Radio România Internațional

Tag: buget 2022

  • Mărli linii a bugetlui 2022

    Mărli linii a bugetlui 2022

    Proiectul a bugetlui di stat tră 2022 ari şanse s’agiungă tru Parlament şi s’hibă votat ntrăoară ninti di Cărciun. El fu pitricutu, duminică, tru debatu public şi ari ca obiective protejarea a categoriilor vulnearabile, ñicurarea-a evaziunillei fiscale şi criştearea-a fondurilor tră investiţii până la şapte procente ditu PIB. Simfunu cu documentulu, România va s’aibă anlu ţi yini venituri di 216 miliarde di lei (43,8 miliarde euro) și va s’hărgiuească 301 miliarde lei (61,4 miliarde euro).


    Ministerlu di Finanţe s’aşteaptă la ună creaştire economică niacumtinată şi anlu yinitor şi ari nădie s’hibă tu mărdziñili a ţintăllei di deficit akicăsită cu Comisia Europeană.


    La capitolu “Ahărdzeri bugetari”, Ministerlu Transporurlor va llia anlu yinitor fonduri cu 20% ma mari andicra di anlu aestu. Şi Ministerlu a Investiţiilor şi proiectilor Europene va s’aibă un buget cama mari, idyea cumu Apărarea, Educaţia şi Cultura, cari au şi eali mulță păradz. Va s’aibă fonduri suplimentari și Administrația Prezidențială, Senatul, Camera a Deputațlor și Secretariatlu General a Guvernului, ama și serviţiile secrete. Anamisa di instituţiile cari llia păradz ma puţăni suntu Ministerili a Finanţilor, Dezvoltarillei, Energiei, Antreprenoriatlui şi Turismului şi Ministerlu Public. Sănătatea va s’aibă aproapea idyiulu buget ca şi anlu aestu.



    Simfunu cu datili publicate di Ministerlu a Finanţilor, proiectul di buget easti cruitu pi ună creaştire economică di 4,6% şi un deficit bugetar di 5,8 % ditu produslu internu brut, estimat anlu yinitor la aproximativ 1.300 di miliarde di lei (265 miliarde euro). Tru idyiulu kiro, inflaţia medie easti prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetari, estimările tră yinitorii trei ani spunu ună kipită di creastire economică tru 2023 di 5,3% şi un ritmo mediu anual di 4,9% tu tutu orizontul 2023-2025. Aestu easti ma mari comparativ cu aţea estimată s’hibă nregistrată la nivelul ali UE şi a Zonăllei Euro, di 4,3%, tru condiţiile tru cari goada economică provocat di pandemie easti ună di nai cama semnificative ditu istoria recentă. România spuni, ama, particularitatea ua nei turnari tu ori relativ rapidă a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.


    Tru document nica să spuni că momentul cama acut a crizăllei fu năstricutu pritu misuri fiscale şi monetari cari deadiră silă a huzmetillei economică. Evoluţiile economiţi suntu ama dependente di evoluţia campaniillei di vaccinari, manifestarea a născăntoru dăldză yinitoari pandemice, de particularităţile a structurăllei economiei şi di influenţili externe determinate de gradul de integrari tru şingirili di valoari adăvgată şi de producţie europene şi mondiale.


    Tutunăoară, ună influenţă va aibă şi misurile adoptate di autorităţi tru contextul a dezechilibrelor gemene manifesti (di cont curent şi fiscal) – misurli di andrupari va s’hibă trapti preayalea ayalea cu scupolu ti agiundzeari obiectivlu pripusu di deficit bugetar di 3% la orizontul a anlui 2024.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • Marile linii ale bugetului 2022

    Marile linii ale bugetului 2022

    Proiectul bugetului de stat pentru 2022 are şanse să ajungă în Parlament
    şi să fie votat rapid înainte de
    Crăciun. El a fost lansat, duminică, în dezbatere publică şi are ca obiective
    protejarea categoriilor vulnerabile, reducerea evaziunii fiscale şi majorarea
    fondurilor pentru investiţii până la şapte procente din PIB. Conform
    documentului, România va avea anul viitor venituri de 216 miliarde de lei (43,8
    miliarde euro) și va cheltui 301 miliarde lei (61,4
    miliarde euro).

    Ministerul de Finanţe se aşteaptă la o creştere economică susţinută şi anul
    viitor şi speră să se încadreze în ţinta de deficit convenită cu Comisia
    Europeană.

    La capitolul Alocări bugetare, Ministerul
    Transporurilor va primi anul viitor fonduri cu 20% mai mari faţă de anul
    acesta. Şi Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene va avea
    un buget substanţial mărit, la fel ca Apărarea, Educaţia şi Cultura,
    care beneficiază şi ele de mai mulți bani. Vor avea fonduri suplimentare și
    Administrația Prezidențială, Senatul, Camera Deputaților și Secretariatul
    General al Guvernului, dar și serviciile secrete. Printre instituţiile care
    primesc bani mai puţini sunt Ministerele Finanţelor, Dezvoltării, Energiei,
    Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Public. Sănătatea va avea
    aproximativ acelaşi buget ca şi anul acesta.


    Conform datelor
    publicate de Ministerul Finanţelor, proiectul de buget este
    configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,8 %
    din produsul intern brut, estimat anul viitor la aproximativ 1.300 de miliarde
    de lei (265 miliarde euro). În acelaşi timp, inflaţia
    medie este prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetare, estimările
    pentru următorii trei ani arată un vârf de creştere economică în 2023 de 5,3%
    şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025. Aceasta este mai
    mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE şi al Zonei
    Euro, de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este
    unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă. România prezintă, însă, particularitatea unei
    reveniri relativ rapide a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.

    În document se mai
    precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi
    monetare care au impulsionat activitatea economică. Evoluţiile economice sunt
    însă dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri
    viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei şi de influenţele
    externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi
    de producţie europene şi mondiale.

    Totodată, o influenţă vor avea şi măsurile
    adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont
    curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea
    atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului
    2024.



  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.12 – 18.12.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 12.12 – 18.12.2021

    Năi misuri antiepidemiţi


    Fu vulusită Ordonanţa di Urgenţă mutrinda implementarea formulaului di intrare tru România tră pasageri. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spusi că documentul nu easti unu ţi ari scupo ta s’nkeadică urdinarea, ama easti tra s’da izini ti localizarea ntrăoară a contacţilor a unei persoane infectate cu COVID-19. Misura s’bagă tu lucru ditu 20 di andreu. Aest turlie di document easti ufilisitut, pănă tora, tru alte 18 di state membre ale Uniunii Europene. Di la declanșarea-a pandemiillei, pi teritoriul ali Românie fură nregistrate 1,8 miliuñi di cazuri di COVID-19, iara aproapea 58.000 di persoane diagnosticate cu năulu coronavirus muriră. Pe fondul psihozăllei anti-vaccin hărnită di ună parti ali media, di ndoi politicieni și di alte figuri publiţi, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu atelli 27 di membri ali Uniuni Europeană.



    Buget 2022


    Executivlu dil Bucureşti acăţă tu debatu publicu proiectili a nomurloru ti bugetlu di stat şi asiguripserloru sociale ti anlu yiniitor, ti cari u-ari nădia ca Parlamentul va li voteadză ninti di sărbătorli di iarnă. Proiectul acată tu isapi criştearea-a pensiiloru, alocaţii şi indemnizaţii, apufusiti tutu stămâna aesta. Fu, di altă parti, lansată hăbarea mutrinda nglliţarea a tiñiiloru di cafi mesu diu sistemlu public, cu excepţia-a aţiloru ditu asistenţă socială şi sănătate, cum şi amânarea ti băgarea tu practico a pensiilor speciale a alepţăloru locali cu nică un an. Tră pensiile di pisti 4.000 di lei (echivalentul a 800 di euro) va s’păltească asiguripseri suţiali di sănătate. Microntreprinderile cu ţifra di afaceri anamisa di 500.000 şi ună miliuni di euro va s’hibă impozitate cu 16% ditu profit, şi nu cu 1% ditu venit, ca până tora. Guvernanţălli ş-llia borgea s-nu crească taxele şi s-combată ma hăirlătivu evaziunea fiscală. Opoziţia critică multe ditu aesti decizii, iara sindicaliştilli ditu poliţie şi sănătate ş-ahurhiră protestile andicra di politiţli sociale şi tră tiñia di cafi mesu a guvernului.



    Prota demisie ditu năulu guvern di Bucureşti


    Ministrul român ali Cercetari, liberalu Florin Roman, demisionă di pi ipotisi — dimăndă, ñiercuri, Biroulu di presă a Guvernului di Bucureşti. Ma ninti, demisia ică demiterea a lui di cătră premierlu PNL Nicolae Ciucă fu căftată emu di opoziţia di centru-dreapta, USR, emu şi di aţea naţionalistă, AUR, după stepsurli că ş-falsifică CV-ul şi plagie tru lucrarea di masterat. Demisia al Roman easti prota ditu năulu guvern di coaliţie PSD-PNL-UDMR, băgatu pi ipotisi aoa şi ma ptănu di unu mesu. Portofoliul a Cercetarillei fu priloat, interimar, di ministrul ali Energie, Virgil Popescu, tut liberal.



    CSM — alăxearea s’amână


    Plenlu a Consiliului Superior ali Magistratură ditu România apufusi, cu majoritati di voturi, ca actualu prezidentu, Bogdan Mateescu, s’hibă interimar tu aestă ipotisi şi după ţi va’lli si bitisească mandatlu. Ma ninti, secţia tră giudicători a CSM nu apruke ateali dauă candidati la ipotisea di prezidentu, Andreea Chiş şi Gabriela Baltag. Mandatlu a cumăndusearillei di tora a Consiliului, cari easti di un an, expiră tru 6 di yinaru. Uidisitu cu Constituţia, Consiliul Superior ali Magistratură easti garantul a independenţăllei tru justiţie.



    La Bruxelles, tră Ripublica Moldova


    Statili membre a Uniunillei Europene lipseaşti s’pricunoască şi s’tiñisească nădiili di integrari a văsiliiloru ditu Parteneriatlu Estic, cum şi alidzerli a lor libire şi suvearane – spusi prezidentul a Româniillei, Klaus Iohannis, la summitlu di Bruxelles a Aţiloru 27 cu şeflli di stat şi di guvern ditu ripubliţli ex-sovietiţi Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Uniunea Europeană, spuni prezidentul român, lipseaşti s’minduească prota ti prota di dari silă a cooperarillei şi a agiutorlui tră partenerii ditu est tru domeniul a securitatillei. El căftă tutunăoară, agiutorlu a Bruxellesului tră imnaticlu european a Ripublicăllei Moldova, majoritar românofonă, condusă di un prezidentu, Maia Sandu, şi un guvern apufusitu pro-occidentali.



    Farsă electorală tru ună republică fantomă


    Ministerul român di Externe dimăndă că nu pricunoaşte legitimitatea a alidzerloru organizate dumănică tru reghiunea secesionistă pro-arusă Transnistria, ditu estul a Ripublicăllei Moldova. Diplomaţia di Bucureşti năpoi şi spunu andrupămintulu tră ună reglementari cuprinzătoare, iriñeatică şi durabilă a conflictului transnistrean. Aeasta lipseaşti s’hibă simfună cu ndreptul internaţional, cu tiñisearea-a suvearanitatillei şi integritatillei teritorială a Ripublicăllii Moldova, tru cadrul a sinurloru a lui pricunuscute la nivel internaţional şi fără zñiipsearea a yinitorlui a llei european — să spuni tru un comunicat al MAE. Transnistria ieşi, di facto, di sumu controlul autorităţilor centrale tru 1992, după un conflict armat tu cari fură vătămaţ suti di oamiñi şi tranşat unăoară cu intervenţia a askeriloru ali Moscovă di partea-a aribelilor secesionişti.



    România la mondialu di handbal


    Echipa naţională feminină di handbal a Româniillei bitisi pi locul 13 Campionatul Mondial organizat tru Spania. Andrupăti niacumtinatu ditu tribune di mulţă compatrioţ stabiliţ tru Spania i viniţ la meciuri ditu văsilie, româncele nregistrară trei victorii, cu Iran, Kazastan şi Puerto Rico, şi trei kireri, dinintea-a tutulor adversarelor ditu Europa, Norvegia, Olanda şi Suedia. Ditu lotllu ali Românie, convocat di selecționerul Adrian Vasile, nu feaţi parti vedeta Cristina Neagu, declarată di patru ori nai ma bună handbalistă a lumillei, cari apufusi s’llia ună adyi di la echipa națională tru aest an. România, cari eara dusă la tuti turneili finali mondiali, amintă titlul tru 1962, medaliile di asimi tru 1973 şi 2005 şi brundzul tru 2015, cum şi un brundzu european, tru 2010.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 12.12 – 18.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 12.12 – 18.12.2021

    Noi
    măsuri antiepidemice


    A
    fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind implementarea formularului de
    intrare în România pentru pasageri. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    afirmat că documentul nu este unul menit să împiedice circulaţia, ci să permită
    localizarea rapidă a contacţilor unei persoane infectate cu COVID-19. Măsura
    intră în vigoare pe 20 decembrie. Acest tip de document e utilizat, deja, în
    alte 18 state membre ale Uniunii Europene. De la declanșarea pandemiei, pe teritoriul României au fost
    înregistrate 1,8 milioane de cazuri de COVID-19, iar circa 58.000 de persoane
    diagnosticate cu noul coronavirus au murit. Pe fondul psihozei
    anti-vaccin întreținute de o parte a media, de câțiva politicieni și
    de alte figuri publice, țara are a doua cea mai scăzută rată de imunizare
    dintre cei 27 de membri ai Uniunii Europene.



    Buget 2022


    Executivul
    de la Bucureşti a pus în dezbatere publică proiectele legilor bugetului de stat
    şi asigurărilor sociale pe anul viitor, pe care speră ca Parlamentul să le
    voteze înaintea sărbătorilor de iarnă. Proiectul ia în calcul majorările de
    pensii, alocaţii şi indemnizaţii, decise tot săptămâna aceasta. A fost, pe de
    altă parte, lansat anunţul privind îngheţarea salariilor din sistemul public,
    cu excepţia celor din asistenţă socială şi sănătate, precum şi amânarea
    intrării în vigoare a pensiilor speciale ale aleşilor locali cu încă un an.
    Pentru pensiile de peste 4.000 de lei (echivalentul a 800 de euro) se vor
    achita asigurări sociale de sănătate. Microîntreprinderile cu cifra de afaceri
    între 500.000 şi un milion de euro vor fi impozitate cu 16% din profit, şi nu
    cu 1% din venit, ca până acum. Guvernanţii se angajează să nu crească taxele şi
    să combată mai eficient evaziunea fiscală. Opoziţia critică multe dintre aceste decizii, iar
    sindicaliştii din poliţie şi sănătate şi-au reluat protestele faţă de
    politicile sociale şi salariale ale guvernului.



    Prima
    demisie din noul guvern de la Bucureşti


    Ministrul
    român al Cercetării, liberalul Florin Roman, a demisionat din funcţie – a
    anunţat, miercuri, Biroul de presă al Guvernului de la Bucureşti. Anterior,
    demisia sau demiterea lui de către premierul PNL Nicolae Ciucă fusese
    solicitată atât de opoziţia de centru-dreapta, USR, cât şi de cea naţionalistă,
    AUR, după acuzaţiile că şi-a falsificat CV-ul şi a plagiat în lucrarea de
    masterat. Demisia lui Roman e prima din noul guvern de coaliţie PSD-PNL-UDMR,
    instalat acum mai puţin de o lună. Portofoliul Cercetării a fost preluat,
    interimar, de ministrul Energiei, Virgil Popescu, tot liberal.



    CSM
    – schimbarea se amână


    Plenul
    Consiliului Superior al Magistraturii din România a hotărât, cu majoritate de
    voturi, ca actualul preşedinte, Bogdan Mateescu, să ocupe interimar această
    funcţie şi după ce îi expiră mandatul. Anterior, secţia pentru judecători a CSM
    respins cele două candidate la funcţia de preşedinte, Andreea Chiş şi Gabriela
    Baltag. Mandatul conducerii actuale a Consiliului, care este de un an, expiră
    pe 6 ianuarie. Potrivit Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este
    garantul independenţei justiţiei.



    La Bruxelles, despre Republica Moldova


    Statele
    membre a Uniunii Europene trebuie să recunoască şi să respecte aspiraţiile de
    integrare ale ţărilor din Parteneriatul Estic, precum şi alegerile lor libere
    şi suverane – a afirmat preşedintele României, Klaus Iohannis, la summitul de
    la Bruxelles al Celor 27 cu şefii de stat şi de guvern din republicile
    ex-sovietice Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Uniunea
    Europeană, spune preşedintele român, trebuie să se concentreze pe
    intensificarea cooperării şi a sprijinului pentru partenerii din est în
    domeniul securităţii. El a cerut, totodată, sprijinul Bruxellesului pentru
    parcursul european al Republicii Moldova, majoritar românofonă, condusă de un
    preşedinte, Maia Sandu, şi un guvern decis pro-occidentali.



    Farsă
    electorală într-o republică fantomă


    Ministerul
    român de Externe a anunţat că nu recunoaşte legitimitatea alegerilor organizate
    duminică în regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii
    Moldova. Diplomaţia de la Bucureşti îşi reiterează susţinerea pentru o
    reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean.
    Aceasta trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea
    suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul
    graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului
    său european – se arată într-un comunicat al MAE. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul
    autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi
    şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor
    secesionişti.



    România
    la mondialul de handbal


    Echipa
    naţională feminină de handbal a României a încheiat pe locul
    13 Campionatul Mondial organizat în Spania. Susţinute permanent din
    tribune de numeroşi compatrioţi stabiliţi în Spania sau veniţi la meciuri din
    ţară, româncele au înregistrat trei victorii, cu Iran, Kazastan şi Puerto Rico,
    şi trei înfrângeri, în faţa tuturor adversarelor din Europa, Norvegia, Olanda
    şi Suedia. Din lotul României, convocat de selecționerul Adrian Vasile, a
    lipsit vedeta Cristina Neagu, declarată de patru ori cea mai bună handbalistă a
    lumii, care a decis să ia o pauză de la echipa națională în acest
    an. România, care n-a lipsit de la niciun turneu final mondial, a câştigat
    titlul în 1962, medaliile de argint în 1973 şi 2005 şi bronzul în 2015, precum
    şi un bronz european, în 2010.


  • Sprijin pentru pensionari

    Sprijin pentru pensionari

    Proiectul
    privind bugetul României pentru anul viitor nu este gata, dar coaliţia PSD -
    PNL – UDMR aflată la guvernare speră să-l definitiveze în timp util pentru
    aprobarea lui până la Crăciun. Există, totuşi, câteva certitudini legate de
    buget, iar una dintre ele este aceea că pensionarii cu venituri mici, de până
    la 1600 de lei (320 de euro) vor primi, luna viitoare, un ajutor substanţial de
    la stat pentru plata facturilor. Măsura a fost convenită în coaliţia de
    guvernare, astfel că 2 milioane şi
    jumătate de pensionari vor avea, deja, în ianuarie, venitul majorat la 2.200 de
    lei(440 de euro).

    Pachetul social destinat celor mai săraci dintre pensionari va
    avea un impact bugetar estimat la 2,56 de miliarde de lei( peste 500 milioane
    de euro), a precizat ministrul Muncii şi protecţiei sociale, social-democratul Marius
    Budăi. El a explicat că ajutorul va fi acordat în funcţie de venitul actual. De
    exemplu, cei cu pensii de 1000 de lei vor încasa 1.200 de lei. În final, 2,5
    milioane de români vor ajunge, în luna ianuarie, la venituri de 2.200 de lei.

    Nu
    este singura măsura socială prevăzută în programul de guvernare. 2022 va aduce
    majorări ale alocațiilor pentru copii, ale salariilor, pensiilor şi
    indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.

    Marius
    Budăi a precizat că cel mai mare impact asupra bugetului îl va avea creşterea punctului
    de pensie, de aproximativ 12 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro).


    De anul
    viitor, salariul minim brut pe economie ar urma să crească până la 2.550 de
    lei, echivalentul a 510 euro. Pentru toate majorările promise executivul
    trebuie să găseasca resurse financiare fără să crească taxele sau să impună
    unele noi.


    PSD şi UDMR au încercat să introducă o suprataxă de 1% companiilor cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane
    de euro, pentru a obţine mai mulţi bani, necesari investițiilor în sănătate și
    educație.

    Liberalii s-au opus, în condiţiile în care şi mediul de afaceri a
    dezavuat intenţia. Până la urmă, măsura a căzut, iar premierul liberal Nicolae
    Ciucă a dat asigurări că nu va exista o astfel de taxă. Şi ministrul social-democrat
    al Finanţelor, Adrian Câciu, a promis că bugetul va fi construit fără a se
    introduce taxe noi şi că orice modificare a regimului fiscal va fi făcută în
    mod predictibil, pe baza unui dialog cu mediul privat. El a prezentat o
    primă formă a construcţiei bugetare pentru anul viitor.

    Preşedintele PNL, fostul
    premier Florin Cîţu, a atras atenţia că deficitul bugetar trebuie să rămână la
    5,84% din produsul intern brut, iar investiţiile să se păstreze la 7 procente,
    potrivit programului comun de guvernare. El s-a declarat încrezător că bugetul
    pe anul viitor va fi aprobat până pe 23 decembrie.



  • Bugetul 2022, în pregătire

    Bugetul 2022, în pregătire

    Coaliţia
    de guvernare PNL-PSD-UDMR promite că va
    finaliza proiectul de buget pentru anul viitor până luni și că acesta va
    fi votat în Parlamentul de la București până pe 23 decembrie.


    Partenerii de
    coaliţie au avut deja trei runde de negocieri în această săptămână și mai au
    programată una vineri, pentru discuții cu privire la bugetul de stat pentru
    anul viitor, aplicarea certificatului verde, folosirea banilor din Planul Național
    de Redresare și Reziliență sau împărţirea funcţiilor de prefect şi secretar de
    stat.

    Unul dintre subiectele care a generat discuţii ample a fost aşa numita
    taxă de solidaritate de 1% din cifra de afaceri, propusă de UDMR, pe care ar
    putea să o achite marile companii și care ar asigura, potrivit celui mai mic
    component al coaliției, bani la buget pentru investiţii în sănătate și educație.
    Măsura este respinsă de PNL și de mediul de afaceri.

    Liderul PNL, Florin Cîţu, a
    atras atenţia că marile companii au contribuit cu taxe în avans la bugetul de
    stat în primăvara anului trecut, atunci când economia era blocată.

    Florin Cîţu: În perioada de criză, 2020 şi 2021, aceste companii, pe care noi
    astăzi vrem să le penalizăm prin această taxă, au plătit în avans în aprilie
    2020 pentru a avea noi bani la buget, când economia a fost închisă, pentru a
    avea bani să plătim pensii şi salarii. Eu cred că nu este un comportament
    normal din partea statului român să vină astăzi să penalizeze aceste companii,
    pentru că nu am înţeles de ce, care ar fi destinaţia acestor surse.


    Premierul
    Nicolae Ciucă a dat asigurări că nu va exista o taxare suplimentară.

    Nicolae
    Ciucă: Exact ceea ce am asumat în programul de guvernare, anul
    acesta nu vom avea această taxă. Programul de guvernare a fost aprobat în
    Parlament şi va fi aplicat aşa cum a fost aprobat.


    La rândul său,
    liderul PSD, Marcel Ciolacu, care nu a exclus o astfel de taxă, a declarat că
    introducerea ei depinde de construcţia bugetară.

    Marcel Ciolacu: Să vedem cifrele bugetare. Există această discuţie, dar noi am prins în
    programul de guvernare foarte clar că vom vorbi anul viitor dacă se impun noi
    taxe sau nu. Oricum, orice taxă pe care o hotăreşte coaliţia are un termen de 6
    luni până intră în vigoare, conform legii. Este posibil să nu fie nevoie de o
    astfel de taxă.


    Discuţii tensionate în coaliția la guvernare au fost și
    pentru găsirea resurselor care să permită creşterea veniturilor statului,
    necesare majorării pensiilor, alocaţiilor pentru copii şi a indemnizaţiilor
    pentru persoanele cu dizabilităţi de la 1 ianuarie. În context, șeful
    executivului a precizat că vor fi asiguraţi banii promişi în programul de
    guvernare pentru majorarea alocaţiilor şi a pensiilor. În
    ședința viitoare, partenerii de coaliție trebuie să agreeze şi forma
    certificatului verde pentru salariaţi. Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila,
    consideră că documentul ar trebui să fie obligatoriu doar în perioadele când
    incidenta cazurilor de COVID-19 este mare.