Radio România Internațional

Tag: buget 2021

  • Buget şi proteste

    Buget şi proteste

    După negocieri
    intense pentru repartizarea fondurilor în coaliția majoritară de centru-dreapta
    aflată la guvernare, proiectele celor două acte normative care vor ghida anul
    acesta finanțele publice și economia României – bugetul de stat și cel al
    asigurărilor sociale – au ajuns în Parlament. Termenul pentru votul în plen
    este la începutul săptămânii viitoare, cu un calendar strâns de dezbateri în
    comisiile de specialitate. La nivelul coaliţiei s-a decis ca parlamentarii care
    reprezintă cele trei formaţiuni politice, PNL, USR PLUS şi UDMR, să nu depună
    amendamente şi să voteze proiectele în forma adoptată de executiv.


    Liderul PNL,
    Ludovic Orban PNL: Se pot face
    alte îmbunătăţiri ulterioare după primele şase luni, mai există posibilitatea
    de rectificare a bugetului, dar din punctul meu de vedere bugetul este
    construit de asemenea natură încât pune în mişcare motoare de dezvoltare
    economică: investiţii, creşterea absorbţiei de fonduri europene, susţinerea
    mediului privat prin diferite programe.


    Din opoziție, PSD și AUR, ultranaţionalist, critică
    bugetul pe acest an, pe care îl cataloghează ca fiind unul de austeritate.
    Social-democrații au depus amendamente despre care prim-vicepreședintele
    partidului, Gabriela Firea, spune că vin din realitatea de fiecare zi:

    Toţi colegii noştri din ţară au venit cu
    mai multe amendamente, dar care nu reprezintă o şicană la adresa Guvernului, ci
    reprezintă realitatea ţării. Am încercat să renunţăm la unele care, să spunem,
    nu erau atât de presante tocmai pentru a da prioritate celor care într-adevăr
    sunt acum extrem de necesare în comunităţi.


    Între timp,
    însă, constrângerile financiare pentru cele două bugete au fost bătute în cuie
    în Parlament, prin legea plafoanelor, adoptată miercuri și în Camera
    Deputaților, în calitate de for decizional, după ce trecuse de Senat: anul
    acesta, deficitul nu poate depăși 7,16% din PIB, iar cheltuielile de personal
    9,8%. Opoziția spune că aceste niveluri nu vor permite dezvoltarea țării, în
    timp ce politicienii aflați la putere argumentează că atât își poate permite
    România într-un an pandemic, în care trebuie date șanse și investițiilor și
    revenirii economiei.


    Între timp, sindicatele continuă să protesteze față de
    măsurile de austeritate bugetară. Circa 100 de sindicaliști de la Federația
    Publisind – afiliată la Blocul Naţional Sindical, care reprezintă 35 de mii de
    angajaţi din numeroase domenii de activitate – au manifestat în fața sediului
    Președinției, cerând eliminarea inechităţilor salariale din sistemul public,
    aplicarea legii cadru privind salarizarea bugetarilor și un salariu minim
    corelat cu creşterea preţurilor de consum. Și în fața Ministerului
    Transporturilor au fost proteste: ceferiștii au cerut, între altele, investiții
    pentru modernizarea infrastructurii feroviare și aplicarea statutului
    personalului feroviar – o lege care ar permite majorarea salariilor cu 30%-40%
    şi condiţii de muncă mai bune.

  • Noi proteste sindicale

    Noi proteste sindicale

    Nemulțumiți de
    prevederile proiectului de buget și de ordonanțele care îl însoțesc,
    reprezentanții sindicatelor au organizat proteste – la București, în fața
    guvernului și la sediile partidelor din coaliția majoritară de centru-dreapta,
    dar și în fața mai multor prefecturi. Ei spun că un buget de austeritate va prelungi criza
    economică, scăzând nivelul de trai şi condamnând cetăţenii la sărăcie.


    Muncă
    decentă, justiţie socială, dialog social     – este sloganul cu
    care sindicaliştii
    afiliaţi CNS Cartel ALFA, aflați în a cincea săptămână de manifestaţii de
    stradă, au pichetat sediul USR PLUS, numărul doi în coaliţie, şi au mers apoi
    în fața executivului. Sindicaliştii cer un salariu minim decent, pensii
    echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierii colective. De
    asemenea, ei sunt nemulţumiţi de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar şi
    de eliminarea voucherelor de vacanţă şi spun că acest lucru va afecta HoReCa -
    un sector în care se resimt deja acut efectele restricțiilor impuse de
    contextul sanitar.


    Secretarul general al Cartel Alfa, Petru Dandea: România se află într-o fază de criză
    economică. Nu vii cu măsuri de austeritate care se suprapun pe acest efect,
    pentru că nu faci decât să înrăutăţeşti situaţia. Se pare că Guvernul nu
    înţelege acest lucru. Asta dorim prin protestul nostru, să sensibilizăm
    miniştrii şi Guvernul, tocmai pentru a veni cu politici de dezvoltare, pentru
    că, pe contextul de criză actual, acestea lipsesc.


    Reprezentanţii
    Federaţiei Solidaritatea Sanitară şi-au manifestat nemulţumirile la sediul
    central al PNL, principala formaţiune la guvernare, apoi la sediul
    executivului. Ei au solicitat, în stradă, creşterea alocării bugetare pentru
    acest domeniu, respectarea drepturilor legale şi măsuri de protecţie pentru
    lucrătorii din sănătate, amintind că riscurile sunt mai mari decât înainte
    de pandemie, își pun viața în pericol în fiecare zi, iar sporurile nu mai sunt
    aceleași.


    Și cei de la
    Federatia PUBLISIND, afiliată la Blocul Naţional Sindical, cu angajaţi din
    poliţie, administraţie publică, asistenţă socială, finanţe şi control
    financiar, și-au strigat nemulțumirile, în încercarea de a convinge guvernanţii
    să nu pună în aplicare măsuri care să plafoneze sau să diminueze salariile
    pentru personalul bugetar.

    Liderul sindical Cosmin Andreica: Este a şapta săptămână de proteste.
    Protestăm pentru neaplicarea legii, pentru că România a ajuns să fie condusă
    prin ordonanţe de urgenţă şi am văzut şi la finalul anului, Guvernul a dat
    această ordonanţă de urgenţă prin care nu mai doreşte să aplice Legea
    salarizării din 2017, o lege care avea scopul de a elimina inechităţile şi
    discriminările din sistem, acele anomalii.


    Tot în fața sediului guvernului
    au ajuns și ceferiștii, nemulțumiți de lipsa investițiilor în infrastructura
    feroviară și de banii pe care îi primesc. Ei spun că personalul CFR este unul
    îmbătrânit şi redus semnificativ numeric în ultimii ani, iar calea ferată a
    ajuns într-o zonă roşie, este pe punctul de a colapsa, în condițiile în unor
    investiții spre zero în ultimii 30 de ani.

  • 2020, un an greu pentru economie

    2020, un an greu pentru economie

    Radiografia
    anului 2020 realizată de Ministerul Finanțelor arată că, la sfârșitul lunii
    decembrie, deficitul bugetar al României a fost de aproape 10% din PIB – dublu faţă de cel de la sfârşitul lui
    2019. Creşterea este explicată, pe partea de venituri, de evoluţia nefavorabilă
    a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie, precum şi de amânarea
    plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei
    determinate de contextul pandemic. La acest deficit au mai contribuit creşterea
    restituirilor de TVA pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat şi
    bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a
    celui pe veniturile microîntreprinderilor.


    De asemenea, spun finanțiștii, pe
    partea de cheltuieli, prin efectul legilor s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor
    de investiţii, fiind făcute, de asemenea, şi plăţi cu caracter excepţional
    impuse de epidemie. Totodată, pentru combaterea efectelor economice negative
    generate de situația sanitară, au fost aprobate o serie de programe
    guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a
    companiilor mari prin intermediul garanţiilor de stat.


    În cifre, conform
    datelor publicate, sume reprezentând echivalentul a 4,45% din PIB au fost
    direcționate către mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi
    cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei. Toate
    acestea, în condițiile în care 2020 a fost marcat de o contracție a activității
    economice. Dinamica nefavorabilă a fost influențată inclusiv de diminuarea
    încasărilor din accizele pentru produse energetice. Aceasta, în special, ca
    urmare a reducerii consumului de carburanţi, în conjunctura economică
    caracterizată de limitarea activității în turism şi creşterea incidenţei muncii
    la domiciliu.


    Potrivit BNR, riscul principal la adresa economiei româneşti în
    acest an constă în felul în care începerea consolidării fiscale va fi
    reflectată în bugetul de stat. Banca Centrală apreciază că economia va reveni
    la nivelul anului 2019 undeva în anul 2022.


    În aceste zile, la București se
    lucrează la definitivarea proiectului bugetului de stat pe 2021, construit pe
    un deficit bugetar de circa 7%, agreat de România cu Comisia Europeană. Este un
    buget care trebuie să susţină relansarea economiei, un buget care pune bazele
    unei economii puternice în perioada următoare, 2021-2024 – spune premierul
    liberal Florin Cîțu.


    Documentul ar urma să ajungă pentru dezbatere în Parlament
    în februarie, însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea
    bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Din opoziţie, PSD,
    care acuză guvernul că pregăteşte măsuri de austeritate, a lansat o variantă
    proprie a bugetului de stat, prin care susține că poate fi realizată creşterea
    nivelului de trai pentru toţi românii.

  • Retrospectiva săptămânii 03 – 09.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 03 – 09.01.2021

    Vaccinarea
    anti-Covid continuă în
    România


    Campania de
    imunizare anti-COVID, care a debutat pe 27 decembrie, continuă în România. Cea de-a treia tranşă de vaccinuri, de
    150.000 de doze, a sosit, miercuri, în țară. Până acum, în prima etapă,
    destinată lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi din cel social, au fost vaccinate
    câteva zeci de mii de persoane. Autorităţile speră ca, la sfârşitul săptămănii
    viitoare, să poată trece la cea de-a doua fază, care se adresează, în principal,
    persoanelor în vârstă şi celor cu boli cronice, iar faza a treia care se adresează populaţiei
    generale să înceapă în luna aprilie.

    Premierul Florin Cîțu a anunţat într-o
    postare pe internet, că în România va creşte zilnic capacitatea de vaccinare. De
    asemenea, Ministerul Sănătăţii a spus că lucreaza la simplificarea
    înfiinţării şi autorizării centrelor de vaccinare împotriva COVID-19. Ministrul de resort, Vlad Voiculescu
    precizează că, în cel mai scurt timp, ar trebui să se ajungă la circa o mie de
    centre, cu un potenţial de a administra aproximativ 150.000 de vaccinuri pe zi.
    Între timp, Comisia
    Europeană a autorizat joi un al doilea vaccin pentru COVID-19, cel produs de
    compania farmaceutică americană Moderna, după cel de la Pfizer/BioNTech. De
    la declanşarea pandemiei, peste 660.000 de mii de persoane au fost infectate cu
    noul coronavirus pe teritoriul României. Bilantul deceselor cauzate de SARS
    CoV-2 a depășit 16.500.



    Când se redeschid
    şcolile în România?


    Cursurile în şcolile şi grădiniţele
    din România s-ar putea relua cu profesorii şi copiii în clasă pe 8 februarie,
    când începe semestrul al doilea, dacă evoluţia pandemiei de COVID-19 o va
    permite, a anunţat ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, după ce a discutat cu
    reprezentanţii sindicatelor din educaţie, ai elevilor şi a părinţilor. El a subliniat că este
    importantă sănătatea profesorilor şi elevilor, dar şi recuperare materiei, mai
    ales de către cei care vor susţine Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, și a
    adăugat că examenele naţionale se vor susţine în format fizic.     Pe
    11 ianuarie, elevii din România vor relua şcoala tot în sistem online, au decis
    membrii guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă.



    Guvernul pregăteşte bugetul României
    pe 2021


    Guvernul
    de la Bucureşti a continuat, în această săptămână, discuţiile pentru a pune la
    punct bugetul de stat pentru 2021. Premierul liberal Florin Cîţu a anunţat că proiectul de buget va fi
    finalizat luna aceasta pentru a intra în dezbatere în Parlament pe 4 februarie.
    Până atunci vor fi finalizate analize pentru fiecare minister și pentru
    proiectele pe care acestea le au pentru 2021.

    Premierul a declarat că a avut
    discuții cu toți miniștrii și le-a cerut să prezinte toate actele normative ce
    pot fi puse în aplicare. De asemenea, a cerut identificarea tuturor proiectelor
    de investiții viabile, pentru care să se decidă și dacă pot fi finanțate din
    fonduri europene, pentru a nu pune presiune pe bugetul de stat.Potrivit prim-minitrului, proiectul de buget esteconstruit pe un deficit de
    7% din PIB, cifră care arată angajamentul ferm pentru consolidare fiscală, fără
    a pune frână economiei.

    Joi, vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a
    scris după o discuţie telefonică cu ministrul de finanţe, Alexandru Nazare, că
    UE aşteaptă de la România un buget robust pentru 2021, după
    ce în 2020, cheltuielile au urcat foarte mult, iar veniturile s-au redus
    considerabil din cauza urmărilor economice ale pandemiei. Responsabilul român a
    promis că promovarea investiţiilor rămâne prioritară, la fel şi folosirea
    fondurilor europene. Alexandru Nazare a dat asigurări că Bucureştiul are în
    vedere reducerea treptată a deficitului bugetar, de la la 7% din PIB în acest
    an, la 3% în 2024.



    Cazul Costel Alexe


    Fostul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în
    precedentul guvern liberal de la Bucureşti, Costel Alexe, este vizat de o
    anchetă de corupţie. Joi, DNA a anunţat că fostul ministru este urmărit penal pentru
    luare de mită şi instigare la delapidare. Procurorii îl acuză pe Costel Alexe, acum preşedinte al Consiliului
    Judeţean Iaşi, că, în perioada martie – aprilie
    2020, când era ministru,
    ar fi primit 22 de tone de tablă în valoare de 100.000 de lei (peste 20.000 de
    euro) ca să deblocheze alocarea unor certificate verzi pentru Combinatul
    Siderurgic Galaţi. Tabla ar fi fost scoasă din combinat în baza unor
    contracte de sponsorizare fictivă, spun procurorii. În acelaşi dosar,
    reprezentantul combinatului siderurgic este urmărit penal pentru dare de mită
    și delapidare. Anterior, Costel Alexe a declarat că
    are încredere în actul de
    justiţie şi că îşi doreşte cât mai repede finalizarea acestui demers. El
    susține că nu a cerut şi nu a luat în întreaga sa activitate publică foloase
    necuvenite.



    Reacţii la ratificarea alegerii preşedintelui
    Joe Biden şi la violenţele de la Washington


    Ministerul
    român de Externe consideră că violenţele care au avut loc pe Dealul
    Capitoliului sunt îngrijorătoare şi inacceptabile și își exprimă încrederea în
    democraţia americană, care trebuie să rămână un model la nivel global. Reuniunea Congresului Statelor
    Unite din 6 ianuarie menită să ratifice
    victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, în scrutinul din 3 noiembrie, trebuia să fie una simbolică.

    Lucrurile au
    degenerat, însă, după un asalt asupra Congresului comis de
    susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, care au încercat să
    împiedice validarea rezultatului alegerilor, despre care cred că au fost
    fraudate. Patru civili şi un poliţist au murit în urma atacului împotriva
    Capitoliului. Mai multe zeci de persoane au fost arestate. Şeful
    dispozitivului de securitate a demisionat şi numeroşi colaboratori ai lui Trump
    părăsesc echipa.

    Trump a recunoscut
    încheierea mandatului său şi a promis o tranziţie ”ordonată” a puterii. În cele din urmă, Congresul
    a ratificat victoria preşedintelui ales – ultima etapă înaintea învestirii lui
    Biden, într-o ceremonie prevăzută pentru 20 ianuarie.Liderii lumii democratice si-au
    exprimat stupefactia si ingrijorarea și au condamnat actiunile violente ale
    protestatarilor de la Washington.

  • Dispute politice privind bugetul 2021

    Dispute politice privind bugetul 2021

    Pandantul
    crizei sanitare severe pe care a generat-o pandemia este criza economică.
    Organismele financiare internaţionale sunt necruţătoare în prognozele lor
    privind declinul accentuat al economiei mondiale în 2020, chiar dacă anticipează
    că anul viitor lucrurile vor sta mai bine, pe măsură ce debutul atât de
    aşteptat al vaccinării în masă va permite ridicarea restricţiilor şi va lăsa
    afacerile să respire în voie.


    La Bucureşti, opoziţia de stânga insistă asupra
    obligativităţii Executivului liberal de a prezenta proiectul de buget pe 2021
    şi l-a chemat pe primul ministru şi lider al PNL, Ludovic Orban, să ofere
    indicii asupra construcţiei bugetare. Preşedintele PSD şi al Camerei
    Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a susţinut că guvernul i-a lăsat pe români pe cont
    propriu în faţa pandemiei. PSD îi suspectează pe liberali că intenţionează să
    crească taxele şi impozitele pentru a face rost de fonduri.


    Marcel Ciolacu: Dacă
    rămân la guvernare, vor mări TVA-ul şi vor vinde tot ce a mai rămas de preţ în
    patrimoniul statului, toate companiile româneşti profitabile. Vor face singurul
    lucru pe care îl ştiu: să taie salariile şi să facă concedieri.


    În
    replică, premierul Orban a dat asigurări că bugetul pentru anul viitor nu va
    include taxe şi impozite suplimentare. El a explicat că, potrivit legii, în an
    electoral, actualul Guvern nu are obligaţia de a depune proiectul legii
    bugetului pentru anul viitor, dar Executivul îl pregăteşte deja.


    Ludovic Orban:
    În
    construcţia bugetară pe care o pregătim nu vom creşte taxele şi impozitele.
    Orice creştere de venituri pe care o vom include va avea la bază creşterea
    economică, o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, pe baza
    eficientizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – ANAF, digitalizării
    activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor, de asemenea, pe baza lovirii
    evaziunii fiscale, acolo unde ea există.


    Liderul de grup al USR de la
    Camera Deputaţilor, Cătălin Drulă, a apreciat că viitorul Parlament, care va
    rezulta după alegerile din 6 decembrie, trebuie să aprobe bugetul pentru 2021.
    Opinia este împărtăşită de PMP. Liderul său de grup de la Cameră, Marius Paşcan, a declarat că viitorul Guvern trebuie
    să propună bugetul pentru 2021, buget care, în opinia lui, ar trebui să se
    axeze pe investiţii în infrastructură. Liderul Pro România, fostul premier
    social-democrat Victor Ponta, a avertizat că, în 2021, criza economică va fi
    mai dură decât cea din urmă cu un deceniu. Din partea UDMR, liderul de grup din
    Camera Deputaţilor, Benedeck Zacharie, i-a reproşat premierului lipsa de
    transparenţă.


    În disputa legată de viitorul buget, încă necunoscut, toată lumea
    pare să aibă dreptate: guvernul când spune că nu e obligat să-l prezinte şi
    că-i revine Executivului rezultat din apropiatele alegeri sarcina de a-l
    propune, dar şi opoziţia, căreia absenţa oricăror informaţii despre viitoarea
    arhitectură bugetară îi oferă muniţie electorală legitimă, pe care nu ezită s-o
    folosească.