Radio România Internațional

Tag: buget aparare

  • Apărarea europeană, în dezbatere la Bucureşti

    Apărarea europeană, în dezbatere la Bucureşti

    România este interesată de dezvoltarea rolului Uniunii Europene în domeniul Apărării, în totală complementaritate şi sprijin reciproc cu NATO – a declarat, joi, ministrul român de resort, Gabriel Leş, în intervenţia la reuniunea Consiliului Militar al Uniunii, desfăşurată la Bucureşti, sub egida preşedinţiei române în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene. Înzestrarea Armatei române a rămas în urmă după o perioadă foarte lungă de subfinanţare.



    Cum, însă, Bucureştiul alocă Apărării, pentru al treilea an consecutiv, 2% din PIB, înlocuirea sistemelor vechi pe care le are se impune de la sine. Or, ministrul Leş a precizat că noi avioane F-16 vor completa escadrila Forţelor Aeriene Române şi că, în viitor, România intenţionează să achiziţioneze avionul multirol de ultimă generaţie F-35. Amintim că România a încheiat, în 2013, un contract cu Portugalia, de peste 600 de milioane de euro, care viza cumpărarea a 12 avioane F-16.



    Primele şase aeronave au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în septembrie 2016, următoarele trei în decembrie 2016, iar ultimele trei în octombrie 2017. Acum, Bucureştiul ar mai dori încă 36, care să înlocuiască MIG-urile din dotarea Armatei.



    Despre intenţiile autorităţilor centrale, ministrul Gabriel Leş: “Mergem mai departe să vedem care va fi soluţia propusă de partenerul nostru strategic vizavi de cele 36 de avioane pe care dorim să le achiziţionăm, ca mai apoi să vedem ce înseamnă programul F-35. Au făcut informări şi cei din Statele Unite. Suntem în prima fază de achiziţie pentru avioanele F-35. Cam aşa ar trebui să sune viitorul pentru Forţele Aeriene Române. Important este să ne gândim, prima dată, la operaţionalizarea escadrilei de F-16 şi mă refer la cele 12, respectiv următoarele 36 şi apoi, bineînţeles să ne gândim la avionul Stealth, un avion foarte avansat tehnologic.”



    La rândul său, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a afirmat, la reuniunea Consiliului Militar al Uniunii Europene, că asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre şi în Balcanii de Vest este o componentă esenţială a profilului extern al României în domeniul militar şi că Bucureştiul sprijină parteneriatul dintre Uniune şi NATO prin întărirea dialogului şi cooperării.



    Nicolae Ciucă: “Credem într-o legătură transatlantică puternică şi într-o cooperare UE-NATO apropiată. Susţinem coerenţa instrumentelor şi proceselor de planificare ale Uniunii Europene şi NATO, ca fiind cea mai bună cale de a evita sau, cel puţin, de a reduce duplicările inutile şi de a întări legăturile dintre cele două organizaţii.”



    S-a spus, în nenumărate rânduri, că România este un furnizor de securitate şi un pilon regional de stabilitate. Aprecierile au fost reluate, joi, la Bucureşti, de preşedintele Comitetului militar al Uniunii Europene, generalul Claudio Grazziano, care a mulţumit României pentru contribuţia valoroasă şi foarte profesionistă la misiunile şi operaţiunile militare conduse de Uniune

  • Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

    Pe agenda de lucru a europarlamentaralior reuniti la Strasbourg s-a aflat in luna iulie si aprobarea unui program european de dezvoltare industriala in domeniul apararii. Într-o rezoluție din decembrie 2017 privind politica comună de securitate și apărare, deputații europeni au salutat eforturile pentru o mai bună coordonare a cheltuielilor în materie de apărare și pentru reducerea duplicării eforturilor, reamintind că în comparație cu SUA, UE28 cheltuiește 40% pe apărare, dar generează numai 15% din capacitățile pe care le obțin Statele Unite, lucru care indică o problemă foarte serioasă legată de eficiență.


    Europarlamentarul Maria Grapini, a punctat faptul ca acest prim program european dedicat proiectelor industriale de apărare va spori cooperarea:




  • Program pentru înzestrarea armatei

    Program pentru înzestrarea armatei

    După ce Apărarea a primit, în premieră, 2% din PIB în acest an, programul de înzestrare a armatei române continua, iar un nou proiect al Executivului vizează construirea unor corvete chiar în România. Guvernul a abrogat o hotărâre care prevedea achiziţionarea de nave militare din străinătate şi a decis că acestea să fie construite la un şantier naval românesc. Ministrul apărării, Gabriel Leş, a precizat că hotărârea din 2016 a Guvernului, condus atunci de tehnocratul Dacian Cioloş, legată de înzestrarea Armatei cu aceste corvete a fost abrogată. Aceasta pentru că documentul nu îndeplinea cerinţele legale, potrivit cărora este necesară o hotărâre a Parlamentului pentru investiţii ce depăşesc 100 de milioane de euro.



    Ministrul a explicat că planul de înzestrare a Armatei va fi reluat acum cu respectarea legii şi se va trimite Parlamentului un memorandum pentru aprobare, astfel încât corvetele să fie realizate integral în România. Gabriel Leş: “Integrarea acestor produse se va face în România, într-un şantier naval din ţară. Nu specific un anumit tip de şantier. Eu sper că în 6 – 7 luni de zile să avem semnat un astfel de contract.”



    Totodată, Gabriel Leş a anunţat că România intenţionează să cumpere alte avioane multirol de tip F16, pe lângă escadrila pe care Forţele Aeriene o au în prezent: “Dorim achiziţionarea a cel puţin 20 de avioane F16, cu intenţia de a revitaliza aceste aparate. Vor fi proceduri pe care le vom face în parlament, şi discutăm de finanţare multianuală şi de contracte multianuale, ceea ce îmi doresc foarte mult, mai ales că avem acest angajament politic de 2% din PIB. Vrem să integrăm cât mai mult în industria din România, fie că este privată, fie că este de stat.”



    Primă escadrilă de F16 a fost livrată aproape în întregime, iar ultimele trei avioane urmează să ajungă în scurt timp. În 2013, România decidea să cumpere din Portugalia 12 aparate de tip F-16 folosite, contra sumei de 628 milioane de euro. Chiar dacă acest tip de avion a fost lansat în urmă cu aproape 40 de ani, el a fost modernizat între timp cu ultimele tehnologii si specificatii software, iar aparatele care au ajuns în România sunt pregatite sa interactioneze cu cele folosite de celelalte state NATO.



    Celebrele F16 staţionează în prezent la bazele aeriene de la Feteşti şi Câmpia Turzii, modernizate şi ele special pentru acest tip de aeronavă. În opinia specialiştilor, România ar avea nevoie de 48 de avioane multirol, adică de cel puţin patru escadrile.

  • Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Măsuri pentru înzestrarea armatei

    Provocările de securitate din proximitatea României impun o nouă abordare a strategiilor naţionale de apărare. Ziele trecute, la bilanţul Ministerului Apărării, ministrul de resort, Gabriel Leş, a afirmat că Bucureştiul este pregătit să facă faţă evoluţiilor complexe din mediul de securitate care se manifestă în regiune. Leş a subliniat faptul că, dupa ani de subfinanţare, bugetul MApN este, începând cu 2017, de 2% din PIB, ceea ce permite reconfigurarea şi modernizarea sistemului militar, impuse, în primul rând, de situaţia de securitate volatilă din jurul ţării.



    Şi premierul Sorin Grineanu, declara la acelaşi eveniment, că alocarea a 2% din PIB pentru apărare asigură un teren solid pentru accelerarea modernizării Armatei Române. El a cerut ca programele de înzestrare să implice industria naţională de apărare, în condiţiile în care Executivul este hotărât să menţină aceste alocări bugetare pentru armată şi în perioada 2018 – 2020.



    La rândul său, secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare din Ministerul Apărării, Mircea Duşa, fost ministru al apărării, consideră că 2017 va fi un an de foc pentru înzestrarea Armatei României, în condiţiile în care este pentru prima dată după mulţi ani când apărarea are un buget de 2% din PIB. Prezent la emisiunea “Euroatlantica”, de la Radio România Actualităţi, Duşa a anunţat că, joi, a avut loc, la Bucureşti, o şedinţa a Comitetului de planificare a apărării, în cadrul căreia s-au stabilit obiectivele programului de modernizare şi înzestrare a Armatei Române, pe termen scurt şi mediu, până în anul 2026.



    Potrivit acestuia, este vorba de opt programe majore care se referă, intre altele, la înzestrarea forţelor terestre, aeriene şi navale. La capitolul forţe terestre, MAPN doreşte dotarea cu maşini de luptă 8×8, camioane, platforme multifuncţionale şi rachete antitanc. La capitolul forţe aeriene, spune Duşa, trebuie finalizate în acest an şi operaţionalizate escadrila de avioane F-16, dar în acelaşi timp trebuie achiziţionate în continuare radare pentru a asigura supravegherea spaţiului aerian al Romaniei şi, de asemenea, cumpărate rachete sol-aer.



    El a mai anunţat că şi înzestrarea cu corvete a Forţelor Navale Române se află în programul de achiziţii pentru acest an, dar hotărârea de guvern adoptată anul trecut, ce stabilea cumpărarea de nave olandeze, va fi abrogată şi va fi pregătit un memorandum pentru a cere aprobarea Parlamentului.



    Secretarul de stat în Ministerul Apărării a explicat că toate obiectivele de investiţii şi de dotare care trec de 100 de milioane de euro au nevoie de aprobarea Legislativului. Mircea Duşa a menţionat că vor fi achiziţionate patru corvete, însă a adăugat că este prematur să se precizeze cine va realiza aceste nave de luptă.

  • Bugetul, în dezbaterea Parlamentului

    Bugetul, în dezbaterea Parlamentului

    Proiectele bugetului de stat pe 2017 şi al asigurărilor sociale au fost adoptate, duminică, în comisiile reunite de buget — finanţe ale Parlamentului de la Bucureşti. După discuţiile din comisii, cele doua proiecte nu au suferit schimbări majore faţă de varianta trimisă de Guvern. Adoptat, săptămâna trecută, de Executiv, şi intrat inrat in dezbaterea Parlamentului, arhitectura proiectului de buget pentru acest an are la bază o creştere economică de 5,2%, un deficit de 3% şi o inflaţie medie anuală de 1,4%. Legislativul urmează să voteze, zilele următoare, proiectele bugetului de stat pe 2017 şi al asigurărilor sociale.



    Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan: Sperăm, marţi, miercuri, să avem Legea bugetului, să poată şi ceilalţi ordonatori din ţară să-şi poată aproba bugetele proprii şi ţara să revină la normalitate, pentru că până la publicarea acestui buget, a Legii bugetului pe 2017, tot sistemul public din România funcţionează cu resurse financiare la nivel de 1/12 din bugetul anului 2016, ceea ce în mod evident sunt neacoperitoare.



    Ministrul Viorel Ştefan a dat asigurări că proiectul de buget respectă principalele direcţii stabilite în programul de guvernare. Astfel, bugetul include creşterile de pensii şi majorările de salarii din sănătate, educaţie şi pentru alţi bugetari. Este luată în calcul, de asemenea, şi majorarea, de la 1 februarie, a salariului minim pe economie la 1450 lei. In acelaşi timp, bugetul prevede cheltuieli mai generoase pentru Educatie si Sănătate. La rândul lor, Transporturile şi Agricultura vor beneficia de mai mulţi bani.



    O altă prioritate a construcţiei bugetare o constituie ministerul Apărării Naţionale, care are alocat un procent de 2% din Produsul Intern Brut, în timp ce serviciile au bugete mai mici în comparaţie cu anul trecut. De asemenea, Administraţia Prezidenţială primeşte mai puţini bani, la fel si cele două camere ale Parlamentului.