Regele Mihai I, condus pe ultimul drum
Regele Mihai I al României a revenit, miercuri, definitiv în ţara pe care a iubit-o până la moarte. Ajuns monarh la nici 6 ani, cu o viaţă ce se anunţa poleită cu aur, cel de-al patrulea Suveran al României a avut, însă, parte de un destin de un imens tragism. Obligat de comunişti să abdice în 1947, el a luat calea exilului, reîntorcându-se în Patria-mamă, nu fără turbulenţe, abia după Revoluţia din 1989. Monarhul detronat a lucrat printre străini, şi-a făcut familie printre străini şi nicio clipă nu a uitat că este un străin, într-o ţară străină.
Odată cu ultimul drum al Regelui din Elveţia, unde se stabilise şi unde a murit la 96 de ani, către România, a luat sfârşit un exil lung cât o viaţă de om. Până sâmbătă 16 decembrie, data funeraliilor de la Curtea de Argeş, necropolă regală din sudul României, sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Mihai I a fost depus în Sala Tronului a Palatului Regal de la Bucureşti, unde românii au putut să îi aducă un ultim omagiu. Deşi, după căderea comunismului, puţine au fost vocile care s-au pronunţat pentru restaurarea monarhiei, oamenii au fost, în aceste ultime zile, uniţi de tristeţea pentru Regele pierdut.
Numărul impresionant de mare al românilor de rând care au dorit să se reculeagă în faţa catafalcului a determinat familia regală să modifice substanţial programul anunţat iniţial, astfel încât toţi cei care au stat ore în şir la coadă să îşi poată lua adio. În exterior, pe gardul Palatului Regal au fost lăsate flori, coroane, lumânări, candele şi mesaje de preţuire faţă de Regele Mihai I. “Dumnezeu i-a dat atât de multe zile, dar nu a apucat să fie respectat şi să facă, de fapt, ce a fost menit să facă, pentru că şi-a iubit poporul.
“Am plâns când a abdicat. Eram copil, aveam 11 ani, când a abdicat. Îmi amintesc, şi să ştiţi că nu exagerez, că am scris pe bucaţi de hârtie . “Este un moment în care îţi respecţi istoria.
Miercuri, înainte de a fi adus la Bucureşti, Regele defunct a poposit, pentru ultima dată, şi în locul unde s-a născut şi a copilărit – la Castelul Peleş de la Sinaia, din Carpaţii Meridionali. Acolo şi-au luat rămas bun de la el oficialii de cel mai înalt rang din România şi Republica Moldova românofonă vecină, reprezentanţi ai instituţiilor statului şi diplomaţi.
Evocând personalitatea fostului Suveran, fondatorul Institutului pentru Memoria Exilului Românesc, Dinu Zamfirescu, a declarat pentru Radio România: “Pierdem un erou român, pierdem un om care a fost un exemplu de demnitate şi personală, şi regală. Cred că România are nevoie de oameni de acest gen şi, cu toată tristeţea, trebuie să vă spun că, în momentul de faţă, nu prea găsim asemenea persoană în ţara noastră. De câte ori l-am văzut în străinătate, întotdeauna era interesat de ceea ce se întâmplă în România, ce fac românii. El resimţea o responsabilitate pentru ţară şi întreba ce ar putea să facă pentru România.
Timp de trei zile, de joi până sâmbătă, în România a fost decretat doliu naţional. Drapelele au fost coborâte în bernă, iar posturile naţionale de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură şi-au adaptat programele.
Camera Deputaţilor a adoptat legile Justiţiei
Moartea regelui Mihai I a trecut, pentru câteva zile, în surdină imensul scandal de pe scena politică românească generat de modificarea legilor Justiţiei. Chiar şi aşa, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, după dezbateri-maraton aprinse, proiectele coaliţiei la putere PSD-ALDE de modificare a legilor privind organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind organizarea judiciară prevede, între altele, înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor şi posibilitatea ca soluţiile adoptate de procurori să poată fi infirmate de superiorul ierarhic, în cazul în care acesta le consideră ilegale sau netemeinice. Opoziţia susţine, însă, că viitoarea secţie de investigare este un instrument de presiune la adresa procurorilor şi magistraţilor. Cel de-al doilea proiect de lege, cel referitor la CSM, prevede că Inspecţia Judiciară va rămâne în cadrul instituţiei şi nu va deveni autonomă, aşa cum propusese, iniţial, majoritatea PSD-ALDE.
Cele două acte normative mai au nevoie de girul Senatului, în calitate de for decizional. Acolo se află, deja, în procedură de urgenţă, proiectul privind statutul magistraţilor, în care, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se introduce controlul ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor. De la Bruxelles, de la Consiliul European de iarnă, preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a declarat, din nou, sceptic faţă de modificarea legilor Justiţiei: Din capul locului, mi-am exprimat scepticismul în privinţa acestor modificări, care mie mi se par prea ample şi făcute cu prea mare viteză. Nu pot decât să recomand Parlamentului să abordeze cu maximă răspundere aceste modificări legislative, fiindcă ele vor avea efecte pe termen lung.
Bugetul României a ajuns în Parlament
Tot în săptămâna care se încheie, proiectul de buget al României pe 2018 a ajuns pentru dezbateri şi adoptare în Parlament. La baza calculelor Guvernului stau o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit bugetar de sub 3 procente din Produsul Intern Brut şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei, echivalentul a aproximativ 570 de euro. Bugetul, aşa cum a fost el schiţat de Executiv, prevede fonduri mai mari pentru domeniile care au foarte mare nevoie de susţinere: Sănătatea, Educaţia şi investiţiile. Guvernul a prevăzut resurse şi pentru creşterea salariului minim şi pentru majorarea pensiilor. Contestată de opoziţie, care spune că veniturile ar fi supraevaluate, construcţia bugetară ar urma să primească votul Parlamentului pe 21 decembrie.
