Lecția unei Legi a tăcerii – deportările staliniste în Basarabia și Nordul Bucovinei.
Participă: dr. Andrei Cușco, conferențiar universitar, cercetător științific în cadrul Departamentului de Relații Internaționale al Institutului de Istorie A. D. Xenopol al Academiei Române (Iași).
Realizatoare: Roxana Iorgulescu Bandrabur
În diferite oraşe a fost marcată Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România, 9 octombrie. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel a organizat o ceremonie de comemorare a victimelor Holocaustului, la Memorialul Victimelor Holocaustului în Bucureşti.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis un pios omagiu memoriei victimelor uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei recente. În România mai trăiesc puţini supravieţuitori ai Holocaustului. Avem o mare responsabilitate atât faţă de ei şi de cei care nu mai sunt printre noi, cât şi faţă de comunităţile evreieşti din România de a preţui şi a transmite mai departe mărturia suferinţei şi a învăţămintelor Holocaustului, ca pe un cutremurător tezaur de conştiinţă. Mă bucur că la nivelul Guvernului s-au făcut paşi concreţi în ceea ce priveşte realizarea Muzeului Naţional de şi despre Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Sunt convins că toţi cei implicaţi vor depune eforturi pentru ca acest proiect memorial şi educaţional să fie realizat cât mai repede, pentru că societatea are nevoie de o instituţie modernă, în care adevărul istoric, exact aşa cum a fost, să fie cunoscut şi transmis tinerelor generaţii. Ne-am asumat lecţiile trecutului şi suntem angajaţi pe drumul adevărului. România va rămâne puternic ataşată principiilor şi valorilor democratice, a transmis Iohannis.
Ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, a afirmat că, din păcate, încă există oameni care elogiază criminalii Holocaustului și regimul nazist. Încă există străzi și monumente în România care poartă numele unor legionari și criminali de război cu toate că legea interzice astfel de denumiri. Este important ca autoritățile să acționeze pentru schimbarea lor, a spus Azar, care a adăugat că în ultimii ani, în România s-au depus eforturi importante pentru stabilirea faptelor istorice. Sunt recunoscător Federației Comunităților Evreiești din România, Președintelui și Guvernului României pentru pașii făcuți în păstrarea memoriei Holocaustului. Apreciem legile adoptate de Parlamentul României care consolidează eforturile de asumare a responsabilității pentru trecut, a spus el. Aminind de Muzeului Național al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului și de recenta lege prin care ”Istoria Evreilor. Holocaustul” devine disciplină obligatorie în învățământul liceal și profesional, diplomatul a afirmat că prin educație putem lupta împotriva uitării și a indiferenței.
Am stat de vorbă cu deputatul Alexandru Muraru, al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, despre ziua de 9 octombrie şi despre Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021-2023.
În luna octombrie se împlinesc 81 de ani de la începerea deportării evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria. Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate, din nordul României, au fost escortaţi în Transnistria. În perioada 1941-1943, în lagărele şi ghetourile din Transnistria au murit între 115.000 şi 118.000 de evrei locali, 105.000-120.000 de evrei din România. Acţiunile guvernului pro fascist al lui Antonescu din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost îndreptate, de asemenea, împotriva romilor sedentari şi nomazi. În 2022 se împlinesc 80 de ani la deportarea acestora în Transnistria. De-a lungul anului 1942, peste 25.000 de romi au fost deportaţi în judeţele Balta, Golta, Berezovka, Oceacov de către autorităţile române, ca urmare a politicii rasiale a regimului Antonescu. Peste 11.000 dintre ei şi-au pierdut viaţa în acele locuri.
Deportările din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, de la teroare la rezistență. Participă: prof.univ.dr. habilitat Sergiu Musteață, președinte fondator al Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, organizație care inițiat în urmă cu câțiva ani proiectul Expedițiile memoriei”, al cãrui obiectiv este recuperarea memoriei și reconstituirea deportãrilor staliniste, și Margareta Spânu Cemărtan, deportată în timpul operaţiunii denumită conspirativ “IUG”/”Sud”, 6 iulie 1949 (al doilea val de deportări, 6-7 iulie 1949):
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, afirmă că declaraţia președintelui Volodimir Zelenski, anume că România ar fi ocupat Bucovina de Nord, a fost tradusă greşit din ucraineană în engleză pe pagina oficială a Preşedinţiei din ţara vecină, informează Agerpres.
“E de înţeles că puţini oameni în România au văzut declaraţia preşedintelui ucrainean în original, adică în limba ucraineană, ci au luat traducerea în engleză, unde fraza originală Bucovina de Nord a fost luată de români a fost tradusă ca “Northern Bucovina was occupied by Romanians” (“Bucovina de Nord a fost ocupată de români – n.r.). Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuşi rămâne doar o traducere şi nu schimbă textul original.
Regret cu sinceritate această situaţie neplăcută, dar care până la urmă e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate. Rămân convins că România şi Ucraina trebuie să-şi aprofundeze colaborarea pentru stabilitatea şi prosperitatea atât a ţărilor noastre, cât şi a regiunii întregi, iar comunicarea mai strânsă şi evitarea unor interpretări şi concluzii fără justificarea lor adecvată ne vor susţine eforturile diplomatice”, a comunicat diplomatul ucrainean.
Potrivit unui comunicat MAE, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut joi o discuţie cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov.
“Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al preşedintelui Ucrainei, exprimând surprinderea faţă de acestea şi evidenţiind necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei”, arată ministerul român, citat de Agerpres.
În cadrul aceleiaşi întâlniri, partea română “a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”, se arată în comunicatul diplomației de la București.
Sursa: Agerpres
Peste 1.500
de copii din mai multe sate româneşti din regiunea Cernăuţi asistă, în aceste
zile, pentru prima dată, la un spectacol de teatru în limba română, graţie unui
proiect al Direcţiei Românii din Afara Graniţelor din cadrul Institutului
Cultural Român, intitulat ‘Caravana cu Poveşti în Bucovina de Nord’.
Mini-turneul de teatru pentru copii cu piesa ‘Dănilă Prepeleac’, susţinut de
actorii Asociaţiei Culturale ‘Lupii Albi’, a început în localitatea Boian şi
continuă în mai multe sate unde românii sunt majoritari. Casa de cultură din
Boian, construită în stil sovietic, întunecată şi friguroasă, a fost
neîncăpătoare pentru cei aproximativ 450 de copii sosiţi inclusiv din satele
din împrejurimi. Cei mici au fost captivaţi repede de păţaniile lui Dănilă
Prepeleac, de modul inedit şi amuzant în care este pusă în scenă povestea lui
Ion Creangă. Preşedintele Asociaţiei cadrelor didactice de etnie română din
Ucraina, Lilia Govornean, partenerul local al proiectului, a subliniat faptul
că asemenea proiecte sunt binevenite, întrucât copiii au acces la limba română,
prin intermediul unor poveşti în care se regăsesc.
Banca
Naţională a României pune la dispoziţia specialiştilor români care lucrează în
străinătate cinci posturi de înaltă competenţă, în cadrul programului Brain
Regain – 2017, potrivit unui anunţ postat pe pagina de internet a băncii.
Astfel, BNR a scos la concurs două posturi de economist principal la Direcţia
modelară şi prognoze macroeconomice – Serviciul modele de prognoză
macroeconomică si un post de economist principal la Direcţia stabilitate
financiară – Serviciul politici macroprudenţiale. De asemenea, a fost scos la
concurs un post de economist principal la Direcţia stabilitate financiară -
Serviciul monitorizare riscuri sistemice şi un post de expert principal la
Direcţia rezoluţie bancară. Termenul limită pentru depunerea aplicaţiilor este
20 octombrie 2017. Pentru toate posturile scoase la concurs se cere, printre
altele, cunoaşterea limbii engleze, deţinerea cetăţeniei române şi, la momentul
depunerii aplicaţiei, a unui loc de muncă în străinătate. BNR precizează că
niciun aplicant nu poate opta în acelaşi timp pentru două sau mai multe posturi
vacante.
Preţurile
la energia electrică şi la combustibili s-au majorat de la 1 octombrie, in
Romania, iar in zilele urmatoare va creste şi preţul gazelor. Tarifele la
energia electrică au crescut, în medie, cu 3 lei şi 45 de bani pe lună la suta
de kilowaţi, iar gazele pentru consumatorii casnici se scumpesc cu aproximativ
6%. La 1 octombrie a intrat în vigoare si a doua majorare a accizei la
carburanţi, cu 0,16 lei pe litru. Potrivit expertilor, aceste cresteri
vor duce la scumpiri în lanţ pentru cele mai multe produse şi servicii, în
special la alimente.
In Romania,
rata şomajului a fost, în luna august, de 5,1%, în scădere cu 0,1 puncte
procentuale faţă de luna precedentă – informează Institutul Naţional de
Statistică. Astfel, numărul şomerilor a fost estimat la 465.000 de persoane,
mai puţin şi faţă de luna august a anului trecut, când numărul celor care nu
aveau un loc de muncă depăşea 500.000 de persoane. În ceea ce priveşte
distribuţia pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a fost, în august, cu 2,4 puncte
procentuale mai mare decât la femei.
În Monitorul Oficial nr. 910 din 15 decembrie 2014 a fost publicată Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, acte normative prin care se acordă despăgubiri cetăţenilor români care au abandonat bunuri în Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.
Potrivit noii legi, plata despăgubirilor stabilite prin hotărâri ale comisiilor judeţene/Comisiei municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, respectiv prin ordin emis de şeful Cancelariei Primului-ministru sau decizia de plată emisă de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în temeiul Legii nr.9/1998, se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
Pentru fiecare tranşă, A.N.R.P. va emite un titlu de plată, iar Ministerul Finanţelor Publice va onora respectivul titlu de plată în cel mult 180 de zile de la emiterea acestuia. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei. În cazul în care suma care trebuie platită este mai mică de 20.000 lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă.
Înainte de împărţirea în tranşe, prin decizie a preşedintelui A.N.R.P. se va face o actualizare a sumei despăgubirilor cu inflaţia, pentru perioada de la emiterea hotărârilor comisiilor judeţene/Comisiei municipiului Bucureşti, a ordinului emis de şeful Cancelariei Primului-ministru, deciziei de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor până la momentul intrării în vigoare a legii.
Începând cu data intrării în vigoare a legii (18 decembrie 2014), orice procedură de executare silită cu privire la drepturile stabilite prin hotărâri ale comisiilor judeţene/Comisiei municipiului Bucureşti, prin ordin emis de şeful Cancelariei Primului-ministru sau decizie de plată emisă de A.N.R.P. se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise de A.N.R.P.