale de expoziții interconectate, care explorează provocările politice și tehnologice ce afectează corpul uman în prezent. Potrivit ICR, instalația cinematică „The Sacramentsˮ, realizată de Adina Pintilie, este o reflecție asupra iubirii ca practică spirituală încorporată. Aceasta urmărește călătoria unui „al treilea corp”, născut din relația profundă dintre doi oameni, prin intermediul a șapte „rituri de trecere”. Lucrarea explorează teme precum memoria, intimitatea și inscripționarea personală a timpului pe corpuri, construind o experiență imersivă prin imagini în mișcare și un peisaj sonor pe mai multe canale.

     

     

  • Vizita premierului la Bruxelles

    Vizita premierului la Bruxelles

    NATO salută eforturile continue ale României şi contribuţia sa semnificativă la consolidarea Alianţei şi a securităţii euroatlantice – este mesajul transmis de secretarul general, Mark Rutte, în timpul convorbirilor pe care le-a avut cu premierul Marcel Ciolacu, aflat, luni, într-o vizită de lucru la Bruxelles. România este determinată să dovedească că este un aliat de încredere şi un furnizor de securitate în regiune şi nu numai, a transmis la rândul său oficialul român, precizând că, pe lângă alocarea a 2,5% din PIB armatei, investiţiile în acest domeniu vor continua. Şeful Executivului de la Bucureşti a mai spus că prezenţa consistentă a Alianţei în România reprezintă o garanţie că fiecare centimetru al teritoriului țării este apărat pe deplin.

    Marcel Ciolacu: “Încălcările spaţiului aerian aliat şi postura agresivă a Rusiei din Marea Neagră arată cât de important este să creştem efectivele în zonă şi să oferim un răspuns solidar şi unitar al Alianţei. În acest context, i-am transmis domnului secretar general că România înţelege şi-şi respectă angajamentele şi este solidară cu aliaţii şi partenerii noştri.”

    România contribuie nu doar la întărirea flancului estic, ci mult mai mult, întrucât militarii săi participă activ la misiunile NATO în diferite zone, a subliniat secretarul general al Alianţei, Mark Rutte, salutând, totodată, sprijinul ferm acordat de București Ucrainei: “Ați investit mai mult de 2,5% din PIB pentru apărare. În plus, soldaţii au contribuit la misiunile NATO, mai ales în Kosovo, în Irak şi în alte locuri.”

    La Bruxelles, premierul român a mai discutat cu preşedintele ales al Consiliului European, António Costa, dar și cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timpul întâlnirii, Marcel Ciolacu apreciind că este nevoie mai mult ca oricând de o agendă europeană ambiţioasă, de coerenţă şi de solidaritate între statele membre, precum şi de acţiune în interesul cetăţenilor. România împărtăşeşte preocuparea Uniunii Europene pentru diminuarea decalajelor dintre regiuni şi grupuri sociale, precum şi pentru asigurarea unei tranziţii verzi juste pentru toţi – aceste obiective ar trebui finanţate din bugetul multianual post-2025, a mai punctat oficialul român.

    Şeful Executivului de la București i-a transmis, în același timp, preşedintei Metsola că obiectivul de aderare completă a României la spaţiul Schengen în acest an rămâne unul fundamental, iar o altă prioritate majoră o reprezintă avansarea proiectelor strategice de conectivitate la Marea Neagră.

  • Retrospectiva săptămânii 10.11 – 16.11.2024

    Retrospectiva săptămânii 10.11 – 16.11.2024

    Vizita premierului român la Londra

    Premierul român, Marcel Ciolacu, a făcut, la mijlocul săptămânii, o vizită de două zile în Regatul Unit, prima a unui şef de guvern de la Bucureşti în ultimii 17 ani. Discuţiile cu omologul său britanic, Keir Starmer, s-au axat pe proiectele economice, energetice şi de securitate comune. Starmer a transmis un mesaj pentru România şi pentru celelalte state europene, mai ales pentru ţările din flancul estic, anume acela că Marea Britanie îşi doreşte să coopereze mai mult cu aceste state în sectorul apărării, adică să trimită militari care să-i ajute şi care să se antreneze împreună cu militarii din ţările din flancul estic, într-un context de securitate complicat şi cu o Rusie tot mai agresivă. România şi Regatul Unit au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, în virtutea căruia britanicii vor contribui la Centrul Regional de Instruire Maritimă din România, destinat pregătirii militarilor ucraineni. Şeful guvernului român a participat şi la Forumul economic româno-britanic, s-a întâlnit cu Lordul Primar al Londrei, sir Alastair King, şi cu speaker-ul Camerei Comunelor, Sir Lindsey Hoyle. Lordul primar al Londrei a transmis că britanicii vor să lucreze şi să facă tranzacţii cu românii şi vor să pregătească mai multe domenii pentru colaborare.

    Audieri ale celor propuşi comisari europeni

    La Bruxelles a avut loc audierea Roxanei Mînzatu, propusă de România pentru un post de vicepreşedinte executiv care să coordoneze politicile din domeniile social şi al educaţiei. Roxana Mînzatu consideră că Uniunea Europeană are modelul social cel mai echilibrat şi performant din lume, însă acest lucru nu înseamnă că acest mecanism nu are hibele sale, iar unele chiar se adâncesc. Ea promite că va discuta în primul an cu toţi actorii sociali din toate statele membre, de la guverne şi sindicate până la organizaţii de tineret şi cetăţeni simpli. Roxana Mînzatu afirmă că mandatul său se va axa pe trei piloni: pregătire profesională, locuri de muncă de calitate şi justiţie socială.

    Evaluări ale BNR

    Veşti nu prea grozave au venit din economie: aceasta a stagnat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, produsul intern brut a scăzut cu 0,2%. În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei a urcat uşor, în octombrie, la 4,67%, de la 4,62% în septembrie. De altfel, Banca Naţională a României a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an la 4,9%, de la 4% cât estima în august. Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat că modul în care se va face corecţia fiscal-bugetară în vederea reducerii deficitelor va influenţa şi evoluţia inflaţiei. Reducerea deficitelor, a insistat Isărescu, înseamnă adaptarea consumului intern la nivelul producţiei din România. El a spus că BNR aşteaptă de la viitorul guvern un program credibil şi coerent de corecţie macroeconomică, care să fie sprijinit politic şi acceptat social. Mugur Isărescu a punctat faptul că evoluţia preţurilor este marcată de o serie de riscuri şi incertitudini care ţin atât de politica fiscală şi de creşterile salariale, dar şi de factori externi, cum ar fi evoluţiile economiilor europene cu care România derulează majoritatea relaţiilor sale comerciale, dinamica preţului internaţional petrolului în contextul accentuării tensiunilor geopolitice şi modul cum vor evolua conflictele din Ucraina şi din Orientul Mijlociu.

    F35 pentru România şi un avertisment al şefului Armatei

    Senatul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind achiziţia avioanelor F-35 de la Guvernul Statelor Unite. Documentul reglementează programul prin care România va achiziţiona 32 de avioane de ultimă generaţie F-35, pentru care va plăti 6,5 miliarde de dolari, cea mai scumpă achiziţie din istoria Armatei Române. Sunt incluse motoare, suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi personalului, simulatoare de zbor, precum şi muniţia aer-aer şi aer-sol. Primele avioane F-35 vor ajunge în România după anul 2030. În acelaşi registru, marţi, la aniversarea Statului Major al Apărării, şeful acestuia, generalul Gheorghiţă Vlad, a lansat un semnal de alarmă: indicatorii situaţiei actuale de securitate ne avertizează că pacea nu mai este o certitudine pe continentul european. El a afirmat că, în disonanţă cu normele dreptului internaţional umanitar, acţiunile Federaţiei Ruse alimentează progresia negativă a potenţialului de ameninţări şi riscuri de securitate. Potrivit generalului, la nivelul regiunii Mării Negre, zonă de interes strategic a NATO, avem o situaţie de criză în domeniul apărării. Armata României, a subliniat Gheorghiţă Vlad, şi-a reconfigurat arhitectura defensivă. Au fost adaptate procedurile, s-a recalibrat capacitatea de reacţie a forţelor şi s-au consolidat structurile destinate serviciului permanent de luptă, poliţiei aeriene şi întăririi vigilenţei. Totodată, s-au îmbunătăţit capabilităţile de cunoaştere a situaţiei şi avertizării timpurii.

    Despre votul românilor în străinătate

    România se află în plină campanie electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, care va avea loc pe 24 noiembrie, şi pentru alegerile legislative din 1 decembrie. Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, şi preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, au oferit detalii tehnice privind organizarea scrutinelor în străinătate. Cetăţenii români din afara graniţelor vor putea vota în cele 950 de secţii care vor fi organizate pentru ei, un număr record. Aproape 7.000 de cetăţeni au primit plicuri pentru votarea prin corespondenţă, iar aceştia trebuie să-şi trimită opţiunea cel mai târziu cu două zile înainte de începerea votului fizic. Pe 24 noiembre, odată cu votul pentru preşedinte, locuitorii Bucureştiului vor fi chemaţi să răspundă, în cadrul unui referendum convocat de primarul general, la trei întrebări, dintre care două vizează modul de împărţire a banilor între primăria generală şi cele de sector, iar a treia e legată de combaterea consumului de droguri în şcoli.

  • PNRR, aprobare cu obiecţii

    PNRR, aprobare cu obiecţii

    Comisia Europeană a aprobat provizoriu a treia cerere de plată a României din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, însă aşteaptă informaţii suplimentare din partea Guvernului de la Bucureşti pentru a putea face plata integrală. Conform evaluării Comisiei, România a îndeplinit parţial unele din reformele şi investiţiile asumate, astfel că Bucureştiul are la dispoziţie maximum şapte luni pentru a face corecţiile necesare, ca să încaseze integral circa 2 miliarde de euro.

     

    Pe larg, Executivul comunitar spune că România a îndeplinit 62 din cele 68 de jaloane de reformă sau investiţii. Printre punctele îndeplinite se numără stimularea eficienţei energetice în industrie, reforma sistemului public de pensii şi investiţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent.

     

    Tot Comisia a constatat, în schimb, că nu au fost îndeplinite, de exemplu, reforma guvernanţei întreprinderilor de stat, investiţiile din domeniul transporturilor sau reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor. Ca urmare, Bruxelles-ul a propus suspendarea parţială a plăţii şi aşteaptă, acum, de la Guvernul României, în termen de o lună, lămuriri suplimentare. În cazul în care aceste lămuriri sunt considerate suficiente, Comisia va plăti integral cele 2 miliarde de euro. Dacă nu, va face o plată parţială, iar România va avea o a doua perioadă, de data aceasta de şase luni, pentru a îndeplini jaloanele restante. Comisia nu a comunicat public valoarea jaloanelor pe care le consideră neîndeplinite, ci doar Guvernului României. ʺRomânia va încasa o sumă importantă pe partea de jaloane îndeplinite din PNRR. În niciun caz nu se suspendă cererea de plată sau nu se suspendă toţi baniiʺ – a dat asigurări ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

     

    În plină campanie electorală pentru apropiatele alegeri prezidențiale și parlamentare, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, candidat la cea mai înaltă funcție în Stat, i-a solicitat contracandidatului său premierul Marcel Ciolacu să explice de urgenţă ce va face pentru ca România să nu piardă aproximativ 1,1 miliarde de euro din PNRR. ʺAcest circ de-a opoziţia nu ajută pe nimeni. Iar tot ce a invocat Comisia sunt lucruri petrecute în mandatul dumneavoastrăʺ – i-a dat replica liderul PSD, care conduce Guvernul din care face parte și PNL.

     

    Amintim că Planul de Redresare şi Rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

     

     

  • Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene

    Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene

    După amânări provocate de negocieri tensionate, şefa Comisiei Europene, conservatoarea germană Ursula von der Leyen, a prezentat, marţi, componenţa noului Executiv comunitar. României i-a revenit, în premieră, o funcţie de vicepreşedinte al Comisiei Europene, care va fi ocupată de actuala eurodeputată social-democrată Roxana Mînzatu. Ministru efemer la Bucureşti, unde, între iunie şi noiembrie 2019, a gestionat portofoliul investiţiilor şi proiectelor europene, Roxana Mînzatu va fi la Bruxelles comisar pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi Drepturi sociale, Demografie. Ea a declarat că domeniul primit de România, în speţă piaţa muncii, este esenţial pentru competitivitatea Uniunii.

    Roxana Mînzatu: „Nu putem vorbi despre competitivitatea Europei, fără oameni. Competitivitatea cui poate fi în discuţie, fără lucrători suficienţi în toate industriile şi pentru toate tehnologiile? Competitivitatea cui, dacă ai sărăcie, dacă ai conflict social, dacă tinerii nu au locuri de muncă potrivite cu abilităţile lor?”

     

    Şi preşedinta von Der Leyen a anunţat că, alături de păstrarea modelului social echilibrat şi de securitate, una dintre priorităţile Uniunii rămâne competitivitatea economică. Ea a insistat şi asupra echilibrului de gen în noua sa echipă. Din cele 27 de portofolii, 11 sunt deţinute de femei şi 16 de bărbaţi. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, pentru a echilibra balanţa, pentru cele şase posturi de vicepreşedinţi executivi au fost nominalizate patru femei şi doi bărbaţi. Tot pentru echilibru, trei vicepreşedinţi executivi sunt din est, iar trei din vestul continentului.

     

    Repartizarea posturilor reflectă în acelaşi timp, mai spun comentatorii, şi nevoia Ursulei von Der Leyen de a-şi asigura cele două treimi din voturile necesare în Parlamentul European. Astfel, un post de vicepreşedinte a fost acordat radicalilor de dreapta de la ECR, care nu fac parte din coaliţia majoritară populari-socialişti-Renew.

     

    În ţară, şeful de partid al Roxanei Mînzatu, premierul Marcel Ciolacu, spune că, prin nominalizarea acesteia, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană. El adaugă că viitorul comisar român va coordona atât domeniul educaţiei, cât şi zona de politici sociale, precum şi programele de finanţare aferente acestora, Fondul Social European ori Fondul pentru Climă. Opoziţia de la Bucureşti afirmă, în schimb, că un portofoliu cu adevarăt important pentru România ar fi fost unul cu pondere economică. Iar presa se amuză, notând că vecinilor unguri, celebri pentru fronda lor faţă de decidenţii de la Bruxelles, le-a revenit, în viitoarea Comisie, Bunăstarea Animalelor.

     

     

  • Belgia: Continuă greva pe aeroportul Charleroi

    Belgia: Continuă greva pe aeroportul Charleroi

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează, sau intenționează să călătorească în Regatul Belgiei că greva de pe aeroportul Charleroi, inițiată joi, 12 septembrie 2024, va continua şi vineri, 13 septembrie 2024.

    Pasagerii sunt sfătuiți să verifice starea zborurilor pe site-urile companiilor aeriene şi pe pagina de internet a aeroportului: https://www.brussels-charleroi-airport.com/en/strike-action-thursday-12-september .

    Cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziție telefonul de permanență al Ambasadei României la Bruxelles:  +32(0)497428663.

    Anterior, conducerea aeroportului Charleroi a anunțat o grevă de 24 de ore pentru joi, care viza majoritatea funcțiilor operaționale: bagaje, check-in, realimentarea aeronavelor. De aceea, unele zboruri au fost anulate, iar capacitatea operațională a fost redusă.

     

  • Premierul român la Bruxelles

    Premierul român la Bruxelles

    Aflat joi la Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu a discutat cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, despre viitorul acord privind reducerea deficitului bugetar, precum și despre propunerea României pentru postul de comisar european.

    Marcel Ciolacu a amintit cererea Bucureștiului privind o renegociere a PNRR, mai exact o reducere cu 10 procente a componentei de împrumuturi, și a fost discutată şi cererea de plată numărul trei. Din cele 76 de jaloane au mai rămas în discuţie patru, iar unul dintre ele se referă la reducerea plafonului de la care o firmă este considerată micro-întreprindere. Potrivit premierului, coaliţia de guvernare de la București trebuie să decidă dacă va reduce acest prag sau dacă îl va lăsa la valoarea actuală, dar în acest caz se va renunţa la o sumă de bani din cererea de plată numărul trei.

    Marcel Ciolacu a precizat, de asemenea, că a înaintat în cadrul discuţiilor propunerea unui nou acord privind deficitul României, care să se întindă pe 7 ani, pentru că, spune premierul, cele mai mari investiţii vor avea loc în următorii doi ani. La întâlnirea cu oficialul european, Marcel Ciolacu a prezentat şi un stadiu al investiţiilor în infrastructura rutieră şi feroviară.

    “Infrastructura rutieră, prima propunere a fost din partea României să avem o sumă alocată de aproximativ 13,7 miliarde de euro. Aprobarea finală a fost în jur de 7 miliarde. Diferenţa reprezintă cofinanţarea din partea statului român” – a explicat Marcel Ciolacu.

    Totodată, primul ministru şi-a reconfirmat, la Bruxelles, opţiunea ca Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, să fie viitorul comisar român şi a subliniat că doreşte un portofoliu economic relevant pentru România. Totuși, propunerea oficială din partea guvernului de la București va fi înaintată Comisiei, spune premierul, zilele următoare.

    Amintim ca mai multe țări UE, între care Belgia, Bulgaria, Danemarca, Italia, Luxemburg, Portugalia, nu au făcut încă propunerea de comisar european. Fiecare stat membru al Uniunii Europene are o poziție de comisar european, iar acești candidați, odată numiți oficial, vor fi responsabili pentru diferite portofolii în cadrul Comisiei.  Țările fac nominalizările prin guvernele lor, iar acestea sunt aprobate de președintele executivului comunitar.

    La jumătatea lunii septembrie vor avea loc audierile comisarilor europeni, urmând ca votul final în plenul Parlamentului European  să aibă loc în octombrie. Ar mai fi de menționat că, la Bruxelles, premierul a discutat cu preşedinta CE şi despre aderarea României la Schengen cu frontierele terestre, subliniind că Ursula von der Leyen este ‘cel mai mare’ susţinător al intrării depline a ţării în spaţiul de liberă circulaţie. În urma discuțiilor, Marcel Ciolacu s-a arătat convins că România va adera deplin la Schengen în perioada următoare.

  • Parlamentul European susţine Ucraina

    Parlamentul European susţine Ucraina

    Parlamentul European şi-a reconfirmat opinia potrivit căreia Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar până la victoria împotriva Rusiei. O rezoluţie în această privinţă, adoptată miercuri, stabileşte prima poziţie oficială a Parlamentului European nou ales cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ea reafirmă sprijinul continuu al eurodeputaţilor pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. Rezoluţia a fost susţinută integral de cinci grupuri din cele opt ale legislativului comunitar, în speţă popularii, social-democraţii, liberalii, verzii şi conservatorii.

    Delegaţiile suveraniştilor şi ultranaţionaliştilor români de la AUR și SOS s-au poziţionat împotriva rezoluţiei privind sprijinul UE pentru Ucraina. În rezoluție, eurodeputaţii solicită Uniunii să îşi menţină şi să îşi extindă sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului, precum și să monitorizeze şi să revizuiască eficacitatea şi impactul acestora. Reafirmându-şi convingerea fermă că Moscova trebuie să despăgubească financiar Kievul pentru daunele majore pe care i le-a provocat, deputaţii europeni salută eforturile recente ale UE de a direcţiona veniturile provenite din activele ruseşti îngheţate pentru a sprijini Kievul. Aceștia doresc, de asemenea, ‘un regim juridic solid pentru confiscarea de active ale statului rus îngheţate de UE’.

    Legislativul European salută, de asemenea, rezultatul recentului summit NATO şi îşi reafirmă poziţia potrivit căreia Ucraina se află pe o cale ireversibilă către aderarea la Alianță. Totodată, eurodeputaţii solicită UE şi statelor membre să îşi sporească sprijinul militar pentru Ucraina atât timp cât este necesar şi sub orice formă. De asemenea, solicită Comisiei Europene să propună asistenţă financiară pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei, pe baza experienţei Mecanismului pentru Ucraina recent instituit.

    Cât privește executivul comunitar, considerând că guvernul de la Kiev a îndeplinit condiţiile cerute, acesta a anunţat miercuri că a aprobat eliberarea către Ucraina a unei noi tranşe, de 4,2 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar de 50 de miliarde de euro oferit acestei ţări de UE până în anul 2027. Condiţiile fac referire la implementarea a 69 de reforme şi 10 investiţii stabilite în planul convenit între Kiev şi Bruxelles, ce include măsuri din procesul de aderare la blocul comunitar. Planul include reforme în mai multe domenii, printre care se numără energia, agricultura, transporturile, tranziţia verde, transformarea digitală, precum şi obiective de îndeplinit în vederea unei potenţiale aderări la UE, cum ar fi adoptarea acquis-ului comunitar, gestiunea finanţelor publice, combaterea corupţiei şi a spălării de bani. Odată cu eliberarea noii tranşe, Ucraina a primit până acum peste 12 miliarde de euro din pachetul de ajutor financiar promis de UE.

  • Jurnal românesc – 05.06.2024

    Jurnal românesc – 05.06.2024

    Ministerul român de Externe avertizează că Italia va institui controale aleatorii la frontierele sale terestre, maritime şi aeriene începând de miercuri, 5 iunie, şi până pe 18 iunie, cu ocazia desfăşurării Summit-ului G7. Potrivit corespondentei Radio România la Roma, probabil cele mai intense controale vor fi efectuate în zilele imediat anterioare şi în timpul summitului organizat de Guvernul Giorgiei Meloni în regiunea Puglia, între 13 şi 15 iunie. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale ambasadei de la Roma. Cei care se confruntă cu situaţii speciale au la dispoziţie liniile telefonice de urgenţă ale consulatelor generale de la Roma, Milano, Bologna, Torino, Trieste, Bari şi Catania.

    Românii din Italia vor avea la dispoziţie cele mai multe secţii de votare din totalul de 915 organizate în străinătate pentru alegerile europarlamentare de duminică. Reprezentantul ministerului de Externe de la Bucureşti pentru procesele electorale din diaspora, Iulian Ivan, spune că distribuţia s-a făcut direct proporţional cu numărul de cetăţeni români din fiecare ţară. Astfel, în Italia sunt 150 de secţii, în Spania 147, iar în Marea Britanie 104. Există şi locuri unde nu au mai fost organizate centre de votare, fie pentru că personalul militar român a fost retras din regiune, fie pentru că misiunea diplomatică a fost închisă sau mutată, cum este cazul în Afganistan, Mali, Sudan, Libia, precum şi la Rostov-pe-Don, în Rusia, sau la Odesa, în Ucraina.

    Pe 9 iunie, urnele se vor deschide la ora locală 07:00 şi se vor închide la ora 22:00, cu posibilitatea de prelungire până aproape de miezul nopţii, dacă va fi cazul. Amintim că, în România, simultan cu euroscrutinul au loc şi alegeri locale. Prezidenţialele sunt programate în septembrie, iar legislativele în decembrie.

    Autorităţile de la Chişinău îi îndeamnă pe cetăţenii Republicii Moldova care au şi cetăţenie română sau a altui stat din Uniunea Europeană să meargă la vot pe 9 iunie, când sunt alegerile pentru Parlamentul European. De componenţa noului legislativ european depinde şi integrarea Republicii Moldova în blocul comunitar sau cursul războiului din Ucraina – au apreciat şi analişti de la Chişinău. În Republica Moldova vor fi deschise la aceste alegeri 52 de secţii de votare, dintre care 13 în Chişinău – a comunicat ambasada României în statul vecin.

    Agricultorii români prezenţi, marţi, la protestul fermierilor de la Bruxelles au cerut regândirea Pactului Verde European. Ei spun că actualele condiţii din politica agricolă comună pun în pericol activitatea agricolă şi securitatea alimentară. Potrivit corespondentului Radio România, la protest au venit fermieri din nouă state europene. Aceştia solicită şi anularea tratatului de liber schimb cu America Latină, o înţelegere care nu a fost încă semnată de Uniunea Europeană. Fermierii cred că, în cazul ratificării sale, pe piaţa europeană vor intra produse agricole ieftine, care vor face concurenţă neloială produselor comunitare, pentru că nu respectă toate condiţiile pieţei unice. Astfel, fermierii europeni vor pierde din nou, ca şi în cazul înlesnirilor acordate Ucrainei în spaţiul comunitar – mai afirmă ei.

    România e, în continuare, prezentă, până pe 16 iunie, la a 83-a ediţie a Târgului de Carte de la Madrid, cu un stand naţional şi 20 de evenimente literare. Prezenţa României, care se află la a treisprezecea participare la această manifestare de anvergură, este organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii şi prin ICR Madrid, cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Ambasadei României în Regatul Spaniei. Printre protagoniştii evenimentelor se numără scriitorii Gabriela Adameşteanu, Eugen Barz, Aura Christi, Nichita Danilov, Cristian Fulaş, Miguel Gane, Stejărel Olaru, Radu Paraschivescu, Radmila Popovici, Andreea Răsuceanu și Corina Sabău, jurnalistă la Radio România Internațional.

    Echipa naţională de fotbal a a României a remizat, scor 0-0, după un joc mediocru, marţi seară, la București, cu reprezentativa Bulgariei vecine, într-un meci de pregătire înaintea Campionatului European din Germania. Românii vor mai juca, tot acasă, un amical, vineri, 7 iunie, cu Liechtenstein, după care vor merge la turneul final. În Grupa E a Euro 2024, România va întâlni Ucraina, pe 17 iunie, la München, Belgia, pe 22, la Köln, si Slovacia, pe 26, la Frankfurt. Oficiali ai Federaţiei de specialitate de la Bucureşti spun că mizează pe o prezenţă masivă la meciuri a suporterilor români, fie aceştia veniţi din ţară, stabiliţi în Germania sau în alte ţări din vestul Europei. România a fost ultima oară la un turneu final continental în 2016, iar la o Cupă Mondială în 1998.

  • Pact de securitate Republica Moldova – UE

    Pact de securitate Republica Moldova – UE

    Toţi experţii militari şi toţi analiştii politici spun despre Republica Moldova că e vecinul Ucrainei cel mai grav afectat de invazia rusească de acolo. Solidar cu autorităţile de la Kiev, care încearcă să reziste invadatorilor, gazdă pentru numeroşi refugiaţi ucraineni, Chişinăul a devenit, la rându-i, o ţintă pentru ruşi. Toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, sunt provocările cărora trebuie să le facă faţă sistemul Afacerilor Interne – declara, pentru Radio Chișinău, fostul ministru de resort din guvernul pro-occidental, Ana Revenco. Propaganda pro-război, mai spunea ea, incitarea la ură, dezinformarea, părți ale aceluiași război hibrid, au menirea să slăbească reziliența cetățenilor.

    „Există deja certitudini că Rusia utilizează acum mai multe și mult mai intensiv pârghiile prin care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, nu fără sprijinul oligarhilor fugari” – conchidea ministrul Revenco.

     

    Pe acest fundal angoasant, Republica Moldova a semnat, marţi, un pact de securitate şi apărare cu Uniunea Europeană. Graţie acestuia, spun semnatarii, colaborarea dintre Chişinău şi Bruxelles va fi mult mai strânsă şi va oferi republicii mai multe instrumente pentru a-şi întări securitatea pe multiple planuri, inclusiv în domeniul militar.

     

    Corespondentul Radio România la Bruxelles notează că, de acum Republica Moldova poate participa la misiunile subsumate politicii europene pentru securitate şi apărare şi va primi ajutor pentru a-şi întări capabilităţile militare. De asemenea, soldaţii săi vor fi integraţi în corpul european de desfăşurare militară rapidă şi vor participa la exerciţii şi antrenamente comune.

     

    O altă cale de colaborare între Uniune şi republică este aşa-numitul instrument european pentru pace, prin care statele membre pot achiziţiona şi livra echipament militar. Cooperarea dintre cele două părţi este extinsă şi asupra domeniilor atacurilor hibride, dezinformării sau securizării infrastructurii critice şi a graniţelor. Practic, spun comentatorii, tot ceea ce ţine de securitatea Republicii Moldova face acum obiectul colaborării prevăzute în pact.

     

    Cu statutul de neutralitate stipulat, încă de acum trei decenii, într-o Constituţie pe care mulţi o consideră desuetă, Chișinăul are una dintre cele mai puţin numeroase şi mai precar înzestrate armate din Europa. Dar ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, militar de carieră, cu cursuri de perfecţionare în Statele Unite, promite întărirea armatei, în contextul războiului hibrid purtat de Rusia. Într-un interviu acordat presei de la Bucureşti, Nosatîi a vorbit și despre cooperarea în domeniul militar cu Uniunea Europeană, NATO și România vecină şi a insistat că Alianţa Nord-Atlantică „nu e sperietoarea despre care vorbeşte propaganda rusă.”

     

     

  • Retrospectiva săptămânii 14.04 – 20.04.2024

    Retrospectiva săptămânii 14.04 – 20.04.2024

    Au început înscrierile pentru alegerile locale din 9 iunie

    Au început, în această săptămână, înscrierile aspiranților la funcțiile de edili, în perspectiva scrutinului din 9 iunie – dată la care, în premieră pentru România, vor avea loc, simultan, și alegerile europarlamentare. 15 formațiuni politice și-au depus, deja, listele de virtuali eurodeputați, concurate de șapte candidați independenți, iar acum partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot, până pe 30 aprilie, la miezul nopţii, să-şi depună candidaturile pentru alegerile locale. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat miercuri, intenţia de vot a românilor la alegerile europarlamentare a crescut considerabil față de acum cinci ani. România înregistrează a doua cea mai mare creştere în această direcție, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă 19 puncte procentuale în plus faţă de scrutinul precedent. Mai important pentru români este, însă, votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată.

    Despre Schengen, Ucraina și Israel, la Consiliul European de la Bruxelles

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vrea să rezolve cât mai repede problemele pe care cetăţenii români încă le au pe aeroporturile unor ţări europene, în ciuda faptului că România a intrat, la finele lunii trecute, în Schengen cu frontierele aeriene. Declarația a fost făcută înaintea summitului european de la Bruxelles, unde un raport solicitat de Consiliu a menţionat necesitatea integrării totale a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, ca măsură care va impulsiona piaţa unică. De altfel, la Sofia, unde s-a întâlnit, joi, cu miniștrii român și bulgar de Interne, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că speră ca în acest an să fie stabilită o dată precisă pentru aderarea deplină a celor două țări, aşa cum propune Comisia Europeană. Pe ordinea de zi a Consiliului de la Bruxelles a figurat situaţia din Ucraina – țară care are nevoie de ajutor militar mai mare și se confrunta cu probleme în infrastructura energetică în urma bombardamentelor Rusiei, dar și situaţia tensionată din Orientul Mijlociu. Cele 27 de state ale UE au solicitat Israelului încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi deschiderea căilor de acces pentru ajutoarele umanitare, precum și eliberarea tuturor ostaticilor de către Hamas. În acelaşi timp, liderii europeni a anunţat că Uniunea va lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în ceea ce priveşte livrările de drone şi rachete. Lideri din întreaga lume, inclusiv din România, au condamnat atacul fără precedent lansat de Iran asupra Israelului în urmă cu o săptămână, ca răspuns la uciderea, la Damasc, a mai multor ofițeri iranieni, într-un atac atribuit Israelului. În replică, joi noapte, Israelul a atacat zone din vestul Iranului unde se găsește o bază militară iraniană și mai multe obiective care țin de programul nuclear iranian. Explozii au fost semnalate și în Irak și Siria, țări în care operează miliții șiite pro-iraniene.

    Vizită de lucru a premierului Marcel Ciolacu în Orientul Mijlociu

    Premierul Marcel Ciolacu a făcut, în această săptămână, o vizită de lucru în Qatar și Emiratele Arabe Unite, cu obiectivul consolidării componentei economice, cu accent pe atragerea investiţiilor în România. Însoțit de o importantă delegație guvernamentală, oficialul român a declarat că îşi doreşte ca România să devină poarta de intrare a investiţiilor acestor țări în UE. El a avut întâlniri cu reprezentanții unor companii relevante care investesc la nivel global în tehnologie, energie, agricultură, sănătate, industrie IT și comunicații. Discuțiile s-au concentrat, de asemenea, pe atragerea investițiilor în infrastructura aeriană și portuară. Pe lângă coordonata economică, vizita în cele două țări din Orientul Mijlociu a avut și o importantă dimensiune politică, prim-ministrul român având discuții la cel mai înalt nivel atât la Doha, cât și la Abu Dhabi. De asemenea, delegația de la București s-a întâlnit cu membri ai comunităţiilor de români.

    FMI revizuiește creșterea economică a României

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% la 2,8%, în timp ce economia mondială, va creşte puţin mai mult decât se anticipa, cu 3,2 procente – arată cel mai nou raport al instituţiei financiare internaţionale, publicat la Washington. Potrivit instituției financiare internaționale, amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să ducă la majorarea preţurilor energiei şi alimentelor. Revenind la România, țara va înregistra în acest an, estimează Fondul, o inflaţie medie anuală de 6% şi de 4 procente în 2025. Cât privește deficitul de cont curent, FMI se aşteaptă la menţinerea acestuia la 7,1% din PIB în acest an, similar cu nivelul previzionat în octombrie şi cu cel de anul trecut.

    România la Bienala de Artă de la Veneția

    Ministrul român al Culturii, Raluca Turcan, a participat la inaugurarea atelierului de mozaic din cadrul Noii Galerii a ICR Veneţia, proiect din cadrul celebrei Bienale din oraș, prilej cu care a remarcat că acest spaţiu extinde considerabil prezenţa culturală a României şi contribuie la dialogul artistic internaţional. Atelierul reuneşte artişti din România, alături de tineri artişti din Republica Moldova, pe durata celor şapte luni ale Bienalei. România are două spaţii expoziţionale la Bienala de Artă de la Veneţia: spaţiul pe care îl deţine din 1938 în Giardini della Biennale şi Noua Galerie, acum transformată în spaţiu de lucru artistic. Ministrul a adăugat că, în acest an, tema Bienalei, ‘Străini pretutindeni/Foreigners Everywhere’, reaminteşte că, deşi diferiţi, oamenii sunt uniţi prin creativitate şi artă şi depăşesc, astfel, graniţele geografice şi culturale. Potrivit Ralucăi Turcan, acest adevăr este ilustrat de expoziţia ‘Ce este munca/What work is’ care reprezintă România la Bienala de Artă din acest an.

  • NATO la 75 de ani

    NATO la 75 de ani

    Încă de la fondare, în 1949, despre NATO s-a spus că trebuie să-i mențină pe germanii învinși în cel de-Al Doliea Război Mondial la pământ, pe americani în Europa și pe sovietici în afara acesteia. Trei sferturi de secol mai târziu, butada nu și-a pierdut valabilitatea decât în parte. Dacă Germania a devenit un pilon al lumii libere, Statele Unite rămân esențiale pentru securitatea acesteia, iar Rusia e, din nou, cea mai mare primejdie. NATO a fost creată de 12 ţări din America de Nord şi Europa, ca răspuns la ameninţările expansionismul Moscovei. Azi, Alianţa are 32 de membri, foarte mulți – de la Marea Baltică la Marea Neagră, din Estonia și până în Bulgaria – din spatele fostei Cortine de Fier, unde fuseseră comunizați și satelizați cu forța de trupele sovietice de ocupație. Iar de doi ani, NATO şi-a recăpătat rolul central de securitate, după ce invazia trupelor ruse în Ucraina vecină i-a forțat pe aliaţi să vadă din nou Moscova ca pe o ameninţare majoră.

    Rusia a acuzat, însă, NATO că a revenit la mentalitatea Războiului Rece, iar ministerul de Externe de la Moscova a pretins, prin purtătoarea sa de cuvânt, că Alianţa nu-şi va găsi loc în “lumea multipolară”, pe care Kremlinul spune că vrea să o construiască pentru a pune capăt dominaţiei Statelor Unite. La reuniunea lor de la Bruxelles, care a marcat cea de-a 75-a aniversare a înființării Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a pregătit summitul Alianței din iulie, de la Washington, miniștrii de Externe ai statelor membre au convenit să-şi asume un rol şi mai important în coordonarea ajutorului pentru Ucraina invadată.

    Secretarul general, Jens Stoltenberg, a propus un ajutor pe cinci ani de 100 de miliarde de euro, pentru a face sprijinul acordat Kievului mai stabil şi mai previzibil. În intervenţia sa, ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a salutat aderarea Suediei la NATO, o decizie cu încărcătură simbolică, fiindcă regatul scandinav a renunțat la secole de neutralitate strictă tocmai după ce rușii au atacat Ucraina.

    De asemenea, șefa diplomației de la București a reliefat importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, solicitând menţinerea vigilenţei NATO cu privire la evoluţiile din această regiune. Ea a pledat şi pentru o angajare politică şi practică sporită în sprijinul Ucrainei, punctând sprijinul multi-dimensional pe care România continuă să-l acorde ţării vecine. Chiar în ajunul reuniunii ministeriale de la Bruxelles, Parlamentul bicameral de la București s-a întrunit într-o ședință specială comună, care a marcat atât 75 de ani de existență a NATO, cât și două decenii de la admiterea României la cea mai mare alianță politico-militară din istorie. Cu un singur vot împotrivă, senatorii și deputații au adoptat o declaraţie care subliniază că apartenenţa României la Alianţă reprezintă o garanţie a protecţiei cetăţenilor, a democraţiei şi libertăţilor individuale.

  • Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2024

    Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2024

    Eveniment Top
    Eveniment Top

     

    Despre Tezaurul României, la Bruxelles

    Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României, pe care şi l-a însuşit ilegal. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească -subliniază eurodeputaţii.

    Potrivit rezoluţiei, Parlamentul salută eforturile substanţiale ale Uniunii Europene de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric, prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale. Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.

    În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă aliată tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului naţional de trupele inamice germane, austro-ungare, bulgare și turcești. După instalarea la putere a regimului bolșevic fondat de Vladimir Ilici Lenin, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, cea mai mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent. Problema returnării Tezaurului a fost discutată, fără succes, vreme de decenii, de o comisie mixtă româno-rusă.

     

    Despre preşedintele Iohannis, la NATO 

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi va încheia, în 2024, cel de-al doilea mandat prezidenţial de cinci ani la care i-a dat dreptul Constituţia. Şi, fapt anticipat de mulţi, el şi-aanunţat, marţi, candidatura la funcţia de secretar general al NATO. Funcţie pe care, tot anul acesta şi tot după un deceniu, o va părăsi norvegianul Jens Stoltenberg.

    Ce-l legitimează pe Iohannis pentru şefia celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie sunt, spune el, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă aceasta, precum şi performanţele în NATO ale României, vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. “Într-un context de securitate complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune” – a mai afirmat şeful statului, adăugând că este momentul ca România să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice.

    Din câte se ştie în acest moment,preşedintele României îl va avea contracandidat la şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională. Acesta pare favorit, fiindcă are sprijinul marilor puteri din NATO: Statele Unite, primul între egali în Alianţă, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Dar alegerea se face prin consultări diplomatice între toate statele membre, iar decizia e anunţată doar când se ajunge la consens asupra unui singur candidat. Iar Rutte, prost prizat în cancelariile din Turcia, România, Ungaria ori Bulgaria, este acum departe de această unanimitate.

     

    Despre Ucraina, fără trupe româneşti

    România nu va trimite combatanţi în Ucraina – a declarat, tot marţi, preşedintele Iohannis, menţionând că Ucraina nu este membru NATO, deci nu poate beneficia de prezenţa trupelor Alianţei “Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri şi vom continua” – a subliniat şeful statului. “O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO” – a punctat Iohannis. El a mai spus că “dacă există înţelegeri bilaterale între un stat şi Ucraina pe orice temă, acestea pot fi onorate.”

     

    Despre economie, la OCDE 

    Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor – a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann. El a menţionat că instituţia pe care o conduce estimează o reducere a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă, în acest scop, va fi nevoie de reforme susţinute.

    Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei. De asemenea, este necesar un grad de conformare fiscală mai mare. Potrivit secretarului general al OCDE, este importantă şi utilizarea completă a fondurilor europene, pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB, care trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport – a mai spus Mathias Cormann.

     

    Despre vize, cu Simona Halep 

    Jucătoarea română de tenis Simona Halep a plecat luni la Miami, unde va disputa primele meciuri oficiale după mai bine de un an şi jumătate de suspendare, pentru un presupus dopaj. Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul număr al tenisului feminin mondial a mulţumit Ambasadei Statelor Unite pentru sprijinul pe care i l-a acordat în obţinerea vizelor pentru ea şi echipa sa. Totodată, jucătoarea de tenis i-a îndemnat pe români să sprijine programul Visa Waiver. Astfel, ea a făcut apel la cei care au deja vize să şi le reînnoiască, inclusiv prin poştă. În acest fel va creşte rata de vize aprobate, o condiţie esenţială pentru ca România să intre în acest program de acces liber în Statele Unite. Turneul de la Miami va începe pe 17 martie.

  • România sprijină politica NATO a porților deschise

    România sprijină politica NATO a porților deschise

    Într-o ceremonie desfăşurată pe o vreme rece şi ploioasă, drapelul Suediei, devenită al 32-lea membru al NATO, a fost înălţat, luni la prânz, la sediul din Bruxelles al Alianţei Nord-Atlantice. Este epilogul unui parcurs de aproape doi ani al acestei ţări scandinave, care, după aproape 200 de ani de neutralitate şi nealiniere militară, și-a exprimat, în mai 2022, alături de Finlanda, intenția de a se alătura organizaţiei euroatlantice după începerea invaziei ruse în Ucraina. Finlanda și-a atins prima obiectivul, după ce Turcia şi, ulterior, Ungaria, s-au opus aderării Suediei. Pentru a-și da acceptul, Ankara a solicitat şi a primit angajamente ferme de la Stockholm privind combaterea terorismului, iar, în cele din urmă, și Budapesta, care nu a formulat niciodată o obiecţie specifică faţă de aderarea Suediei, a ratificat protocolul de aderare a ţării scandinave.

    Aderarea Suediei la NATO este un eveniment ”istoric” şi demonstrează că preşedintele rus Vladimir Putin a ”eşuat” în tentativa sa de a slăbi Alianţa, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. ”Atunci când preşedintele Putin şi-a lansat invazia (în Ucraina) în urmă cu doi ani, el voia mai puţină Alianță şi mai mult control asupra vecinilor lui. El voia să distrugă Ucraina ca stat suveran, dar a eşuat. Alianța este mai mare şi mai puternică, aderarea Suediei consolidează NATO şi face mai sigur ansamblul Alianţei”, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu premierul suedez Ulf Kristersson, la sediul de la Bruxelles al organizaţiei.

    ”Este o victorie pentru libertate’‘, sublinia, la Washington, premierul suedez, după ce i-a predat secretarului de stat american Antony Blinken documentele oficiale de aderare, Statele Unite fiind depozitarul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat în capitala SUA în anul 1949.

    La București, Ministerul Afacerilor Externe a salutat aderarea Suediei la NATO prin depunerea, la 7 martie, a instrumentului de ratificare la Departamentul de Stat al SUA. Prin aderarea la NATO, Suedia este mai puternică şi mai sigură, iar Alianţa mai consolidată, consideră Bucureştiul, care reafirmă că România susţine ferm Politica Uşilor Deschise a Alianţei.

    La sediul MApN a avut loc, luni, ceremonia de arborare pe catarg a drapelelor Suediei, României şi NATO, în prezenţa ministrului Angel Tîlvăr şi a ambasadoarei Regatului Suediei în România, Therese Hyden. “Împreună suntem mai puternici. În calitate de membru, Suedia va contribui în mod egal atât la elaborarea politicilor şi deciziilor Alianţei, cât şi la consolidarea forţelor aliate. Noul aliat aduce la masa NATO o armată puternică şi bine pregătită, precum şi o industrie de apărare robustă”, a mai apreciat Angel Tîlvăr. Potrivit oficialului român, “pentru consolidarea situaţiei de securitate este nevoie şi de măsuri de descurajare a Rusiei, iar aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, alături de Finlanda, va aduce contribuţii substanţiale la postura integrată de apărare şi descurajare pe flancul estic, asigurând coerenţă şi unitate de la Marea Baltică la Marea Neagră.”

  • BNR, prognoză în scădere pentru inflație

    BNR, prognoză în scădere pentru inflație

    După ce pe întreg parcursul anului trecut a păstrat la 7% rata dobânzii de referință, luată în calcul de orice bancă atunci când acordă împrumuturi clienţilor – persoane fizice sau companii – Banca Centrală de la București a decis în ianuarie, dar și acum în februarie să păstreze același nivel. Reducerea dobânzii poate avea loc numai după două luni consecutive de scădere a inflației, a sugerat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Aceasta a fost de 6,6% în ultima lună a anului trecut, însă a urcat în ianuarie la 7,4%, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,6%, cele nealimentare cu 7,3%, iar serviciile cu 10,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Creșterea din prima lună a lui 2024 nu a surprins pe nimeni. Fusese anticipată de analiști și anunțată apoi de BNR: rata anuală a inflației se va mări în ianuarie și își va relua apoi descreșterea graduală, dar într-un ritm încetinit atât comparativ cu 2023 cât și cu estimările anterioare, afirmau la începutul anului experții Băncii Centrale.

    “Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul consolidării bugetare”, menționa comunicatul BNR privind decizia de politică monetară din ianuarie, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea ca resorturi majore factori ce țin de “efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului, precum și de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”.

    Banca Naţională a României şi-a actualizat în uşoară scădere, până la 4,7%, prognoza privind nivelul inflaţiei la finalul acestui an şi anticipează pentru sfârşitul lui 2025 o valoare de 3,5 procente, adică la limita superioară a intervalului țintit de BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că există, însă, o serie de factori interni şi externi care îşi pot pune amprenta asupra evoluţiei inflaţiei, printre cei mai importanţi numărându-se conduita politicii fiscale, majorările salariale și efectele aplicării legii pensiilor, dar şi evoluţiile legate de cele două conflicte militare aflate în derulare, din Ucraina și Fâșia Gaza.

    De la Bruxelles, Comisia Europeană se aşteaptă ca politica monetară a României să rămână restrictivă în acest an şi să se relaxeze doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaţioniste se reduc. Executivul comunitar crede că, deşi au existat creşteri la început de an, ca urmare a majorării unor taxe, preţurile ar urma să scadă în 2024. Potrivit previziunilor economice de iarnă, publicate joi, executivul comunitar se aşteaptă, în acest an, la o creştere economică pentru România mai scăzută decât anticipa în toamnă, de 2,9% faţă de 3,1 procente.