Radio România Internațional

Tag: buget 2019

  • Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2019

    Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2019

    Bugetul
    de stat al României s-a întors nemodificat
    la preşedinte


    Bugetul de
    stat al României pentru 2019, subiect major de disensiuni între executivul
    PSD-ALDE, pe de o parte, respectiv preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţie, de
    cealaltă parte, a revenit, în această săptămână, la şeful statului, care a
    epuizat toate căile de atac. Ajuns târziu în Parlament, abia în luna februarie,
    documentul a fost trimis de preşedinte la Curtea Constituţională şi, ulterior,
    în pofida verdictului de constituţionalitate dat de instanţă, Klaus Iohannis a
    decis să retrimită în legislativ bugetul, pe care l-a numit al ruşinii naţionale. Acest buget este construit pe un scenariu fantezist,
    fără garanţii privind punerea în aplicare, fapt confirmat de instituţiile
    europene şi de alte instituţii internaţionale, spune preşedintele, în acord cu
    opoziţia de dreapta.

    Potrivit administraţiei prezidenţiale, este un buget care pune în discuţie
    respectarea tratatelor internaţionale la care România este parte, precum şi
    legislaţia în domeniu, şi care a fost gândit pentru a servi, în principal,
    intereselor politice ale unui grup restrâns. Potrivit PSD, însă, bugetul pe
    2019 asigură resursele necesare tuturor domeniilor importante din economie,
    este un proiect de
    buget revoluţionar, menit să sprijine sănătatea şi educaţia, iar demersul preşedintelui de
    tergiversare este unul politicianist. Astfel că, legea bugetului a trecut,
    din nou, de Parlament şi a revenit la preşedinte în formă intactă.



    Vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene la
    Bucureşti


    Premierul român, Viorica Dăncilă, şi
    prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, s-au întâlnit, luni,
    la Bucureşti, vizita înaltului oficial european survenind în contextul
    deţinerii de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.
    Discuţiile, centrate pe buna funcţionare a Uniunii, s-au referit şi la modificările
    aduse la Bucureşti legilor justiţiei, la început în Parlament şi apoi prin ordonanţă
    de urgenţă – modificări cel puţin controversate.

    După publicarea, toamna
    trecută, a unui raport defavorabil în cadrul Mecanismului de Cooperare şi
    Verificare pe justiţie, Frans Timmermans spune, acum, că nu a constatat niciun
    progres, ci doar refuzul executivului de stânga de a lua în considerare
    documentul. Înaltul oficial al Comisiei speră că experţi ai ambelor părţi vor
    găsi, rapid, soluţii de punere în aplicare a recomandărilor din cadrul MCV.
    Atunci când statul de drept este ameninţat, aproape în mod automat creşte
    corupţia – este motivul pentru care Comisia Europeană a propus ca pe viitor să condiţioneze
    acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în statele
    membre, a explicat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.



    Raportul Departamentului de Stat


    Justiţia ocupă un loc central şi în raportul
    Departamentului de stat privitor la situaţia
    drepturilor omului în
    România. Washingtonul constată că fenomenul
    corupţiei a rămas larg răspândit, în pofida numeroaselor urmăriri penale, şi că
    există numeroase rapoarte despre astfel de practici la nivel guvernamental. Insuficienţa personalului, a spaţiului
    fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar împiedică celeritatea şi eficienţa
    actelor de justiţie şi lungeşte excesiv procesele, potrivit Departamentului de
    Stat. Totodată, corupţia a fost larg răspândită în
    achiziţiile publice, iar mita reprezintă un lucru obişnuit în sectorul public,
    în special în domeniul sănătăţii, se mai arată în document.

    În acelaşi timp, discriminarea faţă de romi a continuat să fie
    o problemă majoră, iar în privinţa libertăţii presei, Departamentul de Stat
    notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare
    varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite. În schimb, în cazul
    mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu
    politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi
    reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa
    oponenţilor politici şi a altor organizaţii media.



    Consultări la Bucureşti privind Brexitul


    Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii
    Europene, Michel Barnier, s-a aflat, joi, la Bucureşti, pentru consultări la
    cel mai înalt nivel cu privire la ieşirea Marii Britanii din UE. Discuţiile,
    inclusiv cu premierul Viorica Dăncilă, s-au axat pe definirea
    strategiei Uniunii Europene în perioada următoare. Potrivit lui Michel Barnier,
    respingerea, marţi, în parlamentul de la Londra, pentru a doua oară, a
    acordului de retragere a Marii Britanii din blocul comunitar a complicat şi mai
    mult lucrurile.

    Negociatorul şef al Comisiei Europene pentru Brexit a susţinut
    un discurs la summitul european al regiunilor şi oraşelor, de la Bucureşti,
    prilej cu care s-a referit şi la elaborarea politicilor UE în următorii ani
    pentru a construi o Europă mai puternică, mai ales după ieşirea Marii Britanii
    din Uniune. Michel Barnier a subliniat că a avut o echipă extrem de competentă,
    iar în cele 18 luni de negocieri s-a străduit să obţină un acord cu britanicii,
    nu unul împotriva lor. Potrivit oficialului european, prioritară va trebui să
    fie soarta celor 4,5 milioane de cetăţeni direct afectaţi de Brexit, din care
    3,5 milioane de cetăţeni din UE27 aflaţi pe teritoriul britanic şi aproape 1
    milion de cetăţeni britanici aflaţi în UE.

  • A fost promulgat bugetul asigurărilor sociale de stat

    A fost promulgat bugetul asigurărilor sociale de stat

    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
    pentru ca pensionarii – a spus el – să nu aibă de suferit din cauza a ceea ce a
    numit incompetenţa PSD. În opinia şefului statului, principala formaţiune
    la guvernare este singura vinovată că România nu are o Lege a bugetului de stat,
    pentru că Executivul ar fi trebuit să depună proiectul la Parlament în
    noiembrie 2018, nu cu o întârziere de trei luni. Tot atât de adevărat este,
    însă, că – potrivit unei practici devenite recurente din raţiuni pe care mulţi le consideră exclusiv electorale
    – Klaus Iohannis, prevalându-se de drepturile pe care i le conferă funcţia, imediat după ce l-a primit spre promulgare, a reclamat proiectul la
    Curtea Constituţională. Cum aceasta nu i-a dat dreptate, preşedintele a
    retrimis proiectul Legii bugetului de stat în Parlament, pentru a fi, din nou,
    examinat, întârziind, la rândul său, adoptarea lui.

    Klaus Iohannis: După ce a întârziat inadmisibil de mult, guvernul PSD-ist nu a fost
    capabil nici măcar să vină cu un buget realist, axat pe priorităţile României,
    ci a propus ceea ce am numit bugetul ruşinii naţionale.     E drept că
    este un buget foarte bun pentru creşterea prosperităţii PSD, dar nu a României.

    Replica PSD nu a întârziat
    prin intermediul liderului formaţiunii,
    Liviu Dragnea: El (n.red. bugetul) a fost elaborat foarte bine şi nu putem să-l modificăm din cauza
    mofturilor unui om care întâmplător este preşedintele României.     Iar
    premierul social-democrat, Viorica Dăncilă, a completat: Suntem foarte preocupaţi, în această perioadă,
    de bugetul pentru anul 2019, este obiectivul nostru principal, având în vedere
    că cei din comunităţile locale îşi aşteaptă fondurile, că trebuie să mărim
    alocaţiile, că trebuie să investim, să avem bani pentru investiţii, deci pentru
    noi prioritatea este acum bugetul.

    În opoziţie parlamentară, liberalii,
    care îl susţin pe Klaus Iohannis
    pentru un al doilea mandat prezidenţial la alegerile din această toamnă,
    acuză PSD că duce o campanie de discreditare a şefului statului. Cât despre
    buget, aceştia spun că are la bază date fără legătură cu realitatea, aşa că, în
    viziunea lor, retrimiterea în Parlament era o necesitate. Liderul liberal, Ludovic
    Orban: (track) Bugetul este prost, bugetul este mincinos, bugetul este construit pe
    date care nu au nicio legătură cu realitatea, iar bugetul nu oferă nicio
    garanţie privitoare la evoluţia spre bine a României, privitoare la dezvoltarea
    ţării. Partidul Naţional Liberal susţine cererea de reexaminare şi la fiecare
    punct din cadrul cererii de reexaminare va avea propriile puncte de vedere şi
    va înainta propriile amendamente. Legea bugetului de stat ar putea fi
    supusă, din nou, votului Parlamentului miercuri.

  • Parlamentul va rediscuta proiectul de buget de stat

    Parlamentul va rediscuta proiectul de buget de stat

    La aproape
    patru luni de când ar fi trebuit adoptat şi promulgat, bugetul de stat al
    României pentru 2019 se află încă în circuit şi constituie subiect major de
    disensiuni între executivul PSD-ALDE, pe de o parte, respectiv preşedintele
    Klaus Iohannis şi opoziţie, de cealaltă parte. Ajuns târziu în Parlament, abia
    în luna februarie, documentul a fost trimis de şeful statului la Curtea
    Constituţională şi, ulterior, în pofida verdictului de constituţionalitate dat de
    instanţă, preşedintele a decis să retrimită în legislativ bugetul, pe care l-a numit al ruşinii naţionale. Acest buget este
    construit pe un scenariu fantezist, fără garanţii privind punerea în aplicare,
    fapt confirmat de instituţiile europene şi de alte instituţii internaţionale,
    spune Klaus Iohannis, în acord cu opoziţia de dreapta.

    Consilierul
    prezidenţial Cosmin Marinescu, care a prezentat argumentele, a precizat că
    importante economii partenere ale României se confruntă deja cu încetiniri, iar
    evaluările recente ale unor agenţii arată că pot urma prognoze cu perspective
    negative. El a subliniat că veniturile sunt supraevaluate în proiectul de buget
    cu circa 10 miliarde de lei (circa 2,1 miliarde de euro), adică 1% din Produsul
    Intern Brut, ceea ce reprezintă foarte mult, în raport cu deficitul bugetar
    estimat. În acelaşi timp, analiza bugetului arată subestimarea unor capitole de
    cheltuieli sau chiar ajustări negative deliberate, aşa cum stau lucrurile în
    cazul pensiilor. Potrivit administraţiei prezidenţiale, este un buget care pune în discuţie respectarea
    tratatelor internaţionale la care România este parte, precum şi legislaţia în
    domeniu, şi care a fost gândit pentru a servi, în principal, intereselor
    politice ale unui grup restrâns.

    Potrivit PSD, însă, bugetul pe 2019 a
    fost construit foarte bine şi foarte riguros, iar gestul şefului statului
    afectează funcţionarea tuturor instituţiilor. Social-democraţii spun că bugetul
    asigură resursele necesare
    tuturor domeniilor importante din economie, este un proiect de buget revoluţionar, menit să
    sprijine sănătatea şi educaţia, iar demersul preşedintelui de tergiversare este unul politicianist. Prin vicepreşedintele Camerei Deputaţilor,
    Florin Iordache, social-democraţii au anunţat, deja, că vor trimite Legea
    bugetului spre promulgare în aceeaşi formă în care a fost adoptată iniţial de
    Legislativ: Construcţia
    bugetară a fost realizată pe o creştere economică de 5,5% şi un Produs Intern
    Brut de peste o mie de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de
    euro).

  • Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Buget 2019


    Intrată, deja, în a doua jumătate a lui februarie, România are, în
    sfârşit, buget de stat pentru 2019. Majoritatea guvernamentală PSD-ALDE, cu
    sprijinul UDMR, a trecut, vineri, prin Parlament, fără să-l amendeze
    semnificativ, proiectul promovat de Executiv. Construcţia bugetară este realizată pe o
    creştere economică de 5,5%, un deficit de 2,76 procente şi un PIB de peste o
    mie de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de euro).
    Privilegiate, afirmă guvernanţii, vor fi sănătatea, educaţia şi investiţiile. Preşedintele Klaus Iohannis susţine, în schimb, că bugetul este
    ‘făcut pe picior si bazat pe estimări economice nerealiste’. Şeful statului a
    atras atenţia că acesta nu este bugetul conducerii social-democrate, ci al
    României şi a denunţat, mai ales, diminuarea bugetelor instituţiilor din
    domeniul securităţii naţionale, pe care o califică drept un demers
    iresponsabil.



    Statistici economice


    Avansul economiei româneşti a încetinit la 4,1% în 2018, de la 7% în anul
    precedent, potrivit estimărilor semnal publicate, joi, de Institutul Naţional
    de Statistică. Datele arată o creştere a Produsului Intern Brut inferioară
    estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, care indicau un avans de 4,5%
    pentru economia românească în 2018. Comisia Europeană a arătat, recent, în
    previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a
    început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a
    Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în
    2018, preciza Executivul comunitar.



    Polemici Parlament – BNR


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a dat asigurări că
    nu există nicio abatere a indicatorului ROBOR de la nivelul real al pieţei. La
    audierile de marţi din comisiile Economică şi de Buget-finanţe din Senat, el a
    explicat că, acum, nivelul ROBOR – principalul indice în funcţie de care se
    calculează dobânzile variabile la creditele în lei – nu poate varia decât în intervalul 1,5 -
    3,5%, deoarece acestea sunt valorile la care BNR poate atrage depozitele
    băncilor. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei economice a Senatului, liberal-democratul
    Daniel Zamfir, a acuzat faptul că sectorul bancar din România are cel mai
    scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar
    profitabilitatea sa e dublă faţă de media continentală. Disputele dintre Zamfir
    şi Isărescu s-au intensificat după ce, în ianuarie, moneda
    naţională, leul, a atins, câteva zile la rând, minime istorice în raport cu
    moneda unică europeană. Tot atunci, ROBOR s-a
    apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la
    bănci.



    Politică şi anticorupţie


    Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Secţiei de investigare a
    infracţiunilor din Justiţie clarificarea rapidă a situaţiei dosarului deschis
    pe numele fostului procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi. Şeful statului
    afirma că aceasta Secţie nu trebuie să fie un instrument politic de anchetă şi
    intimidare a magistraţilor şi procurorilor. La rându-i, opoziţia de
    dreapta a calificat dosarul drept o operaţiune de poliţie politică, orchestrată
    la ordinul Puterii de la Bucureşti. D-na Kovesi a fost ciitată, în
    calitate de suspect, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, luare de mită şi
    mărturie mincinoasă. Ea a declarat că este nevinovată şi că nu este o
    coincidenţă faptul că a fost citată chiar înainte de a merge la Bruxelles, în faţa
    eurodeputaţilor, pentru audierea în vederea ocupării funcţiei de procuror-şef
    european, la care presa o creditează drept favorită. Denunţătorul ei e fostul
    parlamentar social-democrat Sebastian Ghiţă, protagonist al câtorva dosare de
    corupţie şi, în prezent, fugar în Serbia vecină.



    Preşedinţia românească a Consiliului UE


    Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat, marţi, să
    consolideze cadrul de supraveghere a instituţiilor financiare, pentru a găsi
    cele mai bune soluţii privind combaterea spălării banilor. Preşedinţia română a
    Consiliului UE a fost invitată să iniţieze, cât mai curând posibil, negocieri
    cu Parlamentul European pentru întregul pachet legislativ pe această temă.
    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a prezidat reuniunea
    ECOFIN, a subliniat că regulile privind combaterea spălării banilor vor fi pe
    deplin implementate în toate statele membre ale Uniunii.



    Performanţă sportivă


    Echipa feminină de tenis a României a urcat trei poziţii şi se
    află pe locul al cincilea în clasamentul FedCup, dat publicităţii de Federaţia
    internaţională (ITF). Saltul survine după victoria din deplasare, în faţa
    Cehiei, deţinătoarea trofeului, care se menţine pe prima poziţie. Franţa,
    viitoarea adversară a României în semifinalele Fed Cup, se află în continuare
    pe 4. Româncele au întrecut Cehia cu 3-2, prin punctele obţinute de Simona
    Halep, victorioasă în ambele partide de simplu, şi de perechea Irina
    Begu/Monica Niculescu. Mihaela Buzărnescu a pierdut cele doua partide disputate
    la simplu. România va întâlni Franţa în deplasare, pe 20 şi 21 aprilie, aceasta
    fiind a doua sa prezenţă în careul de aşi al competiţiei, după ediţia din 1973.

  • Jurnal românesc – 12.02.2019

    Jurnal românesc – 12.02.2019

    Bugetul Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni pe 2019 a primit aviz favorabil în Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă. Bugetul propus pentru minister
    este de 28.885.000 de lei, în creştere cu 16,8% faţă de
    cel din 2018.
    Ministrul Natalia Elena Intotero a declarat că instituţia pe care o conduce îşi
    propune în acest an să continue demersurile pentru înfiinţarea Muzeului pentru
    Românii de Pretutindeni, dar şi activităţile dedicate Preşedinţiei române a
    Consiliului Uniunii Europene. Intotero a spus că una dintre solicitările venite
    către minister din partea românilor din diaspora este achiziţia de costume
    populare şi de ii tradiţionale româneşti. Anul trecut au fost
    achiziţionate 56 de costume, pentru suma de 70.000 de lei, iar anul acesta
    ministerul intenţionează să crească această alocare, a afirmat ministrul.
    Totodată, Intotero a amintit despre deschiderea de noi centre de informare
    pentru românii din diaspora în Albania, Serbia şi Italia. Potrivit acesteia,
    ministerul intenţionează să organizeze întâlniri ale academicienilor români de
    pretutindeni şi ale medicilor şi oamenilor de afaceri din diaspora. Şefa MRP a
    precizat că, în 2019, accentul va fi pus pe situaţia românilor din Marea
    Britanie, în contextul Brexit, dar şi pe cea a conaţionalilor din Italia.




    Românii care pleacă în
    străinătate pentru mai mult de 183 de zile, adică peste 6 luni, ar trebui să
    notifice Fiscul cu cel puţin 30 zile înainte de plecare pentru stabilirea
    rezidenţei fiscale şi scoaterea din evidenţa ANAF. Aceeaşi obligaţie o au şi
    străinii care intenţionează să rămâna în România cel puţin jumătate de an.
    Consultantul fiscal Adrian Benţa a declarat, pentru Radio România, că cetăţenii
    români care-şi păstrează rezidenţa fiscală în România trebuie să plătească
    statului român impozit pe veniturile realizate din străinătate. Este
    interesul tău, dacă stai mai mult de 183 de zile sau lucrezi în străinătate,
    să-ţi clarifici situaţia cu Fiscul român, depunând chestionarul de rezidenţă
    fiscală (…) deci nu plăteşti impozit statului român, pentru veniturile din
    salarii cât ai fost tu în străinătate, a spus Benţa. Consultantul fiscal
    a precizat că odata ce persoana fizică are stabilită rezidenţa într-un stat,
    acel stat este în măsură să stabilească impozitarea persoanei fizice, fără ca
    această rezidenţă fiscală să afecteze cetăţenia sau dreptul de vot pentru
    statul care a acordat cetaţenie.




    Guvernele României şi Republicii
    Moldova vor semna încă un protocol, al şaselea, la Acordul de ajutor financiar
    nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, parafat în 2010. Un proiect
    în acest sens a fost aprobat de membrii Cabinetului de miniștri din Republica
    Moldova, transmite Radio Chişinău. Acest ultim protocol adițional extinde
    perioada Acordului, dar include și domenii noi eligibile de asistență tehnică
    și financiară oferită de Guvernul României, cum ar fi protecția mediului,
    combaterea schimbărilor climatice, sănătate, cultură, aprovizionarea cu apă,
    sanitație și apărarea națională. Acordul de ajutor financiar nerambursabil a
    fost semnat la București la 27 aprilie 2010. În baza acestuia, România a sprijinit
    modernizarea mai multor grădinițe din Republica Moldova. Potrivit Radio
    Chişinău o parte din bani au fost alocaţi şi altor domenii şi au fost folosiţi,
    spre exemplu, la lichidarea consecințelor inundațiilor din 2010 din satele
    Cotul Morii și Nemțeni.

  • Proiectul de buget, în Parlament

    Proiectul de buget, în Parlament

    Dacă nu intervine nimic neprevăzut, România va avea, în sfârşit, pe 15
    februarie, buget de stat pentru anul în curs. Adoptat de Guvernul PSD-ALDE,
    proiectul a ajuns la Parlament, pentru a fi amendat, examinat în comisiile de
    specialitate şi dezbătut în plen. Conducerile Senatului şi a Camerei
    Deputaţilor au decis ca votul final să aibă loc vineri. Construcţia bugetară a
    fost realizată pe o creştere economică de 5,5%, un deficit de 2,5 procente şi
    un Produs Intern Brut de peste o mie de miliarde de lei (echivalentul a peste
    200 de miliarde de euro).
    Schiţa mai prevede alocarea în continuare a 2% din PIB pentru apărare, conform
    angajamentelor asumate de România faţă de aliaţii săi din NATO.

    Preşedintele ALDE şi al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu,
    recunoaşte că proiectul a perfectibil În ultimii ani, din păcate, şi
    probabil datorită legilor greoaie privitoare la achiziţiile publice, la fiecare
    sfârşit de an constatăm că sumele care sunt alocate pentru diferite capitole de
    cheltuieli, cu precădere cele pentru investiţii, nu se cheltuiesc. Este şi
    probabil o deficienţă a legii, dar şi o deficienţă a modului în care se
    organizează instituţiile administraţiei centrale şi, din acest motiv, rămânem
    fără bani. Aşa încât, dacă nu cheltuim toţi banii, la ce folos să punem bani în
    plus?

    Omul forte al Puterii, preşedinte al Camerei şi şef al PSD,
    Liviu Dragnea, susţine, la rându-i, că schiţa de buget arată foarte bine, dar
    că o parte din sumele alocate în plus serviciilor de informaţii trebuie
    redirecţionate către domenii importante, precum sănătatea. Asociată cu
    majoritatea printr-un protocol de colaborare parlamentară, UDMR pledează pentru
    suplimentarea bugetelor alocate comunităţilor locale. Deopotrivă liberali ori
    social-democraţi, primarii marilor oraşe sunt de aceeaşi părere. Ei acuză faptul
    că, deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală, primăriile
    ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile sociale. Rivala
    cea mai vocală a lui Dragnea în partid, edilul Capitalei, Gabriela Firea,
    afirmă, chiar, că oraşul va pierde 180 de milioane de euro, adică aproape un
    sfert din buget.

    Din opoziţie, PNL reclamă faptul că parlamentarilor le-a fost
    pus foarte târziu la dispoziţie proiectul de buget. Deputatul liberal Raluca
    Turcan Din nefericire, avem informaţii tot mai consistente că cei din PSD şi
    ALDE, în mod voit, au transmis bugetul în condiţii de neconstituţionalitate,
    tocmai pentru a amâna votul, dezbaterea bugetului şi intrarea în aplicare a
    bugetului, pentru a mai câştiga timp în privinţa cheltuielilor pe care trebuie
    să şi le asume.     PMP a anunţat, deja, că ia în calcul contestarea documentului la Curtea
    Constituţională. IarUSR critică virulent proiectul de buget, despre care spune că
    nu este al României, ci reprezintă rodul creativităţii unui grup restrâns de
    politicieni, cu cifre bazate pe scenarii foarte optimiste.

  • Retrospectiva săptămânii 03.02 – 09.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 03.02 – 09.02.2019

    Reuniunea JAI la Bucureşti


    Bucureştiul a
    găzduit, săptămâna aceasta, în cadrul preşedinţiei româneşti în exerciţiu a
    Consiliului Uniunii Europene, reuniunea informală a miniştrilor europeni de Interne
    şi de Justiţie JAI. Printre subiectele abordate, joi, de miniştrii de Interne
    au figurat măsurile pe termen scurt şi mediu pentru gestionarea fenomenului
    migraţiei, cooperarea poliţienească şicombaterea terorismului. Cu acest prilej,
    ministrul român de Interne, Carmen Dan, a declarat că soluţia pentru
    gestionarea migraţiei stă în solidaritatea statelor membre şi în tratarea
    problemelor acolo unde sunt generate, nu doar în locul unde îşi fac simţite
    efectele.

    La rândul său, comisarul european pentru migraţie, Dimitris
    Avramopoulos, a punctat că trebuie găsite aranjamente temporare privind
    debarcarea migranţilor, dar şi că trebuie luate măsuri pentru o mai bună
    protecţie şi gestionare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, fiind
    necesară consolidarea Agenţiei Europene pentru Paza Frontierelor şi Garda de
    Coastă. Reuniunea JAI a continuat, vineri, cu întâlnirea miniştrilor de
    Justiţie, pe a căror agendă au fost incluse, subiecte privind cooperarea
    judiciară în materie civilă şi comercială, criminalitate cibernetică şi
    posibile viitoare acorduri internaţionale în domeniu, dar şi chestiunea
    procurorului european, pe care preşedinţia română a Consiliului Uniunii îl vrea
    funcţional de anul viitor. Parchetul European va fi o instituţie independentă
    şi descentralizată, care va cerceta, urmări penal şi trimite în judecată
    persoanele învinuite de săvârşirea unor infracţiuni care aduc prejudicii
    bugetului Uniunii Europene.



    Premierul Viorica Dăncilă la Bruxelles


    Prioritatea
    României în calitate de preşedinte în exerciţiu al Consiliului Uniunii Europene
    este politica de coeziune. Pe plan intern, statul de drept este respectat,
    lupta anticorupţie este esenţială, după cum tot atât de importante sunt drepturile
    şi libertăţile de care trebuie să se bucure românii, asemenea tuturor
    europenilor. Sunt declaraţiile premierului Viorica Dăncilă, făcute miercuri şi
    joi, la Bruxelles, unde a participat la sesiunea plenară a Comitetului European
    al Regiunilor şi s-a întâlnit cu
    oficiali comunitari. Şefa
    Guvernului de la Bucureşti a reafirmat, totodată, că România îndeplineşte încă
    din 2011 criteriile tehnice pentru aderarea la Spaţiul Schengen de liberă
    circulaţie, dar decizia – întârziată – de aderare a ţării este una politică. Discuţiile
    Vioricăi Dăncilă cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,
    şi cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, s-au concentrat pe
    viitorul Europei şi consolidarea proiectului european. Despre Brexit, premierul
    român afirmat că preşedinţia României va urmări continuarea respectării
    drepturilor europenilor şi după ieşirea Marii Britanii din Uniune. Tot la
    Bruxelles, Viorica Dăncilă a participat la conferinţa organizată de România
    privind combaterea antisemitismului şi nevoia de protejare a comunităţilor
    evreieşti din Europa, care a reunit reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti
    din întreaga Europă, dar şi din Statele Unite.



    Bugetul României pe 2019


    Revenită de
    la Bruxelles, şefa Executivului, Viorica Dăncilă, a prezidat, vineri, şedinţa
    Cabinetului de la Bucureşti, care a aprobat proiectul de buget al României pe
    2019. Sunt prevăzute creşteri importante de fonduri pentru investiţii, Sănătate
    şi Educaţie. Este alocat, în continuare, 2% din Produsul Intern Brut pentru
    Apărare, conform angajamentelor faţă de NATO, sunt asigurate sumele necesare unei
    noi majorări a pensiilor şi salariilor din sistemul public şi sunt prevăzute
    alocări consistente pentru bugetele locale. În timp ce veniturile reprezintă
    33,4% din PIB, estimându-se că cei mai mulţi bani vor veni din contribuţiile de
    asigurări sociale, TVA, accize şi impozite, cheltuielile reprezintă 35,9%.
    Opoziţia politică de dreapta a criticat puterea PSD-ALDE pentru întârzierea în
    opinia ei nepermisă cu care a fost stabilit bugetul pe anul în curs. Acesta
    este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte pentru prima dată 1.000
    de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere economică de
    5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55%. Proiectul
    de buget merge în Parlament spre dezbatere şi vot.


    Rusia, din nou în ofensivă


    Ministrul
    român de externe, Teodor Meleşcanu, vrea explicaţii din partea Rusiei, după ce
    Moscova a cerut, joi, Statelor Unite să elimine scutul antirachetă al NATO de
    la Deveselu, din sudul României, ca o condiţie pentru a reveni în Tratatul
    privind Forţele Nucleare Intermediare. Statele Unite şi Rusia şi-au suspendat
    obligaţia de a respecta Tratatul, semnat în 1987, după ce s-au acuzat reciproc
    de încălcarea prevederilor. Moscova susţine că lansatoarele din România pot fi
    folosite şi pentru rachete cu rază medie Tomahawk, interzise prin Tratatul INF.
    Ministrul Meleşcanu a repetat că scutul de la Deveselu este pur defensiv şi a amintit
    că rachetele Tomahawk au ieşit de un an din dotarea armatei americane. Şeful
    diplomaţiei române crede că Rusia este, de fapt, în căutare de argumente pentru
    a-şi justifica propriile încălcări ale Tratatului. Într-un anunţ oficial, NATO
    amintea, de curând, că după aproape şase ani de discuţii cu Moscova, aliaţii au
    constatat, în decembrie anul trecut, că Rusia a dezvoltat şi desfăşurat în
    teren un sistem de rachete care violează Tratatul INF, ameninţând totodată
    securitatea euroatlantică.

  • Proiectul bugetului de stat, în dezbatere

    Proiectul bugetului de stat, în dezbatere


    România a intrat în februarie, dar nu are, încă, buget de stat pentru 2019. Publicat abia joi pe site-ul ministerului de Finanţe, proiectul va fi adoptat, oficial de către Executivul PSD-ALDE, foarte probabil după ce va fi suferit corecţii. Punctul de plecare al bugetului de stat e un Produs Intern Brut care ar urma ar urma să ajungă la 1022 de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de euro).



    Proiectul prevede o creştere economică de 5,5%, o inflaţie de 2,8 şi un deficit de 2,5 procente din PIB. Vor fi privilegiate ministerul Sănătăţii, căruia i se alocă 64% mai mult decât anul trecut, Transporturile, cu fonduri suplimentare de peste 54%, şi Educaţia, cu aproape 47%. Mai puţini bani merg la ministerele Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Energiei. Cheltuielile bugetare, multe destinate salariilor, pensiilor şi măsurilor de asistenţă socială, vor fi mai mari cu circa 30 de miliarde lei decât veniturile.



    Ministrul social-democrat al Finanţelor, Eugen Teodorovici, afirmă că a redactat un proiect de buget pe care-l numeşte revoluţionar, menit să sprijine sănătatea şi educaţia. Obiecţiile faţă de proiect au apărut, însă, imediat. Propriul şef de partid al lui Teodorovici, Liviu Dragnea, le-a cerut atât acestuia, cât şi premierului Viorica Dăncilă să analizeze posibilitatea ca o parte din sumele alocate în plus serviicilor speciale să fie redirecţionate către domenii importante, precum sănătatea. Un program de acordare gratuită pentru toţi copiii din România a vitaminei D sau unul de prevenire şi combatere a diabetului sunt tot programe de siguranţă naţională – a afirmat liderul PSD.



    Comentatorii avertizează că nu e defel limpede dacă, după ce va suferi modificările legate de sumele pentru serviciile secrete, proiectul de buget nu va avea nevoie şi de un nou aviz al CSAT, obligatoriu când e vorba de banii alocaţi securităţii. Prima voce a opoziţiei de dreapta, PNL critică fără menajamente proiectul de buget pe 2019, despre care spune că se bazează pe premize false în ceea ce priveşte inflaţia şi creştere economică.



    Preşedintele partidului, Ludovic Orban, apreciază că sumele alocate pentru investiţii şi educaţie sunt nerealiste, că Guvernul nu-şi îndeplineşte obligaţiile în privinţa programului de înzestrare a Armatei şi că bugetele locale pierd. Deopotrivă liberali ori social-democraţi, primarii marilor oraşe sunt de aceeaşi părere. Ei acuză faptul că, deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală, primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile sociale. Rivala cea mai vocală a lui Dragnea în partid, edilul Capitalei, Gabriela Firea, a transmis o scrisoare deschisă către bucureşteni, în care afirmă că oraşul va pierde 180 de milioane de euro, adică aproape un sfert din buget.


  • Retrospectiva săptămânii 27.01 – 02.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 27.01 – 02.02.2019

    Epidemie de gripă în România


    Autorităţile
    române au declarat, miercuri, epidemie de gripă, după trei săptămâni de
    evoluţie a bolii, perioadă în care
    s-au înregistrat sute de
    îmbolnăviri şi zeci de morţi. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a făcut la
    apel la populaţie să nu intre în panică, dar a atras atenţia că nu este
    aşteptată o scădere a intensităţii circulaţiei virusului nici în luna
    februarie.

    Ea a reluat recomandările făcute populaţiei şi medicilor Se solicită
    limitarea accesului vizitatorilor în mod real în toate unităţile sanitare, în
    special în secţiile cu risc; refacerea urgentă a stocurilor de antivirale
    necesare pentru tratamentul infecţiilor respiratorii acute; instituirea
    terapiei antivirale imediat după internare la toţi pacienţii care prezintă
    tabloul clinic compatibil cu gripa; instituirea tratamentului profilactic cu
    antivirale la contacţii pacienţilor internaţi, vaccinarea urgentă a
    personalului medical rămas nevaccinat; refacerea stocurilor de echipamente de
    protecţie şi utilizarea corespunzătoare a acestora; refacerea urgentă a
    stocurilor antiseptice şi dezinfectante pentru asigurarea igienei riguroase a
    mâinii şi a suprafeţelor    . Vaccinarea rămâne în continuare soluţia
    pentru prevenirea îmbolnăvirii. Ministerul Sănătăţii a comandat suplimentar
    30.000 de vaccinuri pentru populaţia cu risc. Din cele 1,3 milioane de doze
    achiziţionate iniţial, mai sunt aproximativ 12.000 neutilizate.


    Întâlnirea anuală a preşedintelui Romaniei
    cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti


    Creşterea
    rolului României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi extinderea
    Parteneriatul Strategic cu SUA rămân priorităţi ale politicii externe româneşti,
    a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea anuală cu şefii
    misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Aderarea la Spaţiul Schengen
    rămâne, de asemenea, o prioritate, a spus preşedintele. Iohannis a amintit că anul
    2019 este marcat de mandatul primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii
    Europene, care are loc într-un context dinamic, cu provocări precum Brexit,
    migraţia, negocierea Cadrului financiar multianual şi alegerile pentru
    Parlamentul European. Klaus Iohannis a declarat că va face tot ce ține de el,
    ca președinte, pentru ca valorile statului de drept, ale democrației liberale
    și ale justiției independente și eficiente să nu fie afectate. Şeful statului a
    dat asigurări că, indiferent de scena foarte dinamică a politicii interne românești,
    toți factorii de decizie vor acţiona unitar, astfel încât președinția
    Consiliului UE, în prima jumătate a lui 2019, să se desfășoare în cele mai bune
    condiții.



    Miniştrii europeni ai apărării s-au reunit în capitala României


    Miniştrii
    europeni ai apărării s-au reunit la Bucureşti pentru a analiza perspectivele
    punerii în practică a Strategiei globale a UE pentru politica externă şi de
    securitate comună, eveniment organizat de Preşedinţia română a Consiliului UE.
    Participanţii au evaluat iniţiative precum Cooperarea structurată permanentă în
    domeniul apărării şi al securităţii (PESCO) sau Fondul european de apărare
    (EDF).Eforturile
    pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre UE şi Alianţa
    Nord-Atlantică au fost în atenţia miniştrilor apărării din statele membre.

    Pe
    de altă parte, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de
    securitate, Federica Mogherini, i-a îndemnat pe aceștia să finalizeze un acord,
    în următoarele săptămâni, care să permită continuarea operaţiunii
    SOPHIA în Marea Mediterană, pentru contracararea traficului de
    fiinţe umane. Invitat special al reuniunii a fost secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg, care a avut o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohanis.
    Șeful statului român a subliniat că apărarea pe flancul estic şi în zona Mării
    Negre rămâne o prioritate şi a precizat că în relaţia NATO-UE este nevoie de o
    cooperare strânsă. Pe de altă parte, el a anunţat că România va continua să-şi
    îndeplinească toate responsabilităţile asumate faţă de NATO. Jens Stoltenberg a salutat
    creşterea cheltuielilor Bucureștiului pentru dotarea Armatei şi a precizat că
    aceste contribuţii fac Alianţa mai puternică şi România mai sigură.



    Reuniune informală a miniştrilor de externe
    din UE la Bucureşti


    La Bucureşti a
    avut loc si o reuniune informală a şefilor diplomaţiilor europene în format
    Gymnich. Întâlnirea a fost găzduită de ministrul roman de externe, Teodor
    Meleşcanu, şi prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Politica
    Externă, Federica Mogherini. Printre subiectele abordate s-au aflat teme de
    actualitate ale agendei internaţionale, precum Parteneriatul Estic, Venezuela,
    Siria şi China. De asemenea, miniştrii de externe europeni au avut o sesiune
    comună de lucru cu omologii din statele candidate la aderarea la UE (Albania,
    Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, Turcia).Spre deosebire de reuniunile Consiliului
    Afaceri Externe, la discuţiile în format Gymnich nu se adoptă concluzii şi nici
    alte documente.



    Proiectul
    de buget al României pe 2019


    Mult aşteptatul
    proiect de buget pe 2019 a fost publicat, joi seara, pe site-ul Ministerului român al Finanţelor. În
    construcţia bugetului, Guvernul se bazează pe un Produs Intern Brut de peste o
    mie de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), o creştere economică de
    5,5%, un deficit de aproximativ 2,55% din PIB şi o inflaţie medie anuală de
    2,8%. În buget sunt prevăzute majorări de fonduri pentru investiţii, sănătate
    şi educaţie. Totodată, Apărarea primeşte 2% din Produsul Intern Brut, conform
    angajamentelor faţă de NATO. Sunt prevăzuţi bani şi pentru o nouă creştere a
    pensiilor, din toamna acestui an. Fonduri diminuate vor fi la ministerele
    Mediului de Afaceri, Comunicaţiilor şi Energiei. Primarii de municipii sunt,
    însă, nemulţumiţi de buget. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru
    administraţia locală, primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare
    parte din cheltuielile sociale.

  • Buget 2019

    Buget 2019

    Criticat de opoziţia politică de dreapta pentru o
    întârziere în opinia ei nepermisă, Guvernul PSD-ALDE de la Bucureşti a dat, joi, publicităţii
    proiectul Bugetului de stat pe anul în curs. Potrivit Ministerului Finanţelor
    Publice, Bugetul este construit pe un Produs Intern Brut care depăşeşte
    pentru prima dată 1.000 de miliarde de lei (circa 212 miliarde de euro), pe o creştere
    economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar
    estimat la 2,55% din PIB. Veniturile proiectate pentru 2019 sunt estimate la peste
    341 de miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Potrivit estimărilor
    autorităţilor, cele mai mari sunt prevăzute să provină din contribuţiile la
    asigurări sociale, TVA, accize, precum şi din impozitul pe salarii şi venit. Cât
    despre cheltuieli, acestea sunt estimate la peste 367 de miliarde lei, adică
    35,9% din PIB. Cele mai mari ponderi le au cheltuielile cu asistenţa socială,
    de personal şi cu investiţiile.

    Rata şomajului va scădea uşor în acest an, la 3,2%, de la 3,31% în 2018, ceea
    ce înseamnă că, la sfârşitul lui 2019, numărul şomerilor din România va fi de
    287 de mii. Câştigul salarial mediu net urcă la 3.085 de lei (circa 656 euro),
    în 2019, de la 2.685 lei în 2018, iar numărul mediu de salariaţi este estimat
    să crească la puţin peste 6,6 milioane de persoane. Principalele obiective ale
    bugetului pe acest an sunt susţinerea investiţiilor publice, Educaţiei şi Sănătăţii. Cheltuielile cu investiţiile reprezintă
    4,57% din Produsul Intern Brut şi vizează, între altele, Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală, investiţii ale operatorilor din industria de apărare, în
    infrastructura de transport sau în domeniul apelor. Suma prevăzută pentru
    Sănătate a fost majorată cu aproximativ 12% faţă de 2018, pentru aparatură în
    spitale, în special pentru achiziţia de incubatoare, ecografe, echipamente de
    screening, RMN şi radioterapie.

    În Educaţie, mărirea cu 47% a bugetului are
    drept scop acoperirea creşterilor salariale. Bani sunt destinaţi şi investiţiilor
    şi proiectelor în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu
    ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării. În Buget mai este
    prevăzută o nouă majorare cu 15% a pensiilor din toamna acestui an. Totodată, Apărarea
    primeşte 2% din Produsul Intern Brut, ca urmare a angajamentelor asumate faţă
    de NATO. Ca de fiecare dată, la publicarea proiectului de buget, există şi
    nemulţumiţi. Deşi au fost alocaţi mai mulţi bani pentru administraţia locală,
    primăriile ar urma să preia de la bugetul central o mare parte din cheltuielile
    sociale. Or, primarii au precizat că aceasta ar genera diminuări semnificative
    ale bugetelor majoritatăţii primăriilor. Ministerele pentru Mediul de Afaceri,
    Comunicaţii şi Energie primesc, şi ele, sume mai mici faţă de 2018.