Radio România Internațional

Tag: buget 2023

  • Bugetul 2023, tru andreadziri

    Bugetul 2023, tru andreadziri

    Cătă tru giumitatea a meslui andreu, româñilli va s’poată s’veadă cum va s’hibă tru or sta tru 2023 ditu videala financiară. Guvernul di București va tra s’bagă tru debatu publicu, deapoa, s’adoptă bugetlu di stat pi anlu yinitoru. Easti thimilliusitu pi ună isapi di creastire economică di 3% şi ari ca ţintă un deficit bugetar di 4,4%. Inclusiv di itia a polimlui di la sinuri, creaştirea di la Apărare va s’hibă nai ma marea după 1989 — 2,5 procente. Fură, ama, pruvidzuti creaştiri şi tră Educaţie, Transporturi, Agricultură ică Sănătate.



    Bugetlu pi 2023 easti primlu construit pi programe economiţi și sociale, aţea ţi va s’da izini ti ună ma bună monitorizare a hărgiloru, a gradlui di implementare, ama şi a impactului real tru economie — să spusi la Guvern. Ma ghini spusă, bugetlu va s’da izini ti duţearea ninti a investiţiilor, inclusiv ditu PNRR, kivernisearea a deficitlui bugetar şi a inflaţiillei, identificânda, tutunăoară, izvurili financiare tră creaştirile a tiñiiloru di cafi mesu şi pensii ţi eara hăbărisiti.



    Premierlu Nicolae Ciucă: ʺPot s’dau asiguripseri că, până tru giumitatea a meslui andreu, aşi cum zburămu tru călindari va s’avemu bugetlu aprobat tru Parlamentu. Tră atea băgămu tru proiectul “Ndrupari tră România”, misurli va s’ducă ninti şi tru anlu yinitoru. Tutunăoară, va s’aflămu alanti misuri pi cari putem s’li lomu tră cetăţeañilli vulnearabili.ʺ



    Tru un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, tu arada a lui, că bugetul construit di programe easti ună alăxeari emu di paradigmă, cât şi di abordari: ʺ Dimecu, cara anlu aestu adrămu un buget tră anlu yinitoru pi programe, anlu yinitoru, iuva dupu meslu yismăciuni, va s’poţ s’vedz progreslu. Avumu un program, bun, ai ună apandisi, ari un efect pozitiv. Unu negativ lipseaşti s’hibă adaptat, lipseaşti alăxeari. Easti ună chestiune di normalitate, tră aţea că nu suntu păradzlli a ministrului di Finanţe ică a Guvernului ali Românie, sunt păradzlli a cetăţenilor.ʺ



    Tru perspectiva-a vulusearillei proiectulu bugetar, Executivul lipseaşti s’adoptă ma multi acte normative, inclusiv ună ordonanţă cari reglementeadză, tră anlu yinitoru, ntră altili, nglliţări I crişteri di tiñii di cafi mesu. Concret, actul normativ pruveadi criştearea a tiñiiloru di cafi mesu ditu sectorul bugetar cu 10% andicra di andreu 2022, ama s’nu năstreacă, grila di salarizari. Alliumtrea, tiñiili di cafi mesu a demnitarilor armănu pi livelu ditu bitisita-a aluştui an.



    Valoarea a punctului di pensie creaşti cu 12,5%. Pensionarlli cu venituri ma ñiţ di 3.000 di lei va s’hărsească di agiutoari date tru două tranşe, tru yinaru şi sumedru. Aţelli cu pensii di până tru 2.000 di lei va s’llia, tut tru dauă etapi, şi un agiutoru suplimentar tră păltearea a facturilor la energie. Va s’hibă criscută tiñia di cafi mesu minimă la 3.000 di lei ică nglliţatu punctul di amendă.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bugetul 2023, în pregătire

    Bugetul 2023, în pregătire

    Spre jumătatea lunii decembrie, românii ar urma să afle cum vor sta în 2023 din punct de vedere financiar. Guvernul de la București vrea să pună în dezbatere publică, apoi, să adopte bugetul de stat pe anul viitor. Este bazat pe o estimare de creştere economică de 3% şi are ca ţintă un deficit bugetar de 4,4%. Inclusiv din cauza războiului de la graniţe, creşterea de la Apărare va fi cea mai mare după 1989 — 2,5 procente. Au fost, însă, prevăzute creşteri şi pentru Educaţie, Transporturi, Agricultură sau Sănătate.



    Bugetul pe 2023 este primul construit pe programe economice și sociale, ceea ce va permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, a gradului de implementare, dar şi a impactului real în economie — s-a spus la Guvern. Mai precis, bugetul va permite continuarea investiţiilor, inclusiv din PNRR, gestionarea deficitului bugetar şi a inflaţiei, identificând, totodată, sursele financiare pentru creşterile de salarii şi pensii deja anunţate.



    Premierul Nicolae Ciucă: ʺPot da asigurări că, până la jumătatea lunii decembrie, aşa cum am discutat calendarul, vom avea bugetul aprobat în Parlament. Pentru ceea ce am cuprins în proiectul “Sprijin pentru România”, măsurile vor continua şi în anul viitor. De asemenea, vom identifica celelalte măsuri pe care putem să le luăm pentru cetăţenii vulnerabili.ʺ



    Într-un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, la rândul său, că bugetul construit de programe reprezintă o schimbare atât de paradigmă, cât şi de abordare: ʺAdică, dacă anul ăsta facem un buget pentru anul viitor pe programe, anul viitor, undeva după luna septembrie, vei putea să urmăreşti progresul. Am avut un program, bun, ai un răspuns, are un efect pozitiv. Unul negativ trebuie adaptat, trebuie modificat. E pur şi simplu o chestiune de normalitate, pentru că nu sunt banii ministrului de Finanţe sau ai Guvernului României, sunt banii cetăţenilor.ʺ



    În perspectiva aprobării proiectului bugetar, Executivul trebuie să adopte mai multe acte normative, inclusiv o ordonanţă care reglementează, pentru anul următor, printre altele, îngheţări sau creşteri de salarii și pensii. Concret, actul normativ prevede majorarea salariilor din sectorul bugetar cu 10% faţă de decembrie 2022, fără a se depăşi, însă, grila de salarizare. În schimb, salariile demnitarilor se menţin la nivelul de la finalul acestui an.



    Valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%. Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare acordate în două tranşe, în ianuarie şi octombrie. Cei cu pensii de până în 2.000 de lei vor primi, tot în două etape, şi un ajutor suplimentar pentru plata facturilor la energie. Va fi majorat salariul minim la 3.000 de lei sau îngheţat punctul de amendă.






  • PE a adoptat o propunere de buget pentru 2023 care să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

    PE a adoptat o propunere de buget pentru 2023 care să se axeze pe Ucraina, energie şi pandemie

    Parlamentul European şi-a exprimat poziţia privind bugetul Uniunii pentru 2023, anulând aproape toate reducerile aplicate de Consiliu (peste 1,6 miliarde de euro). Prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus iniţial de Comisie pentru liniile bugetare respective – precizează Legislativul comunitar, într-un comunicat.

    Cu o sumă totală de 853 milioane de euro adăugată la proiectul de buget al Comisiei, eurodeputaţii au consolidat finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi prin intermediul Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate, cercetătorii ucraineni prin acţiuni precum Marie Curie în cadrul programului Orizont Europa şi programele consolidate. Între acestea figurează ajutorul umanitar (250 de milioane de euro), Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (100 de milioane de euro), Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor (cu 25 de milioane de euro) sau Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională pentru vecinătatea sudică şi estică a Uniunii (162-ă de milioane de euro).

    Cu o sumă suplimentară de 533 de milioane de euro, deputaţii doresc să sporească independenţa energetică a Uniunii şi să ajute cetăţenii şi IMM-urile confruntaţi cu facturi ridicate la energie, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi biodiversitatea. Printre programele sprijinite se numără programul de cercetare Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, care finanţează construirea unor reţele transeuropene de transport şi energie de înaltă calitate şi durabile, programul LIFE pentru mediu şi politici climatice sau programul Provocări globale.

    Deputaţii au reinstituit reducerea de 200 de milioane de euro aplicată de Consiliu programului EU4Health şi au adăugat 25 de milioane de euro. Sprijinul Uniunii Europene este în continuare necesar pentru a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat – menţionează textul rezoluţiei.